Bau

Știați că un homosexual iubitor de cărți și artă l-a salvat pe Isus?

Iată povestea, într-un segment de emisiune BBC de acum zece ani. Nu doar că artileristul britanic cu gusturi fine și curaj bine informat era un minoritar sexual, dar autorul extaziat de pictura lui della Francesca pe care îl citise era un agnostic distopist, consumator de mescalină și buddhism, cu probleme de vedere. Pentru că încurcate sînt căile Doamnei.

Fresca din Sansepolcro nu se găsește într-o biserică, ci într-o sală de consiliu dintr-un palazzo. Reprezentarea scenei biblice e intens anacronică și politizată. Isus poartă, de exemplu, stindardul sfîntului Gheorghe, cruciatul. E drapelul genovez, adoptat și de către englezi (unii zic că la sfîrșitul secolului al XII-lea, cînd genovezii făceau legea în Mediterana).

Huxley însuși citise tabloul ca inspirat de „religia Vieților lui Plutarh – care nu este creștinismul, ci o punere în valoare a ceea ce este admirabil în om”. Fusese cucerit de volumele lui della Francesca, mărturisind că ar fi dat oricînd un Giotto sau un Botticelli pe operele geometrice ale aretinului. Nu e de mirare că și un neoclasicist de talia lui Martinů a rezonat.

Pentru mine, două sînt farmecele frescei. În primul rînd, nu pot să pricep cu ce e îmbrăcat al doilea soldat (de la stînga la dreapta), despre care se spune că e un autoportret. Doar seminudul lui Isus mai e atît de bine conturat. În fine, nu știu multe reprezentări în care hristosul să fie mai relaxat, mai masculin, mai pus pe șotii. Abia trezit din somn, pare să fie gata să le zică veghetorilor „bau!”

37 Responses to Bau

  1. Deci soldatii au dormit cu adevarat. Si da, a fost bau, pentru Caiafa si pentru Caesar deopotriva. Astazi soldatii nu mai dorm iar preotul si soldatul tin bine ochii pe mormantul sigilat/

  2. polihronu says:

    Noroc cu mieleul care știe să rupă peceți.

  3. adabnerth says:

    „În fine, nu știu multe reprezentări în care hristosul să fie mai relaxat, mai masculin, mai pus pe șotii. ”

    Cine spune ca lui Dumnezeu ii place sistemul binar unde masculinul sau femininul sunt separate, cand le poate avea pe amandoua intrupate in intersexul lui Hristos ?

    https://www.patheos.com/blogs/unsystematictheology/2017/12/jesus-intersex-mary/

  4. ge2oana says:

    Pai daca tot e folosit Dumnezeu ca bau-bau peste tot, macar in fresca sa se simta lejer…
    Adica sa.i sperie pe bune pe cei care-L iubesc, adica pe aia buni care.s mai rai ca domnu dracu !!
    Bun asa!
    Bau !!

  5. adabnerth says:

    E randul sa mai dau un alt „bau”:Bach ca parte a panteonului Nazist.Se pare ca Nazistii nu discriminau compozitorii ,cand era vorba de a „re-educa „.

    https://www.google.com/amp/s/www.haaretz.com/amp/1.5075646

    Sau poate ca fluieratul operei ” Flautul fermecat” de catre Dr.Mengele la Auschwitz cand selecta prizonierii era mai pe placul lor:

    „As they answered the call, Mengele surveyed them, whistling Mozart as he selected who lived and who died.”

  6. polihronu says:

    Am pomenit eu însumi că parte din problema cu Bach e etalarea creștinismului. E nevoie să-ți aduc aminte că creștinismul are o lungă, virulentă tradiție antiiudaică? Iată un roman care tratează subiectul (l-am mai pomenit aici): https://laurenbelfer.com/books/and-after-the-fire/

    Și am scris deja despre creștinismul nazist, iubitor de Bach. Cazul lui Wagner e diferit pentru că fusese printre primii care “had moved the goalposts”. După ce predicaseră necesitatea asimilării, cînd a văzut că evreii se asimilează fără probleme, Wagner a venit cu un germanism necreștin, la care un evreu luminat ca Meyerbeer nici nu putea să aspire.

    Și, din nou, ascultăm și Bach, și Wagner, și Bernstein.

  7. adabnerth says:

    Unde este „germanismul necrestin” la Wagner?Aproape toate operele lui contin trimiteri la un „crestinism germanizat” (criticat de Nietzsche),in care miturile crestine se impletesc cu cele germanice: the Holy Grail—the cup from which Christ drank at the Last Supper—in Parsifal.Sau faptul ca si Tristan si Isolde mor pentru a se reuni in Haven (spre deosebire de evreu care se concentreaza pe viata pe pamant,crestinul traieste pentru viata viitoare).
    Sigur ca si Bach a „dramatizat” anti-iudaismul crestin in ” pasiuni”( mai ales dupa Matei).Nu stiu de ce esti atat de preocupat in a „iudaiza „Crestinismul pentru ca realitatea este ca ,”paganismul” ,a fost dintotdeauna o influenta majora in Crestinism (incepand cu paganismul greco-roman).De fapt ,aceasta este si acuzatia pe care evreii o fac mereu crestinilor :ca au „paganizat” Iudaismul .Nu sint pasiunile lui Bach o introducere a stilului „operatic” (opera originand in tragedia greceasca) in serviciul de inchinare crestin?
    In alta ordine de idei, mi se pare normal ca Wagner sa continue traditia lui Bach (vezi de exemplu folosirea din abundenta a contrapunctului in Die Maistersinger).
    Asimilarea evreului in societatea germana si europeana a secolului 19 s-a incercat atunci cand evreul a incercat sa devina german ( si a trebuit sa isi abandoneze religia si numele–Mendelssohn imi vine in minte).Nu a reusit decat partial, datorita exclusivismului iudaic care vedea/vede incompatibila ideea de „popor ales” cu adoptarea identitatii germane/europene/universale.
    Etnocentrismul/tribalismul lor a ramas si ramane o caracteristica definitiva a evreilor care ii previne sa accepte universalitatea Crestinismului.In sensul acesta era si normal ca ideile lui Wagner sa li se para ca fiind anti-iudaice „alesilor” (care de fapt au si propagat mitul Wagner-Hitler mai tarziu).

    Ps :Nu stiu daca sti dar datorita asocierii cu Wagner, Nietzsche a primit un tratament foarte scarbos cum ca ar fi trait cu propria sora,din partea evreului Samuel Roth care l-a improscat cu noroi :

    https://en.m.wikipedia.org/wiki/My_Sister_and_I_(Nietzsche)

  8. polihronu says:

    „germanismul necrestin” „crestinism germanizat”

    Ian și desenează o diagramă Venn.

    „a iudaiza Crestinismul”

    Io zic să te uiți mai atent la toate crucifixurile din lume. Toate mint. Crucificații erau goi și aveau, cel mai probabil, erecții involuntare. Penisul lui Isus era tăiat împrejur.

    Eu sînt cel care arată că și iudaismul – și genetic, și sincronic – e influențat de tot soiul de păgînisme. Sau că nevoia lui Wagner de a muta the goalposts e perfect iudaică.

    Asimilarea a reușit mai bine decît crezi și se știe îndeobște. Numai zilele astea am cumpărat dintr-un anticariat versiunea englezească a Unser Christus oder das Wesen des Genies a lui Constantin Brunner (publicată exact acum 100 de ani). Sau l-am pomenit pe Bergson. Sau citește-l pe tînărul Steinhardt, care vorbea și el de un iudaism pe model catolic. Uiți că au fost și sînt încă evrei antisioniști. Așa cum ignori marea problemă a creștinismelor ultimilor 200 de ani – naționalismul (de inspirație iudaică, dacă vrei).

    Nu e nimic specific iudaic în tribalism. Nu e nimic specific creștin în universalism. Samuel Roth a făcut, ca noi toți, și bune, și rele.

  9. polihronu says:

    https://en.wikipedia.org/wiki/Die_Sieger

    Pasiunea pentru indianistică era ea însăși, în epocă, expresie a emancipării ariene. Nu mai vorbim că, precum Eminescu, Wagner era un schopenhauerian.

  10. adabnerth says:

    „germanismul necrestin” „crestinism germanizat”

    Exceptand secolul 19 nu exista nici o evidenta ca miturile pagane germanice au avut un rol determinant in cultura „crestinizata „germana.Mai curand vorbim de incercarea de a dezvolta un tip de crestinism german, in care influentele iudaice sunt eliminate treptat (incepand cu Luther,parintele nationalismului german si terminand cu introducerea miturilor germanice in secolele 19-20).

    „Eu sînt cel care arată că și iudaismul – și genetic, și sincronic – e influențat de tot soiul de păgînisme. Sau că nevoia lui Wagner de a muta the goalposts e perfect iudaică”

    Nu am contestat niciodata faptul ca si iudaismul a fost influentat de paganism .Insa aici discutia era legata in mod specific de paganismul german si crestinism.Tot nu imi explici ce e „iudaic”in dorinta lui Wagner de „a muta the goalposts”–la ce te referi in mod specific?De ce ar fi avut nevoie Wagner sa mute ceva care a existat dintotdeauna
    (uiti ca miturile germane au inceput sa aiba o influenta in cultura germana inca dinainte de Wagner).De altel,la nemti, nationalismul a fost re-inviat de ateul Fichte in „Apel catre o natiune germana”(care a trait inainte de Wagner) si nu implica neaparat mitologia germanica.

    „Asimilarea a reușit mai bine decît crezi și se știe îndeobște. Numai zilele astea am cumpărat dintr-un anticariat versiunea englezească a Unser Christus oder das Wesen des Genies a lui Constantin Brunner (publicată exact acum 100 de ani). Sau l-am pomenit pe Bergson. Sau citește-l pe tînărul Steinhardt, care vorbea și el de un iudaism pe model catolic. Uiți că au fost și sînt încă evrei antisioniști. Așa cum ignori marea problemă a creștinismelor ultimelor 200 de ani – naționalismul (de inspirație iudaică, dacă vrei).”

    Asimilarea insemna renuntarea la identitatea evreiasca,inclusiv exclusivismul evreiesc.Ai dat exemple de evrei care practic nu mai erau evrei –-care incercau disperati sa pretinda ca sunt „ne-evrei” pentru ca sa „fit in” (chiar si asa nemtii aveau ei grija sa le „reamintesca” din cand in cand faptul ca nu sunt nemti).Asimilarea era doar de fatada–in realitate nu exista nici o evidenta ca majoritatea nemtilor i-au acceptat vreodata ca nemti.Dovada ca nu s-au putut asimila este faptul ca nu au avut probleme in a se „diferentia” de ei la Auschwitz.
    Anti sionismul la evrei se inscrie in aceasi categorie cu socialismul– incercarea evreului care spera sa scape de tribalismul religiei sale (iudaismul este totusi o religie tribala/etnocentrica).Numai scapand de obsesia ca e parte a „poporului ales ” evreul poate sa devina parte a universalului.


    Nu e nimic specific iudaic în tribalism. Nu e nimic specific creștin în universalism. Samuel Roth a făcut, ca noi toți, și bune, și rele.”

    Nu am spus niciodata ca e ceva iudaic in tribalism.Din contra,am afirmat opusul :tribalismul este o caracteristica a iudaismului.La fel si despre crestinism:crestinismul este universalist,nu universalismul e crestin.
    Nu ,Samuel Roth este un exemplu al confictului dintre evrei si germani care mocnea inca de cand evreii au capatat drepturi in Germania.Care este o alta dovada ca asimilarea majoritatii evreilor nu functiona.Daca asimilarea ar fi functionat deja ,unul ca Wagner nu ar fi avut nici o sansa sa isi propage ideile.Ca sa nu mai spun de Hitler.
    Nationalismul nu e neaparat ceva care provine doar de la evrei–grecii antici numeau „barbar” pe oricine care vorbea o limba pe care ei nu o intelegeau.Sa inteleg ca grecii antici nu puteau sa influenteze dezvoltarea nationalismului occidental?Nu a incercat cultura elenista sa ii cucereasca pe macabei? Daca imi amintesc eu bine ,nemtii din secolul 19 si nazistii de mai tarziu ,se uitau la grecii antici ca la prototipul arienilor–nu la evrei (vezi arta nazista ca imitatie a artei grecesti in linkul de mai jos):

    https://www.bbc.com/culture/article/20150324-hitlers-idea-of-the-perfect-body

    Pot sa intreb de ce privesti totul din perspectiva filo-iudaica/iudeo-centrica?Cumva mostenirea iudaica din adventism te predispune la acest lucru?

    P.s.Nici in prezent,evreii francezi (si in alte tari europene) inca nu sunt asimilati.Tocmai de aceea ,majoritatea se gandesc sa imigreze in Israel.

    https://www.google.com/amp/s/api.nationalgeographic.com/distribution/public/amp/history/article/french-jews-fleeing-country

  11. Sorin Chereji says:

    Off , autocorectul

  12. Sorin Chereji says:

    Estetica și etica sunt domenii diferite.

  13. polihronu says:

    adabnerth, începusem să scriu un răspuns. Mi-am dat repede seama că-mi pierd vremea.

  14. Sorin Chereji says:

    Aureola așezată diferit fata de tipic e un simbol sau o trăsătură de stil?

  15. polihronu says:

    Depinde la care tipic te referi. Probabil că della Francesca a preluat pur și simplu de la Veneziano.

  16. polihronu says:

    “de ce privesti totul din perspectiva filo-iudaica/iudeo-centrica?”

    Pînă și blestematul de Ham își cîntă istoria în termenii exodului. Și tu mă întrebi pe mine de ce sînt iudeo-centric. Nu mai vorbesc că Hristosul lui Brunner critică în egală măsură iudaismul și creștinismul.

  17. polihronu says:

    Reconsiderînd, bănuiesc că prin “tipic” te referi la iconografia bidimensională care a dominat primul mileniu de artă creștină. Cînd s-a adoptat perspectiva, normal că haloul a devenit un disc înclinat (cum era deja în sculptură) – deci se poate vorbi de o motivație stilistică.

  18. Sorin Chereji says:

    Dacă nu era stilistică, putea fi echivalentul șepcii întoarse

  19. polihronu says:

    După cum ne-a învățat Isus, duhul de viață poate pune în text orice vrea 🙂

  20. adabnerth says:

    „După cum ne-a învățat Isus, duhul de viață poate pune în text orice vrea 🙂”

    Nu si daca Hristos este modernist si pro-Iluminism.
    Nu poti sa te in acelasi timp lui Dumnezeu (ratiunii) si lui Mamona (obscurantismului rabinic postmodern ).

    https://www.google.com/amp/s/www.nytimes.com/2019/03/18/opinion/philosophy-anti-semitism.amp.html

    https://foreignpolicy.com/2020/08/31/voltaire-spread-darkness-not-enlightenment-france-should-stop-worship-paris-statue-racism-black-lives-matter/

  21. adabnerth says:

    „”Inchini””

  22. polihronu says:

    “Nu si daca Hristos este modernist si pro-Iluminism.”

    Și arian. Desigur.

    Io zic să vezi dacă nu cumva și istoria iudaismului e marcată de importul grecilor. Și să citești niscai părinți bisericești – cu nimic mai breji decît rabinii. Rațiunea poate pune orice vrea în text.

  23. adabnerth says:

    Inteleg ce vrei sa spui insa nu pot sa accept idea ca o sa traim mereu intr-o ambiguitate a textului. Ce solutie propui pentru a evita sa cadem in tentatia „obscurantismul terrorist” a la Derrida (citat de prietenul lui Foucault)?:

    https://www.openculture.com/2013/07/jean_searle_on_foucault_and_the_obscurantism_in_french_philosophy.html

  24. adabnerth says:

    „With Derrida, you can hardly misread him, because he’s so obscure. Every time you say, “He says so and so,” he always says, “You misunderstood me.” But if you try to figure out the correct interpretation, then that’s not so easy. I once said this to Michel Foucault, who was more hostile to Derrida even than I am, and Foucault said that Derrida practiced the method of obscurantisme terroriste (terrorism of obscurantism). We were speaking in French. And I said, “What the hell do you mean by that?” And he said, “He writes so obscurely you can’t tell what he’s saying. That’s the obscurantism part. And then when you criticize him, he can always say, ‘You didn’t understand me; you’re an idiot.’ That’s the terrorism part.” And I like that. So I wrote an article about Derrida. I asked Michel if it was OK if I quoted that passage, and he said yes.”

    Touche pentru amandoi🤣🤣

  25. adabnerth says:

    Narcisismul patologic al alegerii „speciale” de catre Yahwe se pare ca a fost mostenit si in Crestinism si in Islam.Semn ca, in religie ,patologicul si divinul se impletesc in mod miraculos:

  26. polihronu says:

    Pe de o parte, am fost tras pe linie moarta de un virus saptamina asta (altul decit cel care ne obsedeaza anii astia). Pe de alta, am promis ca nu-ti refac instructia. Asa ca, daca e sa gasim o continuare, urmareste macar astea.

  27. adabnerth says:

    Poli, am sa urmesc prezentarile alea maine.Insa,pentru acum, ca sa te fac sa te simti mai bine ,am sa iti trimit un link cu putina muzica „existentialista” compusa de compozitorul-filozof Friedrich Nietzsche:

    https://m.youtube.com/watchv=FYBwNcTeY7M&t=2229s

    Si un bonus wagnerian ,a la Glen Gould ca sa iti imbunatatesca dispozitia🙂:

  28. polihronu says:

    I see your Wagner fugarit and raise you o roza care si-a mai etalat petalele pe-aici:

  29. polihronu says:

    Cit despre muzica lui Nietzsche, e de o mediocritate desavirsita. Cum nu tin pe nimeni pe piedestal, ma bucur ca am auzit-o. Asa cum ma bucur si ca am citit filozofie wagneriana.

  30. Sorin Chereji says:

    Dacă și voi sunteți dezamăgiți de calitatea umorului din prezent, vă arăt că sunt speranțe.

  31. adabnerth says:

    Mai iti pun si eu ceva umor cu Richard Dawkins:

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: