Necuratul mai curat. Stalin vs Hitler

Dacă răsfoiți internetul veți baga de seamă reticența în ce privește dilema stabilirii răului mai mic între Stalin și Hitler. O ierarhie între aceștia însemnând dezabsolutizarea răului. Că răul ar putea fi nuanțat.

Întrebări similare pot fi: putem trece în contul lui Stalin un bine că a luptat împotriva lui Hitler? sau în contul lui Hitler un bine că a luptat împotriva lui Stalin?
Are două buline albe Stalin pentru că nu doar a luptat, dar s-a numărat și învingător împotriva lui Hitler? Faptul că răul care este Stalin a fost împotriva răului care este Hitler, reprezintă pentru noi astăzi un bine?

Până și postmoderniștii denunță astfel de întrebări. Adică întrebările există și fără teoretizarea postmodernistă. Că doar instabilitatea sensului răsare și peste cei buni și peste cei răi.

De exemplu după ce dansezi suficient în jurul sensului nu-i de mirare, nici de condamnat, să concluzionezi despre orice că: pare rău, dar nu poți ști cum în final e de bine.

E grotesc unde am ajuns nu? Să raționalizez răul. Dar să ne amintim unde auzim și mai des aceeași raționalizare: cum pare rău, dar nu poți ști ce bine iese din asta pentru că nu știi ce rău mai mare se putea întâmpla.
Cum pare rău, dar nu poți ști ce minune a făcut în final Dumnezeu.

Ce spun? Bineînțeles că deconstrucția nu-i loc de închinare. Dar mai bine înțeles e că religia nu se va opri vreodată din plecăciuni Deconstrucției.

Toți slujim Cuvântul.