Dați-mi și mie un like

Papa și Zuckerberg

Cele doua fiare din Apocalipsa 13

Ar fi fost de mirare ca opiumul maselor în varianta clasică să nu se unească în cele din urmă cu drogul secolului XXI. Țineți-vă bine: Mark Zuckerberg ne anunță că nu mai este ateu. Știrea este mediatizată ca un eveniment egal în importanță cu convertirea lui Pavel. Ce-i drept, Mark nu l-a întâlnit pe Isus ci pe Budha, și nu mergea spre Damasc ci făcea turism religios la Wild Goose Pagoda, dar experiența i-a deschis ochii să înțeleagă că ”religia este foarte importantă”, (îmi vine în minte mottoul din Tanța și Costel: ”Iubirea e un lucru foarte mare”). Nu că vidul de substanță nu ar da bine pe the black mirror.

Beast

Chipul Fiarei

Era să omit faptul că dacă religia a fost drogul proletarului în secolul XIX, turismul religios este drogul capitalistului în secolul XXI. Proletariatul are acum Facebook.

Trebuie să recunoaștem că coctailul Facebook-Religie are deja o istorie. Religia generează multe like-uri iar Facebook este biserică, adică locul în care arăți fața pe care vrei să o vadă alții.

Și ca să iau și eu niște like-uri, uite aici o bombă sa bată Facebookul: ZUCKERBERG S-A ÎNTÂLNIT CU PAPA. În curând cei care nu au semnul pe mână sau pe frunte nu vor mai putea intra pe Fcebook. Cu adevărat, cel neprihănit va trăi atunci doar prin credință.

Între timp, Mark și-a intrat în pielea profetului mincinos care poruncește lumii să dea like și forward la chipul fiarei.

“Merry Christmas and Happy Hanukkah from Priscilla, Max, Beast and me!”. Ați auzit? ”BEAST AND ME”. Uite că m-am pocăit și eu și am început să postez evenimente profetice. Like anyone?

Ce arata social media despre listele lui Florin Laiu

A devenit un truism sa spui ca Facebook este un laborator de psihologie sociala. Daca am quantifica si clasifica fiecare like, share, si comment la diferite imputuri media, si am aseza aceste date intr-o functie cu grafic, sunt sigur ca am putea prezice pe baza ei in care dintre listele lui Florin Laiu se afla cineva

Pana atunci voi apela la observatia directa.

Prima observatie este cu privire la adventistii “adevarati”, care nu se afla pe nici una din liste. Istoria lor in social media arata ca acestia au ales sa fie informati doar prin canalele oficiale ale bisericii. Toata viata lor graviteaza in jurul bisericii. Ambitiile sociale sunt satisfacute si celebrate pe Facebook atunci cand copii performeaza la ora muzicala. Distractiile si vacantele sunt kosher. Eroii lor sunt selectati din galeria “adventist hall of fame” (Ben Carson vine in minte).  Pe scurt, adventistii “adevarati” sunt “cuminti”.

Dar si cumintenia isi are ispitele ei. “Stiinta pe nedrept numita astfel” si indoiala filosofica nu fac parte din ele. Cei cuminti sunt insa ispititi sa asculte la cei de pe lista fundamentalist-conservatoare si cea evanghelica, atunci cand nu sunt avertizati de mai marii lor. Deasemenea, ei par sa fie cei mai interesati de pseudo-medicina naturista si scamuri financiar-misionare perpetuate in media. Intr-un cuvant, ei sunt baza pe care se ridica altii.

Sa trecem la liste.

Lista fundamentalistilor apocaliptici. Acestia se impart in general in doua clase opuse ca temperament si preferinte culturale.

O clasa este asemenea acelor americani pe care Alex de Tocqueville i-a numit cartezieni fara cultura filosofica. Ei refuza argumentul din autoritate si se indoiesc de tot ce nu trece prin filtrul propriei judecati. Problema lor este o lipsa de educatie solida in stiinta, istorie, si logica.

De regula, astfel de oameni sunt atrasi de consistenta logica a istoricismului profetic si de rationalitatea adventismului, dar nu-i vad gaurile. Au o preferinta pentru literatura creationista. Viziteaza siteuri cu teorii conspirative si manifesta o inclinatie spre anarhism politic.

Totusi, viata si preferintele lor nu-i recomanda ca adventisti “adevarati”. Multora le plac sporturile competitive, uneori chiar cele extreme. Filmele, cartile si muzica lor preferata nu sunt kosher, desi uneori rumega dar nu au copita despicata. Datorita curiozitatii “nesfintite” si a independentei personale, au sanse sa ajunga pe lista “liberalilor”.

Celalata clasa de fundamentalisti sunt cei cu temperament ascetic-masochist. Acestia “mananca numai verdeturi” la propriu si la figurat. Printre preferintele lor se numara obligatoriu Joe Crews, siteuri de medicina alternativa, E.G White, si, fireste, monitorizarea papei. Idea lor de divertisment cultural este seminarii de Apocalispa cu mutimedia. Postul TV preferat este 3ABN dar se uita si la Speranta TV.

Lista evanghelicilor. Ei sunt inecati intelectual in imensa subcultura evanghelica americana. Aceasta le dicteaza filmele, cartile, muzica, filosofia, si ideile politice. Cu privire la cele din urma, ei duc  razboaiele culturale pe Facebook.  Lumea lor politica se imparte intre crestini si dusmanii lor, care „conspira sa propage” ateismul, homosexualitatea si evolutionsimul. Participarea in razboiul cutural le satisface nevoia de importanta. Conspirationismul evanghelic este de obicei imbracat in limbajul apocalipticii traditionale a marii lupte. Intoxicarea cu sentimentalism religios si clisee ieftine imprumutate de peste oacean ii face imuni la ispita cunoasterii si gandirii analitice. Frecventeaza cu lacomie programe evanghelice de orice nuanta.

Lista liberalilor. Acestia sunt adeptii informati ai dictonului cartezian. Numitorul lor comun este interesul pentru stiinte si lumea ideilor. Multora le plac filmele si muzica care experimeteaza cu mijloace artistice noi.  In teologie, au interes pentru critica cultural-istorica si prefera in general teologi din bisericile istorice celor evanghelici. Sunt adeptii drepturilor homosexualilor si a educatiei seculare. De obicei nu dau like la emisiuni religioase pentru ca le considera de prost gust. Le place Dawkins si noul ateism, chiar daca nu sunt atei.

Aceste obsevatii simple dovedesc ca tipul de adventism pe care il imbratiseaza cineva poate fi prezis pe baza informatiei si modelelor culturale la care se auto-expune. Daca cuvantul “adevarat” are aici o relevanta, aceasta tine mai degraba de credinciosia fata de fapte si gandirea logica.