Cosmos II: “the black guy doesn’t die in this movie”

Acum 16 ani mi s-a oferit privilegiul de a manca faramituri sub masa stapanilor la un fast-food din Atlanta. Timp de cateva luni m-am intalnit saptamanal cu un grup de WASP Southern-Baptists si SDA intr-un program de “christian accountability”. Caine flamand ce eram, mi-a ramas osul in gat atunci cand am auzit prima data expresia “Satan and Sagan”.

Carl Sagan reprezenta pentru mine tot ce poate oferi mai bun America. Ca narator era egalul lui Mark Twain. Ca perceptie poetica a universului, era un al doilea Poe. Ca astronom era egalul lui Hubble. In programul spatial, a fost unul din pionerii explorarii periferiei sistemului solar. Ca matematician, a propus elipsele kepleriene care au permis lui Voyager sa navigheze, folosind gravitatia corpurilor ceresti, pana in spatiul intergalactic. Din punct de vedere religios, Sagan iti ofera sentimentul unitatii cu universul. “Suntem cenusa stelelor arse”. “Suntem universul constient de sine I nsusi”. Ca unul pentru care orice intrebare este legitima, Sagan ridica si intrebarea despre Dumnezeu, dar recunoaste ca mintea noastra nu o poate rezolva. Ca umanist, a fost autorul mesajului nostru catre stele, in cele doua limbaje universale, geometria si muzica. Ca experimentator social, a fost un copil genial al anilor ’60, un progresist si un pacifist radical.

Desigur ca Sagan nu a fost crestin, dar a oferit crestinilor cateva provocari care nu pot duce decat la o articulare mai buna a teologiei naturale (John Polkinghorne vine in minte), si ocazia unui dialog civilizat (ma refer la manierele lui Sagan).

Aveti ma jos partea ‘crestina’ a dialogului:

I look forward to my home in Heaven, and Earth after evil people like Sagan, and Satan are no longer polluting it and tempting others to be hateful like them, and after it’s been melted down and reformed into perfectly beautiful safe place.

Praise the Lord brother, dar chestia cu pamantul “melted down si reformed” nu mai este suficienta de cand Pioneer a poluat galaxia cu acordurile lui Beethoven si schita pacatoasa a unui cuplu care face pe locuitorii lumilor necazute sa puna mainile la ochi. Unde mai pui ca si Satana s-a intors in cer calare Voyager.

Acesta este si motivul pentru care rebootul lui Cosmos narat de Neil deGrasse Tyson: Cosmos: A Space-Time Odyssey, incepe cu un tribut pentru Giordano Bruno. Bruno nu a fost un om de stiinta ci un vizionar. Sagan nu a fost doar un om de stiinta, ci si un vizionar. Cat despre Tyson, el spune ca adevaratul om de stiinta nu este doar un laborant cu post-doctorat, ci mai ales cineva al carui creier este programat de o viziune stiintifica a lumii, si pentru care nu exista intrebari interzise.

Mai important este insa contextul similar cu cel din timpul lui Bruno. Ceea ce am admirat todeauna la America este exact lucrul pentru care cercurile traditionale si Biserica Ortodoxa o dispretuiesc: America nu a avut un Ev Mediu, ca atare nu are traditii nationale si sfinti. Ceea ce nu stiam acum 15 ani este ca in America Evul Mediu a fost re-inventat in secolul XX de crestinii speriati de modernitate. Nu numai ca suntem martoriiunui nou razboi sfant impotriva stiintei, dar acest razboi s-a si radicalizat in comparatie cu timpul lui Sagan. Razboiul impotriva stiintei este insotit de un atac impotriva societatii seculare si un revizionism istoric care contesta redacinile iluministe ale US. Ma astept ca noul Cosmos sa starneasca o reactie mai violenta, mai deschisa si mai politicizata decat seria lui Sagan.

Numai ca s-au mai intamplat si altele intre timp. Mai intai, stiinta a facut progrese fantastice de la primul Cosmos. Cineva trebuie sa fie astazi foarte “umplut de duhul” sau foarte „born again” ca sa nu vada cat de solid este cazul lui Sagan/Tyson. De exemplu fraza” suntem cenusa stelelor arse”. Avea sanse pe timpul lui Sagan pentru cine intelegea nucleosinteza si ciclul de viata a stelelor. Tyson va arata probabil ca praful cosmic din sistemul solar contine izotopi de Ne formati in trei tipuri de nove si supernove (AGB), si ca acesti izotopi sunt cu doua miliarde de ani mai vechi decat sistemul solar. Sau va arata modul in care atomi de C, H, O, Ph, si S in particulele de ghiata din spatiu sunt bombardate de radiatii solare si formeaza aminoacizi. Huston, we have a problem.

Mai este si o alta problema. Tyson nu este Sagan. Este ucenicul celui din urma, de la care a mostenit pasiunea si viziunea stiintifica, dar, spre deosebire de maestrul sau delicat si impaciuitor, Tyson este un negru crescut pe strazile din Bronx unde nu se intoarce obrazul celalalt. Introducerea cu Bruno este un semn ca nu intentioneaza sa o faca nici in Cosmos. In idiom de Bronx “the black guy doesn’t die in this movie”.