Logos 23 – Dilema Modernitatii

9 Responses to Logos 23 – Dilema Modernitatii

  1. Laurentiu Hodor says:

    Inregistrarea se opreste la min 13:37!

  2. stefan& says:

    Elementul intelectual se epuizează, voinţa este neobosită. După o îndelungată muncă intelectuală, oboseala creierului este evidentă aşa cum obosesc braţele după o muncă fizică grea. A acumula cunoştinţe presupune efort… Voinţa este propria noastră existenţă.
    Arthur Schopenhauer ( filozof german – sec. XVII – XVIII, cunoscut – mai ales – prin teoria sa asupra primatului „voinței” în sfera reprezentării lumii și în comportamentul uman.)

    Vointa nu se invata – Seneca ( filozof stoic – sec.I d.H.)

    dar Juvenal (poet 🙂 sec.I – II d.H.) spune: Asa vreau, asa ordon, vointa sa fie in serviciul ratiunii!

  3. VictorZee says:

    Vointa nu se invata – Seneca ( filozof stoic – sec.I d.H.)

    „Tatal nostru care esti in ceruri!” (Matei 6:9)

    Omul modern si-a redescoperit vointa si dumnezeirea pe care harul ieftin a distrus-o si o distruge de 2000 de ani.

    Omul modern se hraneste dupa sfatul nutritionsitilor nu dupa sfaturile popilor.

    Cu respect,
    George, Chicago

  4. Felicitari! Ati transformat site-ul asta in acelasi pachet de balarii AVENTISTE, cu reclame cu tot! :smug: :smug: :smug: :smug: :smug:
    ti se face scarba… de mirosul asta de menstruatie aventista dupa modelul „scoala de sabat”.

    fir-am ai dracu cu lozinca „Despre” cu tot!

    ______________________________
    baga mareeeee remuseeeeeeee111111!
    „indignatii prin credinta” cer sa se faca lumina, cica :no: :no: :no: :no: :no: :no:
    adevarul cu A mare… pfffffffff!

  5. Pingback: Eu şi cu Dumnezeu formăm majoritatea! | Suflare de Viaţă

  6. ianis says:

    Clovnule
    Din vanatul leului, multi coyoti se ospateaza.
    E adevarat ca unora le raman oasele, altora partile rusinoase….dar asta e alta poveste 🙂

  7. maria says:

    Stefan,
    Schopenhauer scria despre vointa,ca un impuls care stapaneste lumea, ca pe ceva innascut, si de care te poti elibera prin diferite metode, unele dintre metode fiind filosofia, arta, literatura.
    Neputinta de a descatusa energiile creatoare, singurele care-ti pot garanta eliberarea din primatul vointei, duce la retragerea intr-o lume interioara, o lume neinteleasa, a geniilor .
    Pentru Schopenhauer vointa era o forta din inchisoarea vietii, pe cand exprimarea talentelor si a aptitudinilor , te puteau elibera de vointa care te facea sa traiesti fortat in aceasta lume.
    Pesimismul lui Schopenhauer a fost imbratisat de multi filosofi si scriitori.
    O astfel de vointa, te face sa-ti doresti libertatea , libertatea dincolo de realitatea in care traiesti, libertatea in lumea imaginarului si a ideilor.
    Si Domnul Isus vorbea despre vointa, vointa Tatalui. Era vointa care aducea cu adevarat eliberarea de sub teroarea vointei puse sub controlul instinctelor, a vointei de a supravietui intr-o lume care nu-si gaseste rostul, era vointa de a face ceea ce este bine, ceea ce vrea Dumnezeu. Era vointa dincolo de ceea ce inseamna supravietuire, ratiune ,vointa vietii, a victoriei vietii, chiar daca aceasta a insemnat sacrificiu si moarte.

  8. stefan& says:

    #6 Maria
    Multumesc!

  9. Claudiu says:

    Vointa lui Dumnezeu nu inseamna limitare. Nu putem spune ca ascultarea noastra a fost nazuinta inalta a lui Dumnezeu.
    De ce ar dori Dumnezeu ca oamenii sa asculte de El? In niciun caz pentru „a fi mantuiti”.
    Vointa lui Dumnezeu este in desfasurare si nu poate fi in asteptare.

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: