Radical II

175 Responses to Radical II

  1. mariusandy says:

    edy

    si cum se numea pastorul acela cu argumente de tip copy-paste, vichi etc

    plus alte argumente de tip autoritate

    unde o fi oglinda aceea a lui poli…

    despre continut poate mai tarziu

  2. mariusandy says:

    poli

    ai grija cu expresiile supurate

    ca barosul acela e o idiotenie crasa, nu mai folosi comida basura!

  3. poli-flame says:

    Mariusandy,

    ca ai preluat mitul „oglinzii lui poli” din gura lui BP spune multe. Iar expresia „baros epistemologic” iti apartine (o foloseai fix, ironia sortii, intr-un context in care il pomeneai pe Nietzsche).

  4. arvinte says:

    Poli, inceputul gandirii este gandirea propriei conditii. Or, in acest colt de lume, suntem satui de Philosophie mit Werkzeug. Dupa filozofia cu ciocanul ne’am procopsit cu filozofia cu 4 ciocane, apoi a venit filozofia cu secera si ciocanul, apoi aia cu pulanul, apoi aia cu ciomagul; iar acum ai, la alegere, filozofia cu ciolanul sau filozofia cu ciobanul.

    Refren: (daca tot am facut scoala de textieri de ora muzicala)

    De cartierul Manastur,
    Va spun cinstit:
    Ma doare’n Hochkultur.

    Acu’, ca v’am bucurat ciocanul, si nicovala, si scarita, reluam:

    Gramatica este
    Ce-e-ea ce este.
    Si ea se ocu-u-pa
    Cu le-e-gile.
    Limba precede
    Ga-ha-ha-han-di-i-rea
    Sau ga-ha-ha-han-di-rea
    Sau ga-ha-ha-han-di-rea
    Sau ga-ha-ha-han-di-rea
    Precede limba?
    (Se canta pe melodia de la Adeste Fideles/Nu urma ispitei – http://www.youtube.com/watch?v=KnVDvzL_xx0)

    Vezi ca dau peste degete si pentru echivocatie. Stiinta gramaticii nu e gramatica insasi, nu?

  5. poli-flame says:

    Arvinte,

    filozoful, ca orice diseminator, ba mai abitir decit oricare altul, e musai sa aiba organ(on)/Werkzeug. Si ma indoiesc ca avem de ales intre ciolan si Becali 🙂

    Apropo, te-ai mai facut studinte cernican?

    Nu-mi dau seama ce anume ar putea fi stiinta gramaticii, altceva decit gramatica.

  6. Beni Plesa says:

    Poli & co

    „”Daca am inteles bine si ati spus ca Tutea a facut saltul in gol , cum vedeti afirmatia lui de la sfarsitul vietii (aprox.) “am trait 90 de ani si nu am avut nici o clipa sentimentul plenitudinar al existentei “

    Eu stiu pe un altul care a zis :-„”eu sint calea .adevarul si viata,si cine vine la mine nu va fi dat de rusine”
    Tot el a zis :–am venit ca sa aveti viata si inca viata din belsug”-(Plenitudinar-ul care ii lipsea lui Tutea)

    Cati dintre ateii activisti de pe acest site pot sa spuna ca traiesc sentimentul plenitudinar al existentei lor ??

    Raspunsul este cu siguranta -NICIUNUL-.
    Pentru cei fara nici un Dumnezeu –totul se va dovedii ca a fost este si va fi doar desertaciune si goana dupa vint.
    Filozofia ,religia ,stiinta si toate ismele din lume nu pot sa dea acel sentiment de plenitudine dupa care orce suflet omenesc alearga si se munceste singur toata viata.
    Augustin a zis-o bine ::–„”
    Doamne nu-i lasa sa gaseasca odihna ,pina cand o vor gasii in Tine „”

    A avea pace cu Dumnezeul creator a tot ce exista ,Dumnezeul care Edi ne tot spune ca s-a descoperit la cruce prin Isus din Nazaret este un dar ce nu rezulta din sfortarile noastre mentale in filozofie ,stiinta sau religie ,oricare ar fi ea.
    Desertaciunea si goana dupa vint ,umple viata celor mai multi si se pare ca pentru unii este singura varianta.si continua sa alerge din plin.
    Respingerea lui Isus duce la desertaciune si goana dupa vint.
    Sa aveti o zi buna !
    .

  7. poli-flame says:

    Tutea a fost crestin. Iar eu am avut „sentimentul plenitudinar al existentei” si cu, si fara vreun dumnezeu. Dupa cum desertaciune e totul sub soare si cu, si fara vreun dumnezeu.

  8. arvinte says:

    Poli, preferintele mele merg spre unelte taietoare.

    Inseamna ca la tine la Albion e mai bine, daca acolo nu ai de ales intre ciolan si cioban. Sau intre academism servil si marginalitate incoerenta.

    Profesionala (electromecanic si ‘trakist’) am facut’o inainte de liceu si de scoala de textieri de ora muzicala. Nu doar ca m’ati des-amagit voi, dar am constatat si singur ca e o posibilitate care nu se poate. N’am nici recomandatie, nici timp de cursuri la zi.

    Am fost nevoit sa constat, in ultimii ani, ca limba si gandirea evolueaza concomitent, dar nu sunt determinate una alteia. Legile apartin stiintei (gramaticii, fizicii etc.), nu obiectului ei. Sunt doar o forma de acomodare ‘fenomenologica’ a mintilor noastre. Descoperi cauzalitati, nu necesitati. Popper n’a rezolvat mai nimic, pardalnica de inductie incompleta isi plimba spectrele prin orice discurs.

    Problema e daca un discurs isi contine sau nu metadiscursul. Sau daca epistemologia e stiintifica sau filozofica. Marius a intuit corect problema, chiar daca, poate, n’are instructia necesara s’o exprime foarte bine.

  9. arvinte says:

    determinaNte, sorry

  10. mariusandy says:

    poli si ceilalti

    cateva precizari cu privire la 41 de pe pag 2 de postari,

    incearca sa intelegi ce spune interlocutorul fara sa faci atat pe desteptul ca atitudinea asta de superioritate este in detrimentul celui ce o face

    cosmoviziunea stiiintifica este da, abordare in stiinta,dar felul in care vezi stiinta ma face sa ma intreb ce este interpretarea la care faci referinta, daca aceasta interpretare-gandire-cercetare intelectuala duce catre un demers stiintific si daca ne aflam in domeniul stiintei. observa deci distinctia facuta dintre ce este stiinta in ea insasi si felul in care vezi stiinta, sau felul in care este interpretata stiinta.
    obiectivul argumentarii mele este ca distingem unde se termina stiinta ca domeniu de cercetare obiectiva. aici intra orice tip de gandire indiferent daca se afla inapoia sau dupa enuntarea unui principiu stiintific. fie el proaspat sau mai vechi descoperit. iar eu cand vorbesc despre faptul ca stiinta este RECE spun ca ea se refera la cercetarea unor fenomene eminamente fizice fie ele chiar INVIZIBILE. desi ele nu se vad ele exista si FUNCTIONEAZA si sunt descoperite ca legi fizice. exemplu, fizica cuantica.
    exista insa un alt tip de interpretare care se aseaza in fata stiintei si priveste la stiinta din exteriorul ei. aceasta este dupa parerea mea altceva decat demers stiintific adica nu mai se afla in domeniul de cuprindere stiintific. o alta distinctie depinde de felul in care privesti stiinta. o alta este ceea ce facem cu stiinta. si asta este cu totul altceva decat stiinta.

    intrebare

    atunci cand se presupune ca exista legi fizice dar ca ele inca nu sunt descoperite si observate si testate spuneti-mi

    daca asta se poate numi stiinta chiar daca comunitatea stiintifica numeste asta stiinta?

    poate fi ceva denumit stiinta daca nu a fost probat si testat? iata rigoarea pe care comunitatea stiintifica si-o propune si si-o respecta.

    dar nu intotdeauna cata vreme unii se pricep sa ”ghiceasca” si alte legi si fenomene decat cele care au fost testate/experimentate. iata profetii stiintei.

  11. eddieconst says:

    H2SO4 32,

    M-am referit la sfarsitul istoriei in sens hegelian, ca sinteza finala si definitiva a procesului dialectic. Nu m-am referit la istorie ca atare ci la istoria cunoasterii ca o permanenta depasire a perspectivei istorice.

    Referinta la Tutea este marginala. Nu sunt un cunoscator al lui Tutea. Am avut prieteni buni la teologia ortodoxa din sibiu si prin ei am cunoscut ceva filosofi legionari de cafenea dar nu am fost niciodata entuziasmat de genul asta.

  12. mariusandy says:

    edy

    iti multumesc pentru apelativul ”prietene” dar imi aduce aminte de stii tu cine, asa ca nu este chiar gratios, cu toate acestea esti un dragut, multam fain

  13. mariusandy says:

    erata

    ca SA distingem

  14. mariusandy says:

    poli

    m-ai intrebat ceva mai de mult,

    nu am raspuns pentru ca mi s-a parut evident ca este normal sa ai conceptia ta proprie despre lume in care este posibil sa gandesti frumosul si spiritualul in termenii proprii. cu sau fara Dumnezeu.

    si inca ceva

    mi s-a parut ca uneori intelegi ce vreau sa spun dincolo de prostia mea dar ca nu merge cu

    Ei, si?

    dupa care sa schimbi registrul si sa o dai pe orga…

  15. eddieconst says:

    poli-flame,

    “Adevarul etern care se descopera doar intelectului” este citat din B Russel si sunt de acord cu el si cu tine ca este vorba de o iluzie care isi are originile la Pitagora. Prabusirea in gol are loc atunci cand iluzia este pierduta si ne-am trezit cu valorile fara baza traditionala.Nu vibrez catusi de putin la entuziasmul mistic-religios si cred ca avem nevoie sa ne re-ancoram valorile in aceasta lume. Din acest motiv prefer interpretarea hegeliana a lui Zizek cu privire la via crucis ca dialectica a abandonarii transcendentei si eternitatii de catre Dumnezeu (indiferent daca o luam ca fapt sau doar ca idee) si a revelatiei ca istorie.

    Daca este un domeniu unde Derrida are dreptate, este cel al textelor sacre si literaturii teologice si religioase.

  16. eddieconst says:

    Marius E,

    Mai inati, argumentul unui savant sau filosof al stiintei cu privire la domeniul lui de expertiza nu poate fi numit argument din autoritate. Apoi, ti-am oferit articolul din wiki nu ca argument in favoarea pozitiei mele, ci ca sa intelegi ca opinia ta este o idiosincrasie, si ca atare orice dialog relevant este imposibil.

  17. H2SO4 says:

    Edy – multumesc ptr. lamurire.Nu l-as numi pe Tutea filozof legionar de cafenea,dar asta-i alta treaba.
    Va rog sa-mi spuneti ce parere aveti despre pozitia celor de la Yale fata de critica istorica a Bibliei.Eu as numi-o moderata.Dar chiar asa moderata, ptr. mine presupune un destul de dureros dus rece al realitatii.

  18. H2SO4 says:

    poli-flame ,
    sunt de acord cu tine ;cred ca Beni Plesa isi umple gura cu cuvinte mari .
    Ceea ce ma indoiesc este ca autenticitatea unei trairi este accesibila unuia care apartine spatiului spiritual din care am „iesit” tu si eu.Sau nu avem aceeasi definitie a ei . Singura mea simtire autentica este sentimentul neautenticitatii mele.Poate tu esti mai bine croit.Un om de cultura francez,nu mai stiu cum se numeste,spunea ca e capabil sa rezolve probleme de matematica superioara in timpul actului sexual.E simptomul epocii noastre , a nu fi intr-un act fara rest.Sau poate sunt eu prea exigent in ceea ce priveste distanta dintre mine si lucruri.

  19. neo says:

    #10 | Written by mariusandy: ” poate fi ceva denumit stiinta daca nu a fost probat si testat? iata rigoarea pe care comunitatea stiintifica si-o propune si si-o respecta.”

    „dar nu intotdeauna cata vreme unii se pricep sa ”ghiceasca” si alte legi si fenomene decat cele care au fost testate/experimentate. iata profetii stiintei.”

    Multe dintre descoperirile stiintifice, sau legi ale fizicii, au la baza predictii ale profetilor stiintei:

    Teoria relativitatii- Albert Einstein.
    Universul in expansiune- prima predictie, un rus(i-am uitat numele), confirmat de descoperirea savantului Hubble.
    Gaurile negre- predictii, Jhon Michell si Pierre Laplace. A fost confirmata teoria lor, atat prin observatii astronomice, cat si in laboratorul de la Cern.
    Heliocentrismul- prima predictie, grecul Aristarh din Samos, confirmat ulterior de Copernic si Galileo.
    Bosonul higgs-Peter Higgs 1964, se lucra de ani buni la asta (Cern), zilele trecute a fost descoperit si confirmat.http://www.descopera.ro/dnews/9812265-ceea-ce-intelegem-despre-univers-urmeaza-sa-se-schimbe-anunta-cern-in-urma-descoperirii-bosonului-higgs. sunt foarte multe ex. care nu imi vin in minte acum.

    #34 | Written by Bezbojnicul : ” In iunie 1990, Remus Cernea, actualmente un ateu celebru roman, si in acelasi timp deputat in Parlamentul Romaniei, pe atunci student la Universitatea Bucuresti, a luat un interviu muribundului ”

    Acum studentul nostru renumit nu mai i-a interviuri la muribunzi, acum este el insusi un usl-ist, iar ipocrizia sa il face si mai celebru; in timp ce se declara vegetarian si lupta ptr.drepturile animalelor, merge in pantofi de piele, ca aia organici de carton ai stau in gat.

    #6 | Written by Beni Plesa ” Augustin a zis-o bine ::–””
    Doamne nu-i lasa sa gaseasca odihna ,pina cand o vor gasii in Tine “”

    Si unde este liberul albitru la Augustin asta, sau la dumnezeul lui?

  20. Beni Plesa says:

    Poli

    „”Tutea a fost crestin. Iar eu am avut “sentimentul plenitudinar al existentei” si cu, si fara vreun dumnezeu. Dupa cum desertaciune e totul sub soare si cu, si fara vreun dumnezeu.””

    Un ortodox precum Tutea ,care s-a exprimat in felul urmator”
    „” viata mea ,toata ,s-a desfasurat intre –muntele Sinai si muntele Fericirilor-”
    nu are cum sa inteleaga ceea ce s-a intimplat pe un alt deal numit -GOLGOTA.

    Golgota este implinirea spre ceea ce arata Sinaiul sau muntele fericirilor.
    Nimeni nu poate sa implineasca cerinta Legii sau a cerintelor de pe muntele fericirilor.
    Muntele fericirilor este tot un fel de Sinai ,insa mult mai strict si imposibil de realizat.
    Ex:–„”ferice de cei cu inima curata ,ca ei vor vedea pe Dumnezeu””
    Care dintre noi cei muritori aici pe site pot sa afirme ca inima lor este curata ??

    Nu vreau sa ofensez pe nimeni ,dar afirmatia lui H2SO4 ilustraza foarte bine ceea ce eu si Edi accentuez de multa vreme :
    „”Ceea ce ma indoiesc este ca autenticitatea unei trairi este accesibila unuia care apartine spatiului spiritual din care am “iesit” tu si eu.Sau nu avem aceeasi definitie a ei . Singura mea simtire autentica este sentimentul neautenticitatii mele.””
    Adventismul fundamentalist , ortodoxismul , neo-protestantii sau catolicismul traditional toate se misca intre sinai si muntele fericirilor si au facut Golgota aproape irelevanta.

    Daca eu imi umplu gura cu cuvinte mari ,aceste cuvinte nu imi aprtin mie ci Aceluia care stia ce vorbeste si si a promis ca cine se apropie de EL cu credinta nu va fi desamagit.
    Isus ,acest om prin care Dumnezeu s-a revelat intr-un mod unic ,a spus:
    „”multumesc Tata ca ai ascuns aceste lucruri inteleptilor lumii acesteia si ai gasit cu cale sa le descoperi unor oameni acum neinsemnati „” ,dar care in viitor vor transforma si civiliza intrega omenire.
    Cand Isus a spus aceste cuvinte ,si el ar fi putut fi acuzat ca isi umple gura cu cuvinte mari ,insa istoria a dovedit acuratetea cuvintelor lui.
    Candva nu de mult Edi accentua importanta necesitatii de a-l „avea pe Isus „sau in alte cuvinte-cine are pe Fiul are viata vesnica ,cine nu are pe Fiul nu are viata vesnica –
    Ceea ce mie mi se pare este ca Edi ,a inteles foarte bine ca Sinaiul sau MT.F ,nu sint in stare sa duca pe un om la desavirsirea ceruta de cugetul lui .
    Impulsul de la Isus si Golgota i-l fascineaza dar se pare ca inca nu ia sosit vremea sa-si gaseasca pacea si linistea sufleteasca in adevarata semnificatie a CRUCII.
    ADN-ul lui spiritual a fost prea mult influentat de U.Smith si Ellena White ,si inca mai are de eliminat multe meme ce i-au fost implantate inca din frageda copilarie.
    Pavel afirma cu multa claritate :
    „”ceea ce vreau sa stiu ca voi ati inteles este importanta unui mesia crucificat pentru si in locul nostru”
    Daca noi ne-am pus increderea in Dumnezeu NUMAI PENTRU VIATA ACEASTA ,sintem unii dintre cei mai nenorociti oameni.

    Poli ,afirmatia ta ,cu care am incepu mesajul este CONTRADICTORIE si ma mir ca un om intelept ca tine nu a sesizat acest fapt.

    Nu poti sa ai sentimentul unei vieti traite pletitudinar si in acelasi timp sa crezi ca TOTUL este desertaciune si goana dupa vint ,si pe deasupra esti inca prea tanar sa faci o astfel de afirmatie ,(Tutea avea 90 de ani cand a facut afirmatia respectiva).
    Cand Dumnezeu iti va deschide ochii spiritului ,ateismul tau se va topi ca gheata peste care se revarsa din belsug razele calde ale unui soare de primavara.
    Iti doresc aceasta din toata inima.

  21. Beni Plesa says:

    Neo

    „”#6 | Written by Beni Plesa ” Augustin a zis-o bine ::–””
    Doamne nu-i lasa sa gaseasca odihna ,pina cand o vor gasii in Tine “”

    Si unde este liberul albitru la Augustin asta, sau la dumnezeul lui?””

    La o intrebare directa si la subiect am sa-ti raspund exact la fel:

    Liberul arbitru in cazul de fata este -la Dumnezeul lui–.ca doar EL si numai EL este suveran peste creaturile Lui.
    Ai ceva de obiectat la afirmatia de mai sus ??
    Sper ca nu vrei sa argumentezi ca tu esti in stare sa-ti implinesti fiecare gand care iti trece prin cap si ca tu ai fi suveran in toate circumstantele vietii tale ??
    Daca Dumnezeu nu exista atunci doar norocul ne petrece si nu exista nici un suveran in univers.
    Tu si cu mine precis nu sintem suverani in univers ,asa ca ce rost avea intrebarea de mai sus ?
    Mai gandeste-te !

  22. neo says:

    Beni, ce ti se pare anormal, ca omul sa aibe libertatea de a i-se inchina lui Dumnezeu, sau nu?! Daca este un dumnezeu fair-play, nu crezi ca si el isi doreste asta? Daca el este din aceasi categorie cu dumnezeii setosi de sange, bineinteles ca nu libertatea sa alegi.

    Mai gandeste-te, tu carui dumnezeu te inchini! :worship:

  23. neo says:

    Pentru ce mai este tras la raspundere omul ptr. pacatul ca a mancat un fruct, daca alegerea nu a fost a lui!? ma opresc ca iar deviez de la subiect.

  24. neo says:

    Ma sperie dumnezeul asta al tau. Sincer!

  25. Beni Plesa says:

    Neo

    Mai Neo ,mai–speriaetura asta de Dumnezeu este foarte normala pentru un om care este inca in afara „familiei” lui Dumnezeu.
    Cand o sa ajungi sa-l numesti pe acest Dumnezeu TATAL tau ,sint convins ca vei prinde curaj si te vei putea apropia de EL cu confidenta unui om in care frica a fost eliminata de dragoste.
    Daca nu ai citit ,incearca te rog sa citesti -The bondage of the will– (sclavia vointei)scrisa de Martin Luter ,si sper ca ti se vor clarifica unele aspecte cu privire la asa numita libertate de a asculta de Dumnezeu sau de a nu asculta intr-o natura deja corupta.
    Ideia centrala este ca tu si cu mine astazi nu sintem in conditia umana in care era Adam si Eva.,si asta se pare ca iti scapa tie mereu.
    Incolo ,toate cele bune .

  26. poli-flame says:

    Arvinte,

    am incercat sa fiu cit se poate de clar: stiinta e inainte de toate o filozofie, adica tocmai o epistemologie. Pentru mine, orice discurs isi contine metadiscursul. Motiv pentru care resping distinctia operata de mariusandy. Organ(on)ul gindirii e intotdeauna taietor. Nu neaparat si ascutit 😉

  27. poli-flame says:

    mariusandy,

    „stiinta in ea insasi” si „felul in care este interpretata stiinta” sint (dincolo de stingacia aproape oligofrena a formularilor) unul si acelasi lucru. Cu ghicitul (intr-ale filozofiei stiintei, de exemplu) te ocupi tocmai tu.

  28. poli-flame says:

    tot lui mariusandy,

    organ(on)ul e capodopera lui Aristotel. Iar diseminarea a facut cariera in deconstructivism (si in poststructuralism in general). Nu e vina mea ca unele jumatati de gluma te depasesc. Sau ca scuipi in sin cind auzi „prietene”, da’ gindesti fix ca Luciferescu.

  29. poli-flame says:

    Eddie,

    perfect de acord: „Daca este un domeniu unde Derrida are dreptate, este cel al textelor sacre si literaturii teologice si religioase.” Dar tocmai acolo, in „textele sacre” gasim istoria zeului care intra in istorie. In puzderia de semne care trimit mereu la alte semne (si minuni), nu prea e loc de aruncat ancora. Afara de faptul ca facem din insasi puzderia de semne ancora. Textul e primul care trebuie crucificat. Asa poate va atrage pe toata lumea la el 🙂

  30. poli-flame says:

    Sulfuricului,

    vezi tu, eu am gasit plenitudinea (ca sa acceptam termenul, cu venerabila traditie, de altfel) imbratisind restul. Nu ma mai supara deloc ca orice socoteala imi da cu rest. Sint om in masura in care sint un rest, si cu cit mai irational, mai necuantificabil, cu atit mai bine. E singurul infinit pe care il cunosc.

  31. poli-flame says:

    BP,

    muntele fericirilor, care e muntele Sinai, care e Golgota, sint eu.

    Asa cum spuneam si altundeva, capitolul meu favorit din crestomatia numita Biblia este Iov 32. Drept pentru care imi permit sa-ti vind un mic secret: nu exista plenitudine in afara recunoasterii desertaciunii. Vintul dupa care gonim e insusi duhul care le mina pe toate.

  32. poli-flame says:

    Si inca ceva, BP,

    vezi ca Eddie l-a imbratisat pe Erasmus in contra lui Luther. Nu de alta, dar ai prea adesea senzatia ca te afli in aceeasi barca cu gazda noastra.

  33. neo says:

    Aha, am inteles, Adam a avut libertatea de alegere, noi nu! 😕 :-/

  34. Beni Plesa says:

    Poli

    „”vezi ca Eddie l-a imbratisat pe Erasmus in contra lui Luther. Nu de alta, dar ai prea adesea senzatia ca te afli in aceeasi barca cu gazda noastra.””

    Da ai dreptate ,insa si eu am dreptate ,si asta depinde doar de un mic amanunt si anume:
    Edi a mostenit ADN-ul adventist al adevarului prezent , ceea ce a fost adevarat cu doi ani in urma (Luter),astazi este complect diferit (Erasmus) si el il numeste un adevar prezent mai glorios .
    Il simpatizez si il admir pentru tenacitatea cu care incearca sa rastoarne fiecare piatra teologica sau filozofica pentru a ajunge la acel dumnezeu rational care s-a descoperit la cruce si a generat impulsul ce vine de la ISUS.

    Undeva spuneai ca Isus este acela care ne-a tradat.
    Daca vrei sa raspunzi, as fi curios, sa stiu ce a fost in mintea ta cand ai facut aceea afirmatie ?

  35. George says:

    Vai de voi, pământ şi mare! Căci diavolul s-a coborât la voi cuprins de o mânie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme.
    Sînt bogat, m-am îmbogățit și nu duc lipsă de nimic.
    te sfătuiesc să cumperi dela Mine aur curăţit prin foc, ca să te îmbogăţeşti; şi haine albe, ca să te îmbraci cu ele, şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale; şi doftorie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii, şi să vezi

    Daca pentru voi mai are vreo relevanta…cutremurati-va,daca nu bucurati-va de involutie pentru ca astazi oamenii de stiinta declara in cor ca la nivel neurologic homo sapiens sapiens este punctul culminant al evolutiei dupa care avem parte de involutie,cert este ca pentru cativa dintre voi involutia asta a fost accelerata…eu sunt AZS si cred in Spiritul profetic…filozofia,teoriile stiintifice vi le las dumneavoastra! eu ma voi bucura sa cred in minuni,intr-un Dumnezeu ce nu e delimitat de spatiu si timp si mai ales de oameni ca dumneavoastra! inchei aici comentariul meu si nu voi da spatiu la replici!
    Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd.
    Rom 8.24-25; 2Cor 4.18; 2Cor 5.7;
    Pentru că, prin aceasta, cei din vechime au căpătat o bună mărturie.
    Evr 11.39;
    Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd.
    Gen 1.1; Ps 33.6; Ioan 1.3; Evr 1.2; 2Pet 3.5;
    Prin credinţă a adus Abel lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât Cain. Prin ea a căpătat el mărturia că este neprihănit, căci Dumnezeu a primit darurile lui. Şi prin ea vorbeşte el încă, măcar că este mort.
    Gen 4.4; 1Ioan 3.12; Gen 4.10;
    Prin credinţă a fost mutat Enoh de pe pământ, ca să nu vadă moartea. Şi n-a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui Dumnezeu.
    Mat 23.35; Evr 12.24; Gen 5.22-24;
    Şi, fără credinţă, este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută.
    Prin credinţă Noe, când a fost înştiinţat de Dumnezeu despre lucruri care încă nu se vedeau, şi, plin de o teamă sfântă, a făcut un chivot ca să-şi scape casa; prin ea, el a osândit lumea şi a ajuns moştenitor al neprihănirii care se capătă prin credinţă.
    Gen 6.13-22; 1Pet 3.20; Rom 3.22; Rom 4.13; Filip 3.9;
    Prin credinţă Avraam, când a fost chemat să plece într-un loc pe care avea să-l ia ca moştenire, a ascultat şi a plecat fără să ştie unde se duce.
    Gen 12.1-4; Fapt 7.2-4;
    Prin credinţă a venit şi s-a aşezat el în ţara făgăduinţei, ca într-o ţară care nu era a lui, şi a locuit în corturi, ca şi Isaac şi Iacov, care erau împreună-moştenitori cu el ai aceleiaşi făgăduinţe.
    Gen 12.8; Gen 13.3-18; Gen 18.1-9; Evr 6.17;
    Căci el aştepta cetatea care are temelii tari, al cărei meşter şi ziditor este Dumnezeu.
    Evr 12.22; Evr 13.14; Evr 3.4; Apoc 21.2-10;
    Prin credinţă şi Sara, cu toată vârsta ei trecută, a primit putere să zămislească, fiindcă a crezut în credincioşia Celui ce-i făgăduise.
    Gen 17.19; Gen 18.11-14; Gen 21.2; Luc 1.36; Rom 4.21; Evr 10.23;
    De aceea, dintr-un singur om, şi încă un om aproape mort, s-a născut o sămânţă în mare număr, ca stelele cerului, ca nisipul de pe malul mării, care nu se poate număra.
    Rom 4.19; Gen 22.17; Rom 4.18;
    În credinţă au murit toţi aceştia, fără să fi căpătat lucrurile făgăduite; ci doar le-au văzut şi le-au urat de bine de departe, mărturisind că sunt străini şi călători pe pământ.
    Evr 11.39; Evr 11.27; Ioan 8.56; Gen 23.4; Gen 47.9; 1Cron 29.15; Ps 39.12; Ps 119.19; 1Pet 1.17; 1Pet 2.11;
    Cei ce vorbesc în felul acesta arată desluşit că sunt în căutarea unei patrii.
    Evr 13.14;
    Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieşiseră, negreşit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea.
    Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu-I este ruşine să Se numească Dumnezeul lor, căci le-a pregătit o cetate.
    Ex 3.6-15; Mat 22.32; Fapt 7.32; Filip 3.20; Evr 13.14;
    Prin credinţă a adus Avraam jertfă pe Isaac, când a fost pus la încercare: el, care primise făgăduinţele cu bucurie, a adus jertfă pe singurul lui fiu!
    Gen 22.1-9; Iac 2.21;
    El căruia i se spusese: „În Isaac vei avea o sămânţă care-ţi va purta numele!”
    Gen 21.12; Rom 9.7;
    Căci se gândea că Dumnezeu poate să învie chiar şi din morţi; şi, drept vorbind, ca înviat din morţi l-a primit înapoi.
    Rom 4.17-21;
    Prin credinţă a dat Isaac lui Iacov şi Esau o binecuvântare care avea în vedere lucrurile viitoare.
    Gen 27.27-39;
    Prin credinţă Iacov, când a murit, a binecuvântat pe fiecare din fiii lui Iosif şi „s-a închinat, rezemat pe vârful toiagului său.”
    Gen 48.5-20; Gen 47.31;
    Prin credinţă a pomenit Iosif, când i s-a apropiat sfârşitul, de ieşirea fiilor lui Israel din Egipt şi a dat porunci cu privire la oasele sale.
    Gen 50.24-25; Ex 13.19;
    Prin credinţă a fost ascuns Moise trei luni de părinţii lui când s-a născut: pentru că vedeau că era frumos copilul şi nu s-au lăsat înspăimântaţi de porunca împăratului.
    Ex 2.2; Fapt 7.20; Ex 1.16-22;
    Prin credinţă Moise, când s-a făcut mare, n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui faraon,
    Ex 2.10-11;
    ci a vrut mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului.
    Ps 84.10;
    El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăţie decât comorile Egiptului, pentru că avea ochii pironiţi spre răsplătire.
    Evr 13.13; Evr 10.35;
    Prin credinţă a părăsit el Egiptul, fără să se teamă de mânia împăratului; pentru că a rămas neclintit, ca şi cum ar fi văzut pe Cel ce este nevăzut.
    Ex 10.28-29; Ex 12.37; Ex 13.17-18; Evr 11.13;
    Prin credinţă a prăznuit el Paştile şi a făcut stropirea sângelui, pentru ca nimicitorul celor întâi născuţi să nu se atingă de ei.
    Ex 12.21;
    Prin credinţă au trecut ei Marea Roşie ca pe uscat, pe când egiptenii, care au încercat s-o treacă, au fost înghiţiţi.
    Ex 14.22-29;
    Prin credinţă au căzut zidurile Ierihonului, după ce au fost ocolite şapte zile.
    Ios 6.20;
    Prin credinţă n-a pierit curva Rahav împreună cu cei răzvrătiţi, pentru că găzduise iscoadele cu bunăvoinţă.
    Ios 6.23; Iac 2.25; Ios 2.1;
    Şi ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea, dacă aş vrea să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftaie, de David, de Samuel şi de proroci!
    Jud 6.11; Jud 4.6; Jud 13.24; Jud 11.1; Jud 12.7; 1Sam 16.1-13; 1Sam 17.45; 1Sam 1.20; 1Sam 12.20;
    Prin credinţă au cucerit ei împărăţii, au făcut dreptate, au căpătat făgăduinţe, au astupat gurile leilor,
    2Sam 7.11; Jud 14.5-6; 1Sam 17.34-35; Dan 6.22;
    au stins puterea focului, au scăpat de ascuţişul sabiei, s-au vindecat de boli, au fost viteji în războaie, au pus pe fugă oştirile vrăjmaşe.
    Dan 3.25; 1Sam 20.1; 1Imp 19.3; 2Imp 6.16; 2Imp 20.7; Iov 42.10; Ps 6.8; Jud 15.8-15; 1Sam 14.13; 1Sam 17.51-52; 2Sam 8.1;
    35 Femeile şi-au primit înapoi pe morţii lor înviaţi; unii, ca să dobândească o înviere mai bună, n-au vrut să primească izbăvirea care li se dădea, şi au fost chinuiţi.
    1Imp 17.22; 2Imp 4.35; Fapt 22.25;
    Alţii au suferit batjocuri, bătăi, lanţuri şi închisoare;
    Gen 39.20; Ier 20.2; Ier 37.15;
    au fost ucişi cu pietre, tăiaţi în două cu ferăstrăul, chinuiţi; au murit ucişi de sabie, au pribegit îmbrăcaţi cu cojoace şi în piei de capre, lipsiţi de toate, prigoniţi, munciţi –
    1Imp 21.13; 2Cron 24.21; Fapt 7.58; Fapt 14.19; 2Imp 1.8; Mat 3.4; Zah 13.4;
    ei, de care lumea nu era vrednică – au rătăcit prin pustiuri, prin munţi, prin peşteri şi prin crăpăturile pământului.
    1Imp 18.4; 1Imp 19.9;
    Toţi aceştia, măcar că au fost lăudaţi pentru credinţa lor, totuşi n-au primit ce le fusese făgăduit;
    Evr 11.2-13;
    pentru că Dumnezeu avea în vedere ceva mai bun pentru noi, ca să n-ajungă ei la desăvârşire fără noi.

  36. poli-flame says:

    Am pierdut ca prostu’ ce-am scris si nu mai am chef sa reiau. Pomenesc doar doua motive, din doua unghiuri. Pentru credincios, Isus a tradat in chiar promisiunile lui. S-a ales prafu’ de „sint in generatia asta ochi care o sa ma vada intors”. A luat un minim de cinspe veacuri ca „impulsul care vine de la Isus” sa incolteasca pe ici, pe colo. Si nu sint semne ca-l paste altceva decit o evolutie perfect naturala. Pentru ateu, Isus a tradat macar prin faptul ca, pina si pe cruce, a fost „regele iudeilor”. Cind discipolii il intreaba in Fapte 1 „gata, punem de imperiu?”, el nu zice decit „nu aveti voi ceasu’ sincronizat cu al lu’ ala batrinu'”. Nu greseste cine zice ca religia dominanta azi e iudaismul. Crestinismul e doar altoi, iar islamu’ e si mai si. Ierusalimul e inca buricul turbat al lumii. Iar Isus n-a mintit cind a zis „am venit sa aduc sabia”. Ne puteam lipsi.

  37. arvinte says:

    Poli, daca ‘stiinta e inainte de toate o filozofie’ de ce, oameni altfel absolut respectabili nu simt defel nevoia sa se instruiasca in filozofie? Cum explici enormitatile filozofice discernabile si pentru un elev de liceu din iesirile publice ale unor oameni de stiinta remarcabili in domeniile lor? Iti mai amintesti discutia cu lectura performativa – si daca’i citesti in avion pe filozofi, tot iti ramane ceva in minte. Si nu mai poti sa comiti enormitati precum ‘In timp putin desfasurare in timp a timpului’.

    Momentul in care vreuna dintre stiintele naturii va putea sa fie epistemologie va veni ca un hot sau nu va veni defel. Dar va fi, cum am obosit sa zic, cel in care o sa am ecuatia chimica a unui haiku, macar. Pana atunci stiinta isi vede frumusel de treaba ei si zice satu’mana la guvernanta, ca altfel tanti filozofia o lasa cu pampersul neschimbat toata ziua.

    Despre discursul ce’si contine metadiscursul mai vorbim dupa ce rezolvi multumitor problema multimii multimilor. Pana atunci mai gandeste’te daca facem vreodata altceva decat inductie. Si daca o regula inductiva e corect sa fie numita lege, cata vreme accepta exceptii. Pentru ca exceptiile nu intaresc (precum soarele si tenisul) nicio regula, ci de regula il reguleaza pe ala ce’a formulat regula. Iar Popper a scris o carte, n’a rezolvat o problema.

  38. mariusandy says:

    neo

    exemplele tale sustin distinctia pentru ca toate vorbesc despre un demers facut si gandit in interiorul stiintei,

    nu desconsider sub nici o forma relevanta demersului stiintific in dezvoltarea cunoasterii si luminarea prin ratiune a spiritului. doar ca existe undeva intre stiinta si filozofie o limita pe care vreau sa o evidentiez.

    poli

    te poate duce tartacuta care de altfel stie sa fie foarte sensibila dar mai putin exacta

    sa faci diferenta intre sete de cunoastere si iubire de intelepciune, intre gnoseologie-epistemologie si stiinta (in raporturile dintr ele sunt domenii evidente de intersectare dar si specificitate si complementaritate), intre un fapt izolat in fenomenologia lui fizica si abstractizarea despre sensul existential al lumii privita in totalitatea ei?

    alte distinctii

    lucruri-om
    fizica-metafizica, X- metaX, cu x- cuvant, discurs, natura, structura, nivel,
    legitati fizice- legitati morale

    probabil ca ne vei spune mai tarziu ca

    stiinta este poezie iar

    genetica este Psalumul 51.

    edy

    te poate duce oxigenul sa intelegi ce spune Noica aici

    ”… in timp ce in stiinta este vorba despre lucruri chiar atunci cand se vorbeste despre om (adica omul este privit ca lucru, asa cum face deseori si psihologia, care inceteaza atunci sa mai fie o disciplina filozofica) in filozofie este vorba despre om chiar si atunci cand se vorbeste despre lucruri.”

    desigur

    daca e sa luam la litera abordarea lui Noica atunci evolutionismul nu este abordare filozofica pentru ca nu priveste omul ca ”lucru” ci ca ”animal”.

    dar ce inseamna oare sa priveste la om ca la lucru asta desigur ca este poliloghie ieftina pentru ca Noica a absolvit ITA.

    lacatusi din toate tarile uniti-va.

  39. mariusandy says:

    istoria pierderii unor distinctii sau razboiul dintre ”veri”

    dialogul cum sa mai fie discutie ordonata, logica si legica daca termenii adusi in discutie sunt altfel definiti. pai ce fel de intelegere ar putea sa fie cand unul extinde sensul si conotatia iar celalalt o restrange. pai e rezbel taticu. poate ca e bine sa se puna si ei de acord asupra intinderii sensului si conotatiei termenului care, surpriza!!!, se numeste alcatuirea corecta a unei definitii.
    sau cum se face ca definesti un termen fiind condus de mersul academic al vremii sau cand judeci cu creierul mai mare al academicianului care el cand vine la pupitru academic si isi face informarea stiintifica vorbeste pentru vulg sanscrita, dar cand incearca sa adapteze demersul stiintific vulgului mai pune la aceasta prezentare stiintifica putin si din conceptia lui despre lume. se mai cheama asta informare stiintifica!?, desigur ca da daca cel ce ne vorbeste este un academician renumit.

    sau cum sa mai vezi anumite distinctii atunci cand te lasi purtat in viziunea ta filozofica despre lume, de ganditori care pornesc din start de pe pozitii agnostice. desigur ca e si educativ si estetic sa accesezi filozofia enciclopedic (slava absolutului daca s-ar face asa!). dar nu-i asa ca e atat de bine si frumos ca suntem atat de umani si influentabili in felul in care privim cerul prin lentila altora!? nu e mai frumoasa sensibilitatea decat rigoarea. si rigoarea oricat ar fi ea de rece se topeste in fata chemarii dulce- farniente a spiritului.

    si nu in ultimul rand cum te poate ajuta postmodernismul sa pierzi anumite distinctii si rigori pentru ca nu’i asa sunt atat de periculoase, de exagerate si de filistine. pai nu e mai buna intelegerea si hai sa cantam impreuna you’ll never walk alone. sau cum te poate ajuta modernismul sa crezi ca poti introduce lumea intreaga in laborator pe de o parte iar pe de alta sa te asigure ca o poti vedea cu lupa si desface cu surubelnita.

    pai nu exista dom’le nici o distinctie, ce esti ciupit la acoperis!

  40. ianis says:

    mariusandy
    Cu o asa viziune despre lumea academica, nu e de mirare ca te invarti in jurul cozii

  41. mariusandy says:

    ianis

    cu asa viziune asupra lumii academice nu ma mira ca nu vezi anumite distinctii

  42. mariusandy says:

    ”in cazul filozofiei stiintei … ea are un scop clar, intelegerea presupozitiilor, mijloacelor,rezultatelor, si obiectivelor cercetarii stiintei in lumina filozofiei”, Mario Bunge
    un alt diletant cu scoala facuta la ITA

  43. mariusandy says:

    nivelurile de cunoastere si tipurile de abstractizare
    dezbaterea epistemologica dintre empirism si rationalism sunt demersuri al filozofiei stiintei

  44. mariusandy says:

    ale

  45. ianis says:

    Marius
    cu asa viziune asupra lumii academice nu ma mira ca nu vezi anumite distinctii

    eu n-am prezentat nicio asa viziune, acele anumite distinctii doar ti le imaginezi.
    Parerea mea e ca tu faci confuzie intre shamani si oamenii de stiinta.
    O a doua parere e ca faci confuzie intre filozofia stiintei si doctrina/opinia bisericii despre stiinte

    De pe Wiki
    Filozofia științei este ramura filozofiei care studiază fundamentele filozofice, ipotezele și implicațiile științei, incluzând științele naturii, precum fizica, matematica și biologia, și științele sociale, precum psihologia, sociologia, științele politice, și economia. În acest sens, filozofia științei este strâns legată de epistemologie și ontologie. Urmărește să explice probleme precum: natura ipotezelor și conceptelor științifice; modul în care acestea sunt produse; procesul prin care știința explică, prognozează, și, prin tehnologie, valorifică forțele și resursele naturii; mijloacele de determinare a validității afirmațiilor; formularea și utilizarea metodei științifice; tipurile de raționament prin intermediul cărora se ajunge la concluzii; implicațiile metodei științifice și a modelelor pentru societate în general și pentru științe însele.

  46. mariusandy says:

    atunci cand cercetezi nivelurile de cunoastere si tipurile de abstractizare cum se numeste asta stimabililor, stiinta sau filozofie a stiintei?

    mergeti la cursul de filozofie a stiintei si cititi-l pe unul Hempel. a studiat la cernica si tot acolo defineste ce este ”legea stiintifica”

  47. mariusandy says:

    nu me intereseaza aici ce spune doctrina bisericii, si daca citesti ce am postat nu am facut nici o asertiune dogmatica,

    asta e obsesia voastra

  48. mariusandy says:

    definitia ta imi sustine insa ”obsesia” mea si anume sa arat ca exista o clara delimitare intre filozofie a stiintei si stiinta.

  49. ianis says:

    mariusandy
    Creezi o falsa dilema: negarea delimitarii intre filosofia stiintei si stiinta. E un drum infundat.

    Reciteste definitia de pe wiki si articolul de sub ea, e o baza cat se poate de sanatoasa

    nu me intereseaza aici ce spune doctrina bisericii, si daca citesti ce am postat nu am facut nici o asertiune dogmatica,
    Ai facut dogma din Hegel si prelegerile lui

    asta e obsesia voastra
    Generalizarea o folosesti pe post de argument sau e doar pluralul majestatii?

  50. mariusandy says:

    daca tu zici ca e falsa dilema atunci e ok si ma opresc

    dar daca citesti unele enormitati de pe aici de pe taramul oxigenat poate ca vei intelege ”obsesia” asta a mea.

    all the best

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: