Sensul unei Afirmatii Scandaloase

Anunțuri

17 Responses to Sensul unei Afirmatii Scandaloase

  1. allmaris says:

    Nu exista niciun interes in a interpreta corect afirmatia lui Nietzsche din partea crestina. Filosoful sesizeaza o evolutie in gandirea umana inclusiv cu privire la notiunea de Dumnezeu, in timp ce crestinul se raporteaza la litera moarta numita dogma, desi exista o dezvoltare in timp a conceptului de divinitate chiar si in Biblie. Mediul evanghelic nu este in masura sa inteleaga nici textele sale de baza, cu atat mai mult nu se pune problema sa aiba opinii pertinente cu privire la viziuni filosofice „ateiste”.

  2. nelutun says:

    Folosesti termenul de ,,mediu`evanghelic„cu ceva sens periorativ, de parca nimic bun un ar fi venit si de la ei.

  3. foolfield says:

    In zona crestinismului evanghelic literalist prin definitie, nu incape dezbatere libera de prejudecati dogmatice. Pe de alta parte,.discutia libera se poate purta doar in zona eliberata de orice fel de prejudecati.

  4. taranprost says:

    Citindu-l pe Nietzsche iti dai seama de ce exista intelectuali care considera ca Evul Mediu intunecat a inceput in secolul XX cand nu s-a mai predat latina si greaca in scoli.In unele pasaje atinge sublimul ( . . . cerul albastru al Eladei . .. )Aceeasi tandrete aspra a baladelor lui Rammstein . . . Ion Buga interpreteaza afirmatia lui Nietzsche in sensul in care Cioran spune ca in Ardeal nimeni nu crede in Dumnezeu. ” De pe acum cascam pe cruce ” . Ca si Cioran , cred ca religia este o chestie de „intensitate ” ( Cioran ) sau ” temperatura ” ( Nietzsche ).Dupa Buga , secolul XX ar fi fost in durerile facerii noului dumnezeu.
    Renuntarea la argumentarea in favoarea existentei lui Dumnezeu mi se pare un minim pas neaparat necesar pe drumul maturizarii intelectuale si spirituale.Insasi definitia clasica a notiunii de Dumnezeu ar trebui sa ne descurajeze definitiv in acest demers.Inexistenta urmelor Lui in natura si istorie cred ca este una din dureroasele lectii pe care trebuie sa le invatam.Incercarile de explicare a existentei raului din lume in controversele publice sau private mi se par vulgare prin ofensivitatea si superficialitatea lor. In lumea evanghelica lipseste si dispozitia , si profesionalismul si finetea intelectuala necesara abordarii problemei mortii lui dumnezeu.

  5. TP,

    Punctul pe „i”:

    Renuntarea la argumentarea in favoarea existentei lui Dumnezeu mi se pare un minim pas neaparat necesar pe drumul maturizarii intelectuale si spirituale.Insasi definitia clasica a notiunii de Dumnezeu ar trebui sa ne descurajeze definitiv in acest demers.Inexistenta urmelor Lui in natura si istorie cred ca este una din dureroasele lectii pe care trebuie sa le invatam.Incercarile de explicare a existentei raului din lume in controversele publice sau private mi se par vulgare prin ofensivitatea si superficialitatea lor. In lumea evanghelica lipseste si dispozitia , si profesionalismul si finetea intelectuala necesara abordarii problemei mortii lui dumnezeu.

  6. nelutun says:

    eu un cred edi ca un ar fi in stare sa poarte un dialog pe tema aceasta…!!imagineaza-ti insa ca ar trebui sa-si recunoasca vina,,,si pt aceasta nu exista nici o scoala care sa te invete sa-ti recunosti greseala.

  7. maxx31 says:

    Crestinul fundamentalist sta inchis in carapacea lui pentru ca nu isi poate permite sa gandesca liber din cauza sistemului care la indoctrinat de mic copil sa gandesca asa. Cum ar putea un Crestin AZS sau din alta denominatiune sa-l citeasca pe Nietzsche sau pe altii si sa-l inteleaga cand el traieste in lumea supranaturalului. Intrebarea mea e cum poti intra intr-un dialog cu cineva fara sa devina ironic cu tine? Drumul de la gandirea prinsa in cutia de conserve pana la cea rationala si libera este anevoios, implica dezbracarea de eu-ul personal si religios ceea ce putini sunt in stare sa faca.

  8. allmaris says:

    @T.P.

    „In lumea evanghelica lipseste si dispozitia , si profesionalismul si finetea intelectuala necesara abordarii problemei mortii lui dumnezeu.”

    Acceptarea mortii lui dumnezeu presupune si disparitia unui intreg sistem cladit in jurul lui. Asa rece si teapan cum este, acest dumnezeu mumificat asigura privilegii multora.

  9. Capu-Varzã says:

    Edi,

    Seria despre autoritatea pastorilor, a fost foarte interesanta si utila analiza istorica a originii ei, dar pe mine (si cred ca si pe altii) m-ar fi interesat si ceva despre autoritatea pastorilor si rostul ei in prezent (poate si o analiza anticipanta in vitor).

    Iar la seria prezenta, dupa ce analizezi critic evadarea religiei de la confruntarea cu afirmatia scandaloasa a lui Nietzsche, poate faci si o prezentare despre incercarea celor din sec. XX de a impaca nevoia stinteii ca D-zeu sa moara cu nevoia spirituala a omului de a crede in D-zeu.

  10. ge2oana says:

    Auzi, nene Edi,

    Noi ne identificam aicea asa cum putem,da´ ai auzit ce zice sefu´ USA, cum ca nimic nu-i sigur!?

    Ca, adica , te poti trezi cu surprize-surprize ca cica de ce ai zis ce-ai zis si ca „ce-ai vrut sa zici cu asta, cum adica sa moara Dumnezeu!!??”, eh, ce te faci atunci ??

    Are dreptate taranu´ asta care-si zice prost (ehe, dac-ar fi…..) cum ca argumentatia legata de Dumnezeu e ca…roua din zori.
    Da´ ce te faci cu aia care turbeaza numa´ daca aduci vorba de asa ceva !?

    Ehe, nene Edi, crezi matale ca respectabilul Ignatiu din Loyola nu si-a lasat urmasi vrednici de stralucitu-i nume !?
    Oh, ba bine ca nu !
    Si inca cum !!

  11. ge2oana says:

    Lumea azs, adica si clerici dar si popor, face alergie la filosofi, filosofie si orice atceva , afara doar de EGW,6000 de ani, epoca victoriana si …maretia une de(S)amagiri cu data fixa in istorie, 1844.
    Pana aici nimic nou, nicht war ?

    Cine sa-l cread pe Nietzsche , cine sa vrea MACAR sa-si ia timp sa ceteasca si altceva cu iz de istorie ne-dominationala si cu gust de…..realitate !?

    La fel ca si cu carnea de porc….greu, greu raspuns de dat , da´ mai greu de digerat .
    Gluma, ironia, mishto-ul pe care-l inercam vis a vis de fiasco-ul azs in cam toate , este ca vinul pelin (alb sau rosu) de pe vremea lui nea Nicu, adica amar ca dracu´ si vomitiv tot la fel.

    Nu tre´ sa fii nu stiu ce scolit , doctor sau profesor emerit la ….mersul pe sarma ca sa vezi ca ignoranta denominationala& caposenia liderilor e , de fapt, radacina de vin pelin ce face (aproape !!) de ne-digerat azs.

    Cunosc pe de-rost lozinci si argumente azs pt. ORICE si ORICINE ar avea cumva tupeul sa gandeasca self-service, fara „ochelarii” Bibliei sau „inspiratia” Duhului.
    De fapt, daca jonglezi bine cu jargonul azs despre mantuire, restul ,fie el cat muntele Arrarat de mare si idio(T)cratic(adica prostia dusa la virtute ) nu mai conteaza.

    Edi , tu spui de ….caderea in cinism, de lipsa perspectivei datorata realitatii.
    Bun, da´ cum sa zici ca albusul unui ou are gust de…sarmale, sau sa zici ca friptura-i la fel de buna ca….ceapa !?

    Deh, in fine, eu cu capu´, mai greu !

    Ha, ha, am glumit !!

    Edi&compania, ne-am edentificat, suntem din……Eden-country, via Orion , ha, ha, ha !!!

  12. Iar la seria prezenta, dupa ce analizezi critic evadarea religiei de la confruntarea cu afirmatia scandaloasa a lui Nietzsche, poate faci si o prezentare despre incercarea celor din sec. XX de a impaca nevoia stinteii ca D-zeu sa moara cu nevoia spirituala a omului de a crede in D-zeu.

    Aceasta este de fapt tema seriei.

  13. taranprost says:

    allmaris-Mai grav decat nevoia de dumnezeu a clerului ptr a-si pastra privilegiile mi se pare nevoia clientilor lor de un dumnezeu care sa le mentina iluziile agonizante , care sa dea sens unei morale conjuncturale si interesate , adica funciarmente putreda. Pe care primii il livreaza bucuros, nici lor nevenindu-le sa creada cum poti sa obtii atat de mult oferind atat de putin.Nu cunosc alta institutie care sa gestioneze atatia bani si (inca) atata respect manevrand doar cateva idei primitive. ” Cu o lozinca buna poti sa tii un popor pe loc 50 de ani.”

  14. Crassus says:

    @Edmond Constantinescu,
    Un credincios s-ar putea impaca destul de usor cu sintagma”moartea lui Dumnezeu”, daca accepta umanismul crestin. Dumnezeu a transmis creativitate naturii, care s-a dezarhivat (unzipped) singura, pana cand saptamana creatiei a fost completa. Asadar, de-asta nu exista urme ale unei forte supranaturale exterioare.
    Dumnezeu lucreaza distribuit prin procesele naturale (probabilistic, poate) si este imposibil de identificat ca entitate de Sine statatoare; prin urmare, putem avea o explicatie a realitatii si fara El, desi se afla tot timpul in spate. Nu avem probleme sa renuntam la cele 5 argumente.

    Dilema mea apare, in schimb, in privinta moralitatii. Inteleg ca E. Kant folosea moralitatea umana ca argument in favoarea lui Dumnezeu; nu am apucat sa-l citesc, in schimb l-am citit pe C.S. Lewis cu mult timp in urma. Am ramas foarte incantat de modul in care demonstra cum imboldurile noastre morale nu au putut apare in mod natural, fiind astfel dovada existentei lui Dumnezeu.
    In prezent, insa, moralitatea este destul de bine explicata ca fiind rezultatul unei selectii sociale si/sau sexuale. Simtamantul nostru de dreptate ar fi asigurat coeziunea sociala, iar ajutorarea altora ar fi adus de asemenea avantaje pe termen lung. In ceea ce priveste respectul pentru lideri si originea tabu-urilor sexuale… well, e convingatoare explicatia din Ichneumonidae.
    Asadar, daca moralitatea este explicata 100% natural si utilitarian (eficienta), ea isi pierde dimensiunea transcendenta; dispare Binele si Raul, ramanand doar eficienta si ineficienta.

    Credinciosii au crezut timp de secole in perfectiunea creatiei divine (poti tu sa adaugi ceva la ce a facut El?). Ori, daca natura se dezarhiveaza constant, creatia divina nu s-a incheiat inca, si este imperfecta. Jerry Coyne spunea ca selectia naturala lasa impresia unui design inteligent, dar in realitate seamana mai mult cu un carpaci, care repara ce e de reparat de la o generatie la alta, aducand mereu imbunatatiri, dar lasand si o gramada de imperfectiuni (pe care biologii le-au identificat foarte precis).
    Aceasta perspectiva, aplicata asupra moralitatii, conduce catre ideea unei etici imperfecte, utilitare; „legea inscrisa in inima” e un set de instincte sociale care ne face sa putem convietui acceptabil. Din nou, putem explica foarte bine lucrurile si fara Dumnezeu. Cand am recitit argumentele lui C.S. Lewis preluate de Francis Collins mi s-au parut foarte subtiri si usor de invalidat.

    E usor de acceptat ca Dumnezeu si-a ascuns urmele in natura, dar traiam cu ideea ca macar in domeniul moralitatii Dumnezeu trebuie sa fie relevant; ca moralitatea inseamna mai mult decat eficienta. Astept ceva ganduri pe tema asta.

  15. study_nature says:

    Crassus,

    iti apreciez disponibilitatea de a-ti pune sub lupa convingerile. indiferent in ce directie te vei orienta si ce feedback vei primi de la unul sau altul, exercitiul acesta tie iti va prinde bine.

  16. Crassus,

    Idea lui Kant la modul cel mai simplu este ca desi nu putem cunoaste „lucrul in sine” avem intuitia intelectuala a binelui transcendental. Kant a demonstrat ca metafizica este falsa cunoastere dar a pastrat idea in domeniul etic. Este interesant ca lucrurile s-au inversat. Astazi stiintele naturii se ocupa de problema ontologice, cum ar fi natura spatiului si timpului sau originea fizica a existentei si ordinii. Vezi de exemplu raspunsuri din sfera fizicii quantice. Avem de asemenea o explicatie neuro-fiziologica pentru multe intrebari care tineau inainte de domeniul filosofiei. IOW putem cunoaste „lucrul in sine”.

    Problema care ne preocupa acum este cum sa asezam imperativul absolut kantian pe o baza noua. Cred ca incepand de la provocarea istorica a lui Nietzsche, trecand prin sec. XX, a existat o preocupare constanta de a regasii binele absolut in contextul evolutiei si al stiintei creierului. Suntem deasemenea contienti astazi de influenta culturii si a istoriei asupra moralei, asa ca metoda dialectica folosita de Hegel si Marx ne poate ajuta sa facem punte intre particular si universal, evitand capcana hiper-relativismului. Cred ca este deasemenea un teren fertil pentru dialogul intre teologie si discipline seculare.

    Opinia mea: cred ca solutia este in ultima instanta nu atat etica crstina/umanismul cat radicalismul crucii. Voi mai vorbii despre aceasta. Oamerii se tem de solutii radicale, si pe buna dreptate, dar pana la urma acolo vom ajunge, si nu va fi confortabil. Ideea dumnezeului intrupat in om, nu omul erou al antichitatii, ci omul condamnat pe cruce, ne ofera o ontologie morala mai radicala decat imperativul kantian sau umanismul roz. Intentia mea este sa explorez cateva cautari radicale inspirate in ultima instanta din teologia crucii. Am vorbit despre revolutia americana ca o incercare oarecum reusita de a evita criza pe care Nietzsche (cel nascut in Octombrie 1844, anul mortii lui Joseph Smith si al „nasterii” lui E.G. White, deasemenea anul in care darwin a scris eseul nepublicat despre selectia naturala). Cred ca marile decizii si raspunsuri vor veni din America, in ciuda, sau poate tocmai datorita contradictiiloe ei. Vreau sa explorez religia revolutiei franceze (care nu a fost ateista cum se crede), solutiile lui kierkegaard si Dostoievsky, idea hegeliana a eroului – devenit dumnezeu la stalinism, secolul xx, etc. Cu rezerva ca fac asta cas amator in filosofie, dar cu seriozitatea unuia care se considera totusi intr-o misiune pastorala – probabil redefinita personal.

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: