Mere Christianity: Goim in Sinagoga

Mi s-a intamplat la o evanghelizare de camin cultural sa intru la mijloc intre crestinismul istoric (CI) si secta sambatarilor (SS). Reprezentantii CI m-au acuzat ca as fi facut-o pe Fecioara “jidovca” si “curva” (prima fiind mai grava decat a doua). “Pai daca Fecioara a fost jidovca, atunci si Iisus era jidan” – a strigat revoltat un CI in strai national cu cizme de piele. Cealalta problema a fost generata de afirmatia ca Miriam nu ar fi avut idealuri de sfintenie calugareasca. “Adica Fecioara era asa, o …”, s-a suparat o CI cu basma neagra.

A doua gafa, cea care mi-a pus SS in cap, a fost o extensie a celei dintai. Am declarat ca, departe de a fi cultivat idealul crestin de virginitate, Miriam facea probabil pregatiri speciale pentru noaptea de vineri – “Adica in Sabat”? – si aspira sa umple casa de copii. “Adica vrei sa spui ca fratii lui Iisus erau fratii lui Iisus”? CI au vrut sa ma bata. SS mai bine m-ar fi batut.

Concluzia: goimul tot goim.

Acum vreo doua mii de ani, un rabin numit Saul din Tars a gasit niste precedente in Lege (Avraam ales inainte de circumcizie, Isaac si Esau nu sunt intaii nascuti, etc.), pe care, cu proverbiala dexteritate a fariseului, le-a manuit in asa fel incat sa fie acceptati goim in secta Nazarenilor. Saul scria si predica intr-un fel de idish, numit astazi greaca Noului Testament, care era si limba de sinagoga in diaspora. Goim au invatat si ei sa vorbeasca idish si Saul a decis ca secta iudeo-goima este noul Israel.

Dar abia l-a scurtat Nero pe Pavel (de parca nu era destul de scurt), ca goim s-au apucat sa faca test de credinta din porc (adica sa excluda pe cei care nu-l mananca) si au spus ca Legea a fost o pedeapsa pentru evrei, ca s-a stiut dinainte ca or sa-l rastigneasca pe Mesia, ba au fost chiar alesi pentru asta, fiindca erau oricum cei mai rai dintre oameni. Apoi l-au amestecat pe Nazarinean cu un shmeker care vindea ulei de sarpe si facea exorcism prin piete.

Asa se intampla cand primesti goim in sinagoga.

Anunțuri

274 Responses to Mere Christianity: Goim in Sinagoga

  1. Aurel Ionica says:

    gigialuarvinte spune:

    Întrebarea era asta:
    „De ce autorul povestirii include detaliul asta cu Melhisedec si platitul zecimii de catre Avraam in povestire?”
    nu?

    Da, intrebarea aia era, iar principiul era ce legatura are acest episod cu povestirile anterioare si ulterioare cu privire la Lot.


    Și e și normal, că sărăntocul lui de zeu îi tot promite, dar îi dă praful de pe tobă. Pe când ăstalalt e așa de înstărit încât până și popii lui îți ies înainte cu pâine și vin.

    Acum chiar ca nu mai pricep nimic, citi zei sunt si care este “ala,” si care este “ăstalalt,” si cine s-a convertit la cine. Ziceti ca Avraam s-a convertit la zeul lui Melhisedec deoarece propriul zeu nu-i dadea nimic in timp ce zeul lui Malhisedec i-a dat lui Avraam prin Melhisedec piine si vin iar Avraam i-a dat in schimb zecime ca sa se achite de piinea si vinul pe care le primise? Pai mai inainte sustineati ca Avraam i-a dat zecime lui Melhisedec deoarece Melhisedec l-a amenintat pe Avraam nu cu piine si vin, ci cu sabia, si intrucit Avraam a inteles ca Melhisedec este un peste mai mare ca el, s-a conformat imediat, a bagat mina-n buzunar ca sa plateasca zecime sa nu-i zboate capul de pe umeri. Acum ati intors-o? Dar nu ati raspuns la intrebarea ce legatura are acest episod cu povestirile anterioare si cele care urmeaza despre Lot. Daca episodul asta vrea sa ne explice cum se face ca Avraam s-a convertit la un zeu mai generos decit ala care il chemise pe el afara din Ur, de ce autorul bate cimpii prin a ne povesti de acest Lot si nu a simplificat povestirea sa ne spuna ca Avraam l-a intilnit pe Melhisedec cind pastea oile, si pentru ca a fost servit cu piine si vin, s-a convertit imediat la noul zeu si la platitul zecimii? Si de ce dupa ce Avraam se converteste la noul preot, acesta dispare ca magarul in ceata si autorul incepe sa bata din nou cimpii turnindu-ne povesti tot despre acest Lot? A vrut autorul sa spuna ca convertirile astea dureaza de la mina pina la gura?

  2. @ AI

    Nu făceam decât să rezum (și să caricaturizez puțin) ceea ce-ați zis până acum.

    Dar înainte de a mă gândi la istoriile cu Lot, trebuie să mă întreb care e rostul istoriilor cu Avraam. Iar pentru asta trebuie să lămuresc ce e cu Cain, Abel și Set, ce e cu Potopul, ce e cu Babelul și cu Nimrod vânătorul.

    Primul „pribeag” pare să fie Cain, dar el repede își construiește o cetate. Dar o construiește degeaba, că ajunge să fie ucis de un nepot.

    Apoi vine Nimrod, cel puternic, care construiește multe cetăți.

    Istoria cu Avraam e anunțată la 11:31 și începe apoi în 12. Cheia de înțelegere derivă din „ordinul” ăla de-a umple tot pământul și a-l stăpâni, în opoziție cu adunatul la un singur loc, prin construirea de cetăți.

    Desprinderea de modul de viață din cetăți pare foarte grea, drept urmare cât trăiește taică-su, Avraam nu pleacă din cetăți. La fel face Lot, deși o dată este luat de dușmani și o dată de „îngeri”, el tot într-o cetate vrea.

    Nici Avraam nu prea se învață ușor cu pribegia asta de-a lungul și de-a latul țării pe care urma s-o „moștenească”, așa că atunci când dă de greu dă fuga la Mițraim, care e altă cetate sau grădină a domnului.

    Avraam și Lot sunt un cuplu în opoziție, dar nu îmi pare defel că regii canaaniți și Melhisedec ar fi tot cuplu de-ăsta opozitiv. Dimpotrivă, îmi pare că Chedorlaomer e un fel de suzeran al celorlalți regișori, iar Melhisedec, probabil rege în zona Ierusalimului, pare să fie suzeranul tuturor.

    Așa că eu, dacă vreau să înțeleg rostul apariției lui Melhisedec în povestire nu mă uit după Lot, ci după faraonul din Mițraim și după restul regilor de cetăți și grădini ale domnului cu care mai interacționează Avraam.

  3. @gigi

    Vezi? De-asta trebuie sa mai beau din cand in cand cate o bere! Si-apoi te mai miri ca ma ia rasul cand ma uit la numerele tale de iluzionism?… 🙂

    Legat de Avram insa, ce-i hazliu in ce spui tu, este ca-nvarti atata zecimea aia-n palarie ca s-o scoti de-acolo „taxa de smecher platita aluia cu sabia mai mare” ca oamenii sa priceapa odata ca toate bunurile trebuie sa-ajunga de facto doar in curtea cezarului.

    Si-ti casuna pe popi ca ei papa bine merci din banii zeului luati ca zecime, in timp ce tu papi din banii cezarului luati ca „taxa de semecher” numita modern TVA ori VAT.

    Cand o sa incepi si tu o viata de-asta de Avraam, ca strain si calator prin lume, si n-o sa mai fii depdendent nici de banii zeului nici de-ai cezarului ci-o sa-ti produci singur papica chiar si din piatra „seaca” (adica, sa-jungi si tu o secatura!) atunci o sa pricepi ce zice caprarul ala din Geneza.

    Pana atunci insa, hai, uimeste-ne cu jongleriile tale, ca eu mi-am pregatit popcornul si berea… 🙂

  4. beniamin51 says:

    Paul csavdari

    Aurel zice:

    „”Daca episodul asta vrea sa ne explice cum se face ca Avraam s-a convertit la un zeu mai generos decit ala care il chemise pe el afara din Ur,””

    L-as intreba pe el , dar se pare ca ui ultima vreme nu prea mai are obiseiul sa raspunda la intrebari specifice , asa ca te intreb pe tine . Tu esti cel mai in cauza sa cunosti perspectiva lui Aurel.

    De unde vine ideia lui Aurel ca Dumnezeul lui Avram l-a chemat sa iese din cetatea si casa tatalui sau din UR ?

    IN Genesa 11 ;31 spune ca Terah tatal lui Avram a decis sa-si i-a copii si nurorile si sa plece din UR in Haran , cetate ce era la mai bine de 1000 de Km distanta de cetatea UR..

    Doar dupa moartea lui Terah , Avram aude voci de dumnezeu care ai spune sa iase din Haran nu din UR .si sa plece spre Canaan.

    Daca vrei sa sti mai multe despre istoria vietii lui Avram citeste cartea lui Asher (cartea dreptului mentionata in VT).
    Acolo se descrie povestea din spatele povesti cu fuga asta lui avram din zona unde s-a nascut.
    Pe scurt doar :

    Terah era un print la curtea lui Nimrod ,
    La nasterea lui Avram , astrologii lui Nimrod l-au avertizat ca acest copil Avram cand va creste mare ii va pune religia si politica in pericol
    Nimrod i-a dat ordin lui Terah sa-si aduca copilul la palat ca sa fie omorit
    Terah , l-a ascuns pe avram si a adus un bebelus al unei servitoare.
    Avram este crescut de Noe care nu era idolatru ca tatal lui Avram.
    Avram devine un pribeag , tot ferindu-se de Nimrod , ce voia sa-i ia viata.
    Ajunge in Ur , Nimrod afla de el din nou si atunci printul Terah decide sa-si i-a toata familia si sa plece departe de Nimrod .in Haran .

    aceasta este pe scurt istoria scrisa de evrei despre fuga si pribegia lui Avram .

    In VT chemarea lui Avram se intimpla dupa moartea tatalui sau si atunci el se afla in Haran nu in UR.

    Daca aurel vrea sa raspunda , si sa clarifice este bine-venit.

  5. Beni,

    Eu nu stiu ce ar putea sa-ti raspunda Aurel. Dar din cate inteleg eu, caprarul ala care ne da atata bataie de cap, a cam dat informatiile pe care le vrei tu. Citeste atent doar:

    26. La varsta de saptezeci de ani, Terah a nascut pe Avram, pe Nahor si pe Haran.
    27. Iata spita neamului lui Terah: Terah a nascut pe Avram, pe Nahor si pe Haran. – Haran a nascut pe Lot.
    28. Si Haran a murit in fata tatalui sau, Terah, in tara in care se nascuse, in Ur, in Haldeea. –
    29. Avram si Nahor si-au luat neveste. Numele nevestei lui Avram era Sarai, si numele nevestei lui Nahor era Milca, fiica lui Haran, tatal Milcai si Iscai.
    30. Sarai era stearpa: n-avea copii deloc.
    31. Terah a luat pe fiul sau, Avram, si pe Lot, fiul lui Haran, fiul fiului sau, si pe Sarai, nora sa, nevasta fiului sau, Avram. Au iesit impreuna din Ur, din Haldeea, ca sa mearga in tara Canaan. Au venit pana la Haran si s-au asezat acolo.
    32. Zilele lui Terah au fost de doua sute cinci ani; si Terah a murit in Haran.

  6. @ Paul Csavdari

    Vezi că începi să dai prostia pe nesimțire. Poate ai nevoie să-ți explice și ție Sonata Lunii cum e cu vorbitul despre felul în care își câștigă cineva pâinea și banii și cu ce e cuviincios și ce e necuviință.

    Dar ca să stai liniștit și să nu te mai apese grija, am o părere la fel de proastă și despre angajații cezarului ca și despre cei ai zeului, așa că pentru mine a primi leafă sau ajutoare de la stat este la fel de mizerabil ca a primi salariu din zecime. Așa că poate să-ți treacă delirul, că nici nu încasez TVA și nici altfel de impozite și, din păcate, ca să nu ajung prin felurite locuințe ale morților, sunt doar plătitor de astfel de dări către cezari. Și, deocamdată, trăiesc într-o țară ceva mai puțin socialistă și etatistă decât tine.

    Dar dacă tot te regulează o grijă de felul în care mă întrețin, poți să-i întrebi pe ăia care mă cunosc dacă lucrez sau am lucrat vreodată la stat (ca să fiu foarte precis, am lucrat la televiziunea „de stat” vreun an, dacă se pune, în secolul trecut, dar câștigam mai prost decât la privați și-am plecat) sau, dacă vrei, îți dau în mesaj privat datele personale și ale firmei să vezi pe site la finanțe dacă sunt sau nu plătit de stat. În timp ce tu, din ce tu însuți ai povestit pe-aici, înțeleg că te-ai cam dedulcit la grăsimea berbecilor. Așa că „a se slăbi”.

    Sunt un om plecat de-acasă la 18 ani, și de-atunci îmi port singur de grijă, am schimbat mai mult de 20 de joburi și am construit și niște afaceri, pe banii mei sau ai altora. Stau de mai bine de 20 de ani în chirie și nu mă apasă asta defel (stau în a treia casă doar de când am copilul), n-am obiceiul să pup dosuri și nici să mănânc gata mestecat. Nu-s și n-am fost bogat, și nici n-o să fiu.

    Și, culmea, mă și doare-n adâncul întunecat de părerile tale despre viața mea. Și nu te da nici refugiat politic, că mă faci să râd. Ai vrut să dansezi cu lupii dar nu le-ai învățat regulile și te-au mâncat. Nu-i vina lupilor că-s lupi, ci a potăii ce se bagă între ei făcând pe mielușelul.

    Și-acum vezi-ți de treaba ta și nu te mai băga în seamă cu mine.

  7. Aurel Ionica says:

    gigialuarvinte,
    Ei da, acum cind nu mai priviti la text cu hermeneutica ochelarilor de cal mosteniti de la “scholar”-i incepeti sa vedeti multe idei pe care am sa le dezvolt eu cind discut aceste povestiri. De exemplu:


    Avraam și Lot sunt un cuplu în opoziție …

    Da, asa este, cei doi sunt un cuplu de opozitie, ca argumentarea se face cu oponenti si cu puncte de vedere in opozitie asa cum spune patratul rational al scrintitului ala de Ionica, si este clar ca autorul vrea sa spuna ca Avraam era un om al pacii si de dragul ei era dispus sa-si ia catrafusele si sa plece decit sa se tot certe si acesta este un “clue” ca probabil din acest motiv a plecat si din Ur, ca probail avea vecini care ii tot darimau gardul ca nu aveau ei loc suficient in tzarcul ala de cetate. Iar Lot, desi prbabil plecase de copil, a ramas oftind mereu dupa cetati si cind i s-a oferit ocazia sa mearga-n-truna, s-a repezit ca musca-n lapte la Sodoma.

    Si aici iarasi aveti dreptate:


    Desprinderea de modul de viață din cetăți pare foarte grea, drept urmare cât trăiește taică-su, Avraam nu pleacă din cetăți.

    Da, si asta este o idee cheie in povestirile astea cu Avraam. Chiar daca Avraam a inteles cum este cu gradinile astea ale Edenului, spre deosebire de Eva despre care nu avem nici un indiciu ca s-a mai uitat vreodata-n urma si a oftat dupa gradinile astea numite cetati unde ai mincarea asigurata si “securitatea” garantata de sabii invapaiate, Avraam, in drum spre “tara fagatuita,” se tot uita-n urma si se tot aciueaza prin cetati pe drum incit Dumnezeu trebuie sa-l tot impinga de la spate. Si aveti dreptate, si Avraam se mai aciueaza in cetati si chiar ajunge si intr-o “gradina a lui Dumnezeu” numita Egiptul iar Sara ajunge Pamela Anderson la 90 de ani (si n-o sa mai amintesc nimic de “reality blockers” ca face Marcus Crassus infarct). Si aici ati lovit cuiul pe gamalie, ca ceea ce vrea autorul sa explice este ca procesul asta de a te debaraza de fascinatia cetatilor si a gradinii edenurilor este un process lung dar pina la urma Avraam invata lectia iar episodul cu cearta cu Lot si alegerea lui Lot demonstreaza tocmai lucrul acesta, ca Lot face cu Sodoma exact ceea ce facuse Avraam cu Egiptul, si este tratat si el in Sodoma exact asa cum fusese Avraam tratat in Egipt si cum sunt tratati romanii prin America si prin Europa.


    dar nu îmi pare defel că regii canaaniți și Melhisedec ar fi tot cuplu de-ăsta opozitiv.

    Pai nu, opozitia este tot dintre Melhisedec si Lot, ca doar Lot este unul din eroii principali, iar regii aia canaaniti sunt doar piese de décor, cum este de fapt si Melhisedec, ca de aia dispare ca magaru-n ceata ca si regii aia. Aici n-ati nimerit-o! Iar ca sa intelegeti opozitia dintre Melhisedec si Lot, trebuie sa cititi ce urmeaza, ca doar asa spune principiul ala heremenutic pe care l-am enuntat la inceput. Ca sa intelegem ce face Melhisedec asta aici, trebuie sa vedem ce face Lot dupa acest episod. Si ce face Lot? Intelege cum este cu cetatile astea cum era Sodoma care era “gradina lui Dumnezeu” (vedeti textul) deoarece era un peste mare care stia sa inghita pesti mai mici, dar de fapt platea tribut lui Chedorlaomer care era un rechin si care se hranea de fapt din buzunarul lui Lot, iar cind regele Sodomei, in frunte cu preotul (cum l-o fi chemat) si cu toti cetatenii in frute cu Lot au hotarit sa se rascoale sa fie si ei “liberi,” au ajuns sclavi. Si aici intervine Avraam ca sa-l elibereze in mod miraculos pe Lot si sa-i dea ocazia sa faca o algere mai inteleapta. Si ce face Lot? Se repede ca musca-n lapte tot in Sodoma. Or Melhisedec este folosit de autor tocmai ca sa sublinieze idiotenia lui Lot. Adica preotul cetatii canaanite care era pagina, a inteles ca cetatile cu regii lor nu sunt locuri ale dreptatii si pacii ci ele ar deveni asa daca oamenii si-ar insusi gindirea lui Avraam sa refuze sa se certe, sa dea totdeauna inapoi ce este al altuia, si sa refuze sa ia chiar si un capt de ata de la altul, si el mai intelege ca daca Avraam gindeste asa, este datorita dumnezeului lui, si ca atare se declara si el adeptul unui asemenea Dumnezeu. Faptul ca Avraam ii plateste zecime vrea sa sugereze ca Avraam recunoaste ca Melhisedec elogiaza acelasi Dumnezeu, ca zecimea, darurile si jertfele date unui preot tocmai asta reprezentau, faptul ca tu aduci inchinare aceluiasi zeu caruia ii slujeste preotul respectiv. Gestul este cu atit mai semnificativ cu cit Avraam nu avea preoti si nu cara preoti dupa el, de aceea toate jertfele le aducea personal. Or ca Melhisedec sa se converteasca la zeul lui Avraam este la fel de extraordinar cum este ca Edi se converteste la ateism si evolutionism dupa ce toata viata a predicat decrete duminicale, iar ca Lot, care fusese cu Avraam de mic copil si acum i se predase o noua lectie de acelasi Avraam, sa nu invete nimic in timp ce pina si preotul cetatii pricepuse lectia, arata cit de mult orbeste pe oameni fascinatia asta cu “cetatile,” “civilizatiile,” “gradinile edenului,” etc. Asa ca Lot se duce inapoi in Sodoma or cum legea istoriei este ca cetatile, mai devreme sau mai tirziu, sunt in mod regulat arse de atacanti cu torte de bitum aprinse care sunt aruncate peste zid si cad pe acoperisurile de stuf ca si cum ar cadea din cer unde “locuieste dumnezeu,” de data asta cetatea nu este doar cucerita, ci arsa si distrusa complet. Desi autorul nu ne spune cine a atacat cetatea si cine a aruncat tortele cu bitum, autorul sugereaza ca astfel de acte sunt rezultatul dreptatii divine prin care cetatilor li se plateste exact cu ceea ce fac ele la altele fara ca Dumnezeu sa arunce de fapt vreo tortza. Si desi Avraam incearca sa salveze cetatea din nou, nu reuseste, in schimb Lot este scos cu forta de “ingerii domnului” (cine or fi ei), si isi pierde sotia deoarece, spre deosebire de Eva, sotia lui nu accepta sa calce prin noroi si nu pe strazi pietruite de cetate, si desi Lot “accepta” sa plece din New York, pune conditia sa fie lasat sa traiasca tot intr-o cetate, dar una mai mica, cum ar fi Bucurestiul, ca in cetatile alea mici nu sunt rechini ala Goldman Sachs, ci doar stiuci si bibani ala Iliescu & comp. Dar nici acolo nu ajunge sa faca purici asa ca ajunge sa traiasca tot fugar, si intrucit fetele lui nu ar fi acceptat sa se casatoreasca cu niste nespalati de straini cum ar fi romanii ci doar cu niste oameni civilizati de Chicago, New York, Londra, sau Paris, ajung sa se casatoreasca cu bosorogul de tata care era singurul om “civilizat” si de la care putea sa aiba copii cu singe “ nobil.”

    Asa ca nu degeaba “scholar”-ilor le pute Geneza asta si principiile de interpretare dezvoltate de mine, ca daca oamenii ar sti sa citeasca povestirile astea, ar ajunge sa inteleaga si ei lumea in care traiesc acum ca niste bezmetici, si de aceea lui Marcus Crassus si la bubele-n fund oxigenate le este asa draga teoria aia a idiotului de Eliade ca aceste povestiri au fost scrise de niste itioti cu gindire mitica de mergeau prin santzuri deoarece nu erau in stare sa vada unde este drumul.

  8. Marcus Crassus says:

    @chuck a lu norris,

    Daca ai putea purta un dialog fara sa-ti iasa permanent in evidenta complexele de superioritate si elitismul ai avea respectul tuturor. In discutia cu Csavdari tu ai fost primul care a trecut la atacuri la persoana si la hateful speech, iar acum il etichetezi ca secatura pentru ca l-a ros ce i-ai zis si a incercat sa-ti raspunda cu aceeasi moneda. Asta e, n-a stiut ca esti un chuck norris neatacabil.

    Despre inutilitatea oricarui dialog cu dta. nu e nevoie sa mai scriu. As remarca doar faptul ca demersul dtale e mai ateist decat cel al lui polihronu. Spuneai mai demult ca o simpla citire atenta, fara prejudecati, a unui text, face pe oricine sa inteleaga ce a vrut sa spuna autorul. Cand ti-am raspuns cu citirea mea atenta si fara prejudecati a pasajului pe care il discutati acum, mi-ai raspuns ca nu ai pretentia ca ai fi inteles ce spune autorul Genezei. Mai demult il muscai pe Edi ca vede jocuri de putere in Geneza, acum vezi exact acelasi lucru in cazul lui Melhisedec – fix acolo unde toti rabinii vedeau un preot al singurului Dumnezeu (eventual Sem, fiul lui Noe), iar Pavel vedea un arhetip al lui Iisus.

    Nu am pretentia ca inteleg Geneza; tu insuti mi-ai demonstrat ca textul poate deveni orice in functie de filtrele cititorului. Tocmai de-asta dispare orice posibilitate de a citi Biblia devotional; 99% din cei care au facut-o s-au bazat pe niste interpretari dubioase (rabinii si toti teologii crestini cel putin); inalta critica, din punctul tau si-al lui AI de vedere, da dovada de o imbecilitate si mai mare in citirea Bibliei. Doar tu si AI sunteti mavericks, care din pacate rareori se pun de acord. Deci pana la urma care e forma de teism pe care il aperi? Ala lipsit de orice forma de devotiune (ca doar pt asta trebe sa stii sigur ce a vrut sa spuna autorul) si care iti permite sa le dai pumni in ochi tuturor si sa te simti important, iar in final sa spui ca de fapt erai agnostic si aveai chef de trolling.

  9. @gigi

    Hai ca m-ai impresionat pana la lacrimi…

    Da’ chestia cu lupii si potaia care se baga intre ei e cireasa de pe tort. Cu asta ai spus exact povestea care te doare pe tine. Ori ce nu pricepi tu este ca eu, potaia, chiar n-am nici o teama nici de lupi nici de vrajitori. Mi se rupe fix undeva de toti smecherii, cu sau fara orgolii… 🙂

  10. @ AI

    Deci ne întoarcem de unde-am plecat. Deși vedem în ansamblu același rost al istoriilor cu Avraam, problema rămâne la Melhisedec ăsta.

    Or aici eu zic – și nu e prima oară – că dvs. folosiți – ilegitim, în opinia mea – 1/10 cu sensul de impozit eclezial.

    „Iar ca sa intelegeti opozitia dintre Melhisedec si Lot, trebuie sa cititi ce urmeaza, ca doar asa spune principiul ala heremenutic pe care l-am enuntat la inceput. Ca sa intelegem ce face Melhisedec asta aici, trebuie sa vedem ce face Lot dupa acest episod.”

    Păi cu ce face Lot suntem în acord, problema e ce e cu Melhisedec.

    „Melhisedec este folosit de autor tocmai ca sa sublinieze idiotenia lui Lot. Adica preotul cetatii canaanite care era pagina, a inteles ca cetatile cu regii lor nu sunt locuri ale dreptatii si pacii”

    De unde rezultă că Melhisedec ar fi înțeles asta? Că autorul îl numește rege al dreptății și păcii? E primul nume pus ironic? Numele de animal sălbatic al lui Nimrod (și slujba lui de vânător puternic în fața zeului) nu este o ironie pentru un mare constructor de cetăți?

    „el mai intelege ca daca Avraam gindeste asa, este datorita dumnezeului lui, si ca atare se declara si el adeptul unui asemenea Dumnezeu”

    Păi aici iar nu ne înțelegem. Eu zic că zeul în numele căruia vine Melhisedec nu e totuna cu zeul lui Avraam. Toate numele pe care le folosește autorul Genezei până acolo sunt „monoteiste”, numele folosit de Melhisedec e politeist, are sens de zeu/stăpân/șef/rege al zeilor.

    „Faptul ca Avraam ii plateste zecime vrea sa sugereze ca Avraam recunoaste ca Melhisedec elogiaza acelasi Dumnezeu, ca zecimea, darurile si jertfele date unui preot tocmai asta reprezentau, faptul ca tu aduci inchinare aceluiasi zeu caruia ii slujeste preotul respectiv.”

    Păi eu exact cu asta am o problemă: că folosiți sensul mult mai târziu de impozit eclezial. Și v-am întrebat de unde scoateți sensul ăsta și încă aștept un răspuns.

    Mai ales că mai devreme se vorbește exact despre vasali și suzerani și răscoale, deci sensul nu poate fi decât de tribut, după mintea mea.

    „Gestul este cu atit mai semnificativ cu cit Avraam nu avea preoti si nu cara preoti dupa el, de aceea toate jertfele le aducea personal.”

    Păi exact asta zic și eu, că Avraam nu credea în preoți și că-l durea-n cot de „binecuvântările” lui Melhisedec.

    „Or ca Melhisedec sa se converteasca la zeul lui Avraam este la fel de extraordinar”

    Și eu tocmai asta zic, că-i așa de extraordinar încât nu-mi pare defel adevărat.

    Așa că hai să lamurim asta, că suntem în acord cu restul.

  11. @ Marcus Crassus

    Da poți să-ți vezi și tu de-ale tale și să mă ignori, că oricum nu te-ai străduit vreodată să pricepi ce zic și mai ales de ce zic ceea ce zic.

    Oi fi ateu. Asta e grija ta? Nu-ți priește mâncarea dacă nu-mi lipești o etichetă?

    Da, n-am pretenția că am înțeles ceva – definitiv și complet. De-aia-s viu. Și plictisit de atoateștiutori.

  12. Paule, Paule, greu ți-o fi să te suporți… Hai, așa, de dragul doctorului pe care-l ajuți (și apreciez asta la tine), spune-mi ce crezi tu că mă roade pe mine? Crezi că mi-am dorit vreodată să fiu popă? Crezi că vreau să-mi fondez o sectă? Ești amuzant…

  13. @gigi

    Uite, fiindca imi dai voie sa ma adresez tie intr-un nou comentariu (asta bineinteles, daca nu cumva iar am inteles gresit ce scrii tu) am sa-ti elucidez si „taina” asta, ca din pacate pentru mine eu nu prea dau multe parale pentru taine ci imi cumpar si vand doar idei clare si pe care le poate intelege oricine… 🙂

    Deci ce ma roade pe mine este exact ce-ai spus tu de n ori pana acuma sub diferite expresii, etichete ori scamatorii de iluzionist: ca ar fi bine sa nu ma bag in chestiuni care nu tin de „specialitatea” mea ci sa-mi vad de joaca mea la masuta cu nisip, ca un copil cuminte ori, si mai plastic, ca o potaie proasta ce sunt.

    Ei bine, faptul ca am ramas la masa cu „cei mari” se datoreaza in principal lui Aurel, care, nu stiu de ce (asta e o taina pe care poate o sa ti-o explice el vreodata) considera ca sunt totusi suficient de destupat la minte nu doar sa pricep si eu lucrurile astea de oameni mari, dar chiar sa intuiesc multe chestii pe care inca nici el nu le-a spus niciunde pana acum. Adica, vezi tu, pe de-oparte sunt aia ca tine, care ma tot alungati de la masa „stapanilor”, iar pe de alta parte e Aurel care-mi mai arunca si mie firmiturile ramase de la masa voastra, a celor satui de atatea bunatati.

    Acuma, ca eu sunt doar un „inchinator” la zeul Aurel, stiu deja, ca mi-ati spus-o de atatea ori ca pana si o poataie proasta ca mine a inteles. Dar, ce sa-i faci, pe langa ca sunt potaie proasta, mai sunt si incapatanata si nu-invatat nicicum sa-mi fie frica de voi, astia „marii”, oricate suturi in fund ori in alte locuri imi veti da.

    Prin urmare, necazul tau si a celor ca tine va ramane in veac… 🙂

  14. Aurel Ionica says:

    gigialuarvinte,
    Parca noi cazusem de acord cu privire la o ragula a jocului, si anume, eu va cer sa aratati cum armonizati dvs. explicatia cu privire la Melhisedec cu restul povestirilor in ansablu, eu va arat din acele povestiri cum explicatia dvs. se potriveste ca nuca-n perete, apoi eu va prezint explicatia mea ca Melhisedec s-a convertit si a priceput ceva din toata intimplarea dar Lot nu a invatat nimic, si acum trebuia sa faceti si dvs. ce am facut eu, si anume sa scormoniti in aceste povestiri si sa arati ce detaliu nu se armonizeaza cu ceea ce spun eu. Nu asta era regula jocului? Or dvs. ce faceti?


    Deși vedem în ansamblu același rost al istoriilor cu Avraam, problema rămâne la Melhisedec ăsta.

    Păi cu ce face Lot suntem în acord, problema e ce e cu Melhisedec.

    Păi exact asta zic și eu, că Avraam nu credea în preoți și că-l durea-n cot de „binecuvântările” lui Melhisedec.

    Deci nu vedeti nici o problema cu privire la ceea ce spun eu cu privire la Avraam si cu privire la Lot, si nici vreun detaliu de ce Melhisedec nu ar fi folosit aici pentru ca autorul sa scoata-n relief idiotenia lui Lot, dar singura problema este ca eu nu accept ideea dvs. fixa, si anume ca Melhisedec asta era Mohamad Ali iar Avraam era George Foreman care nici macar nu a avut curajul sa se bata cu Mohamad Ali si a platit repede zecime ca sa nu se urce-n ring si sa manince batuta. Or eu v-am spus deja de ce nu cred ca daca autorul asta a vrut sa spun, ideea asta se potriveste ca nuca-n perete ca nu are nici o legatura cu restul povestirilor si nici dvs. nu ati prezentat vreo legatura coerenta. Adica, in loc sa urmati regula jocului pe care am enuntat-o eu, urmati regula hermeneuticii ochelarilor de cal pe care ati invatat-o de la “scholar”-ii lui Marcus Crassu: Ati casunat pe Melhisedec asta, nimic din ceea ce precede incidentul si din ceea ce urmeaza nu mai conteaza ca este blocat de ochelarii de cal, iar faptul ca Avraam ii plateste zecime este dovada ca Melhisedec era bandit mai mare ca intre banditi ala cu pumnii mai mici ii plateste aluia cu pumnii mai mari, iar daca nu accept ideea asta, este dovada ca nu-mi folosesc creerul spre deliciul aplaudacilor care s-ar cu aplauzele la scena deschisa ca patratul ala al meu mi-a incurcat mintile. Nu, nene, eu nu joc jocul asta! Daca va place jocul asta asta de mult, eu fac ceea v-a explicat Paul, va las sa vorbiti singuri. Asa ca eu aici am incheiat discutia.

  15. @ AI

    „eu va arat din acele povestiri cum explicatia dvs. se potriveste ca nuca-n perete”

    Păi exact asta nu am văzut explicat/argumentat defel.

    „sa scormoniti in aceste povestiri si sa arati ce detaliu nu se armonizeaza cu ceea ce spun eu”

    Păi nu tocmai am zis că nu-l văd cu nimic diferit de ceilalți regi sau de Lot pe Melhisedec? Dacă textul ne-ar fi spus că Melhisedec și-a părăsit cetatea ar fi fost opusul comportamentului lui Lot. Dar așa nu are sens deloc. Care dintre noi doi are ochelari de cal?

    „ideea asta se potriveste ca nuca-n perete ca nu are nici o legatura cu restul povestirilor si nici dvs. nu ati prezentat vreo legatura coerenta”

    Păi cum să nu fi prezentat? Avraam pleacă dintr-un loc plin de regi și de preoți și trăiește departe de ei. Numai că nu e 100% convins, așa că mai fuge în Egipt, mai face câte un legământ cu regii ăia, tot felul de gesturi de-astea care arată că nu îi e ușor să renunțe la obiceiurile vechi.

    Dar fiindcă n-a vrut război a plecat din Haran, tot fiindcă n-a vrut război s-a despărțit de Lot și tot fiindcă nu vrea război, deși era „pe cai mari” că tocmai își bătuse joc de 9 regi de-ăia șmecheri, îi dă zecime și celui mai șmecher dintre regișorii și popii ăia.

    Și prin Geneza 20, după ce repetă șmecheria cu Pamela Anderson, face și Avraam pe popa cu Abimelec – cică se roagă să se facă ăla bine. Dar apoi – de unde se despărțise de Lot ca să nu se certe păstorii – se ceartă fix cu Abimelec de la o fântână. Așa că după mintea mea aici Avraam se poartă precum Lot și Abimelec precum Avraam cu Lot.

    Și, dacă din circumcizie bietul Avraam n-a priceput nimic, a început să priceapă ce-i cu moștenirea aia după istoria cu jertfitul lui Isaac. Și abia în relație cu Efron se poartă în deplin acord cu ceea ce-i spusese zeul lui să facă atunci când l-a scos din Ur.

    Ce nucă în ce perete?

    „ acum trebuia sa faceti si dvs. ce am facut eu, si anume sa scormoniti in aceste povestiri si sa arati ce detaliu nu se armonizeaza cu ceea ce spun eu”

    Păi exact asta am făcut. Am arătat că Melhisedec nu e cu nimic diferit de Lot sau de ceilalți regi. Și că e un personaj lipsit de importanță din punctul ăsta de vedere.

    Sensul apariției lui Melhisedec se leagă de Gen. 4:26. Și povestea cuprinde și circumcizia și jertfirea lui Isaac și refuzul de-a o îngropa pe Sara în mormintele localnicilor. Și are de-a face fix cu traficul de zei numit religie, făcut de popi. Avraam nu are nici religie, nici popi, spre deosebire de toate popoarele din jur.

    Și, că să nu mă mai acuzați că vorbesc de dragul aplauzelor, îi rog pe toți ceilalți să se abțină.

  16. @ Paul Csavdari

    „asta bineinteles, daca nu cumva iar am inteles gresit ce scrii tu”

    Faci vreodată cel mai mic efort, măcar, să citești ce-a scris ălalalt? Eu am zis să nu te dai refugiat politic, apoi că te-ai băgat între lupi. Dar toate astea după ce-ți zisesem că te-ai dedulcit la grăsimi de berbeci, zecimi și alte daruri-de-bună-voie. Acuma, mănăstire-ntr-un picior, ghici ce fel de popi/pastori arvintiști sunt lupii ăia între care ai fost tu? Ăia care s-au supărat pe tine și ți-au dat a treia cizmă pentru că nu mai crezi în treimi și alte dogme…

    Ce treabă are asta cu ideea ta – fără sens – că nu te-aș considera binevenit la discuții? Dimpotrivă, din punctul meu de vedere oricine e binevenit, dacă-și asumă să vorbească serios, nu să arunce chestii și apoi să fugă. Dacă ți-am zis vreodată ceva de relația ta cu AI, aia era la fel cum i-am zis lui Sonata: că prefer să vorbesc cu doctorul direct, nu „prin profeți”. Vezi că și-așa ne e greu să avansăm cu discuția, dacă se mai și distorsionează ce zice fiecare în drum spre celălalt, prin reformulări și rezumări, iese un ghiveci.

  17. Aurel Ionica says:

    gigialuarvinte

    Păi nu tocmai am zis că nu-l văd cu nimic diferit de ceilalți regi sau de Lot pe Melhisedec? Dacă textul ne-ar fi spus că Melhisedec și-a părăsit cetatea ar fi fost opusul comportamentului lui Lot.

    Pai autorul nu ne spune ca Melhisedec a parasite Sodoma, dar un cititor antic si-ar fi pus intrebarea ce s-a mai intimplat, si intrucit presupunea ca autorul a fost destept, ar fi continuat sa citeasca deoarece autorul probabil ca are sa spuna. Si ar fi observat ca mai tirziu vin niste “ingeri” la Avraam care spun ca Sodoma urmeaza sa fie distrusa ca este rea, iar Avraam incepe sa pledeze pentru cetate, ca daca exista 50 de oameni “neprihaniti” (tzadik, does it ring a bell) Dumnezeu sa nu distruga cetatea, si pina la urma ingerii accepta sa fie doar 10 tzatik. Si intrucit un cititor antic nu era atit de indopat cu carti destepte ca dvs. si Marcus Crassus, si-ar fi pus intrebarea pe ce conta Avraam ca trebuie sa fie cel putin 10 oameni tzadik in cetatea aceea? Si un cititor antic nu ar fi presupus ca Avraam era atit de naiv sa presupuna ca Lot facuse lucrare de evanghelizare si convertase oameni la a fi tzadik deoarece cit era Lot insusi de tzadik Avraam vazuse cind Lot isi pusese hadamacii sa dea batuta pastorilor lui Avraam. Asa ca singura explicatie pe care ar fi gasit-o un cititor antic ar fi fost ca Avraam a presupus ca preotul asta Melki-tzadik, dup ace s-a convertit la regele asta tzadik si la cetatea “pacii,” zecimea aia pe care a primit-o a folosit-o pentru a finanta lucrari de evanghelizare ca sa converteasca pe oameni la a fi “tzadik” si “salem,” si chiar daca el a admis ca probabil nu a fost chiar atit de bun de gura ca Edi sa cistige 50 de suflete, probabil cel putin 10 tot a cistigat. Si cind “ingerii” au ajuns la Sodoma, ce sa vezi, toti locuitorii cetatii, chiar si copiii si femeile, au venit cu totii sa reguleze-n fund pe niste straini, si daca nici femeile si nici copiii nu au lipsit, se subintelege ca nici preotul nu putea sa lipseasca, nu numai sa apuce si el sa-si faca pofta, dar in mod sigur ca sa faca inceperea ca doar asa era obiceiul, trebuia ca popa sa sfinteasca gaoaza cu scula lui inainte ca sa se infrupte si ceilalti din ce a ramas. Asa ca “convertirea” lui Melhisedec l-a tinut pina a papat zecimea aia, cum si pe popi, ii tine sfintenia atit cit le umpli buzunarele. Asa ca un cititor s-ar fi asteptat ca Melhisedec asta si toata cetatea Sodomei sa aiba macar atita recunostinta pentru Lot ca datorita relatiei lui cu “strainul” Avraam ei scapasera de la robie, dar cum “civilizatii” au memorie scurta, cind au vazut ca Lot nu numai venise ca strain sa le “strice cultura” cum spune Edi, dar si sa mai gazduiasca alti straini sa le-o strice si mai tare, au iesit cu toti-n strada sa-i dea-n cap si nu sa-l regulezen fund asa cum citesc atit fundamentalistii cit si invatatii aia destepti ai lui Marcus Crassus. Dar daca dvs. ati gasit alte idei in cartile alea foarte destepte pe care le cititi, eu zic sa tineti ca orbul de bat de ele si sa ignorati ceea spun eu si nu va mai pierdeti timpul sa ma convingeti de chestiile alea destepte ce le gasiti prin carti ca pe mine nu ma duce capul asa de departe.

  18. @gigi

    Ai vrut să dansezi cu lupii dar nu le-ai învățat regulile și te-au mâncat. Nu-i vina lupilor că-s lupi, ci a potăii ce se bagă între ei făcând pe mielușelul.

    Aici te inseli. Nu m-a mancat nimeni. Sunt bine merci. Faptul ca n-am ramas intre lupi, a fost decizia mea. Si nu fiindca am fost potaie ori melusel. Ci fiindca am descoperit ca pot trai si de unul singur, nu doar in haita. Acuma, ca oi fi leu ori vreun zmeu, ramane de vazut… 🙂

    PS. Observ ca nu prea esti capabil sa discuti direct cu doctorul. El iti spune una, tu pricepi pe dos. Exact cum faci si cu mine si altii, de altfel. Aurel iti spune ca Melhisedek este opusul lui Lot, iar tu nu pricepi cum vine asta, fiindca Melhisedek nu si-a parasit cetatea. De parca Lot, care si-a parasit cetatea (cel putin pentru o vreme) n-o putea face si pastrandu-si ideile gresite despre „dreptate” si „pace”. Dar na’, unde dai si unde crapa. Problema ta este ca citesti cuvinte si nu ai invatat inca sa citesti idei. De-asta de tot ascunzi dupa cuvinte si le tot intorci ca sa iasa ideile pe care le vrei tu. Si mai zici ca vrei sa „vorbesti” cu cineva. Parerea mea este ca, de fapt, tu vorbesti de unul singur.

  19. @ AI

    „Pai autorul nu ne spune ca Melhisedec a parasite Sodoma, dar un cititor antic si-ar fi pus intrebarea ce s-a mai intimplat, si intrucit presupunea ca autorul a fost destept, ar fi continuat sa citeasca deoarece autorul probabil ca are sa spuna.”

    Cum am mai zis, lucrurile ar fi coerente dacă textul ne-ar spune, sau măcar sugera, că Melhisedec era din Sodoma, plus ce ar fi implicat asta, anume că ar fi fost prizonier la un loc cu Lot.

    Doar că aici există mai multe amănunte ce mă fac să nu cred că Melhisedec era un preot din Sodoma:

    – nu ni se spune asta direct
    – el iese în fața lui Avraam cu pâine și vin, deci trebuie să fi trecut pe acasa, nu? Or asta nu prea ține, pentru că „oamenii”, adică prizonierii erau încă sub escorta lui Avraam, câtă vreme regele Sodomei îi zice abia după aia patriarhului să-i dea oamenii și să păstreze bogățiile
    – locul în care Melhisedec îi iese înainte este o vale ce are un nume ales anume și asta înseamnă că autorul a vrut să zică ceva cu asta (ca să nu face hermeneutică a la LC, nu?)
    – regele Sodomei îi iese în cale lui Avraam înainte ca el să ajungă la el acasă, deci implicit înainte să ajungă la Sodoma
    – Salemul chiar exista ca regiune – și autorul și cititorii știau asta – la fel ca Șinearul și Tidealul și Țoarul; ce-l împiedică să chiar fie un alt rege, al unei regiuni?

    „singura explicatie pe care ar fi gasit-o un cititor antic ar fi fost ca Avraam a presupus ca preotul asta Melki-tzadik, dup ace s-a convertit la regele asta tzadik si la cetatea “pacii,” zecimea aia pe care a primit-o a folosit-o pentru a finanta lucrari de evanghelizare ca sa converteasca pe oameni la a fi “tzadik” si “salem,” si chiar daca el a admis ca probabil nu a fost chiar atit de bun de gura ca Edi sa cistige 50 de suflete, probabil cel putin 10 tot a cistigat”

    Asta derivă tot din faptul că-l faceți pe Melhisedec locuitor al Sodomei. Lucru de care nu m-ați convins.

    Dar „negocierea” aia a lui Avraam are un context al său bine definit. Și vine fix după ce-i promite că va avea un copil, care va fi moștenitor al întregului Canaan. În plus, negociază doar cu unul, ceilalți doi pleacă. Iar Avraam în loc să zică „bate-i, Doamne, cât mai repede, să-mi rămână mie țara lor”, se roagă de zeu pentru iertarea lor.

    (revin)

  20. (continuare)

    Așa că sensul negocierii cu zeul eu ăsta cred că este. Iar Avraam știa ce e aia cetate și cum trebuie să fii ca să rămâi în ea. Așa că n-ar fi fost foarte inteligent dacă s-ar fi așteptat ca un real convertit la ideologia lui să rămână în cetate și chiar să mai fi convertit și pe alții, astfel încât să fie măcar 10 oameni buni care să fi rămas în cetate.

    „Asa ca “convertirea” lui Melhisedec l-a tinut pina a papat zecimea aia, cum si pe popi, ii tine sfintenia atit cit le umpli buzunarele.”

    Și ce sens are să prezum că Melhisedec s-ar fi convertit măcar pentru 5 minute? A, ca să pot să vorbesc despre zecime și să mă fac că nu văd că acolo e un simplu tribut?

    „Dar daca dvs. ati gasit alte idei in cartile alea foarte destepte pe care le cititi, eu zic sa tineti ca orbul de bat de ele si sa ignorati ceea spun eu”

    Păi eu nu ignor ce spuneți, ci tocmai că citesc și analizez. Și ce mi se pare că e coerent accept, ce nu înțeleg cer să-mi lămuriți, iar ce mi se pare că e doar scamatorie, refuz.

    Dar cred că înainte de a mai schimba astfel de replici care n-o să ne ducă – deocamdată – la vreun rezultat, cred că e mai bine să lămurim utilizarea limbajului/noțiunilor religio(a)s(e) în Geneza, că asta n-ați făcut încă.

    De-aia eu încă n-am priceput ce vreți să ziceți despre Cain și Abel, despre jertfele lui Noe și despre zecimea lui Avraam. Hai să lămurim asta: ce jertfe aduc C&A, ce jertfe aduce Noe, ce jertfe aduce Avraam și ce alte ritualuri religioase mai performează oamenii ăștia. Și dup-aia revenim la Melhisedec.

  21. Aurel Ionica says:

    @gigialuarvinte,
    Parerea mea este ca dvs. trebuie sa discutati singur. Sicces!

  22. @ AI

    „Parerea mea este ca dvs. trebuie sa discutati singur.”

    Înțeleaptă părere. Doar că nici nu se poate, nici nu vreau.

    Nu se poate pentru că a discuta presupune cel puțin doi oameni, vii și cu mintea la ei.

    Nu vreau pentru că ar însemna să las ca flecăreala incoerentă și inconsistenă (autocontradictorie) să treacă drept argumentare.

    „Melhisedec e preot în Sodoma pentru că așa vrea Aurel Ionică.”

    „Se convertește dar îl ține până termină zecimea.”

    Se pot spune lucruri mai absurde de atât?

  23. @ Marcus Crassus

    „atacuri la persoana si la hateful speech”

    Ca să lămuresc și prostia asta, să nu moară unii de grija mea.

    Aurel Ionică și Edi Constantinescu în emisiune, acum vreo 7-8 ani. Înfierează cu mânie proletară „postmodernismul”. Unul dinspre un paseism modernist, celălalt dinspre postistorie (post-postmodernism). Deci și unul, și celălalt sunt complet conștienți de ce anume înseamnă postmodernismul. Ei nu-s fraierică-mentosan, ci ditai (tele)evangheliștii și doctorii.

    Așa că spre deosebire de tine, ei nu se-ncurcă în determinisme. Ei știu – cu asta au operat toată viața – că ideea de cauză este stupidă și că asta au scris-o unii mai deștepți decât noi acum jumătate de mileniu. Și mai știu că „critica bănuitoare” sau „critica motivelor” este o chestie pur postmodernistă. Cu originea în Marx și cu glazură de Nietzsche și Freud. Și că și asta a fost dovedită găunoasă și ridiculizată de Popper.

    Așa că atunci când Aurel Ionică zice o prostie cât casa și apoi dacă-l trage interlocutorul de mânecă și-i arată că aberează (a contrazice sau mistifica textul pe care pretinzi că-l interpretezi e aberant), scoate din mânecă mantra feministă, reciclată pe genunchi: tu nu înțelegi pentru că ai citit diverse cărți.

    Adică nu e ăla ce face afirmații aberante vinovat că aberează, ci ăla care constată și amendează aberațiile e vinovat că a citit și altceva decât textele recepte ale sectei sale în formare.

    Un minim bun-simț îți spune că atunci când un om care te apreciază și-ți găsește ideile cu adevărat originale/valoroase printr-un și pe sub un munte de gargară și dispute sterile spune că ceea ce zici într-un caz anume nu are coerență, problema e la tine, nu la ăla.

    Altminteri, nu mă aștept să înțelegi foarte curând care e miza popilor când se ceartă cu postmodernismul, dar îl folosesc de câte ori au nevoie.

  24. Isus este un personaj fictiv inventat de un tradator evreu Iozefus Flavius pentru Imparatii Flavieni.Isus nu a existat in realitate ci a fost inventat pentru a supune poporul evreu care nu dorea sa se inchine la cazar, sau la statuia acestuia. Evreii nu au vreo vina in aceasta treaba dar pot fi invinuiti de inventarea proprizisa a lui Dumnezeu (sau YHVH)

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: