Problema Mortii

images Versiune audio

289 Responses to Problema Mortii

  1. polihronu says:

    Paulica, ziua in care vei fi tu uimit va fi sfirsitul lumii.

  2. Aurel Ionica says:

    gigialuarvinte spune:

    Nu. Lumina stăpânește peste întuneric. Ordinea peste haos (uscatul peste ape). Regnul vegetal peste pământ. Luminătorii peste timp. Animalele peste regnul vegetal. Și omul peste toate

    Deci cind vaca paste iarba, vaca stapineste asupra ierbii, iar cind se intuneca, lumina stapineste asupra intrunericului! Dar cind vaca depinde de iarba ca daca iarba nu ar hrani-o, vaca ar muri, de ce iarba nu stapineste asupra vacii? Daca asa definiti “stapinitul,” nu este de mirare ca polihronu, cind citeste ceva intr-o carte de gramatica, spune ca aia nu este gramatica ci muzica. Tare mult va mai place magia asta cu cuvintele.


    Adamul ăla făcut din pământ nu e nici rațional, nici bun. Abia ăla ce-și ascunde dosul sub frunze începe să fie.

    Aici sunt de acord! De fapt, Dumnezeu niciodata nu declara ca omul este bun, nici macar dupa ce maninca din pomul cunostintei binelui si raului. Ceea ce spune atunci este doar ca este dupa chipul lui Dumnezeu in sensul ca face distinctie intre bine si rau, dar ca sa fie si “bun” trebuie nu numai sa faca distinctia, ci sa si ALEAGA sa faca doar binele, or atita timp cit orice om poate alege oricind sa faca raul, a declara pe cineva ca fiind “bun” este un nonsens.


    Am zis că nu mă bag în poveștile cu timpurile verbale. Eu nu pricep – încă, și s-au adunat niște ani – ce nevoie aveți de o duminică „realiter” în care să fie făcut omul, în loc de o vineri, la fel de literală.

    Eu nu spun ca omul a fost facut duminica atita timp cit textul nu spune, doar ca in ziua a sasea, dupa creerea animalelor si inainte ca sa se odihneasca Dumnezeu a facut planul sa faca fiinte umane dupa chipul sau, adica cu capacitatea de a crea si a fi in stare sa judece daca ceea ce creeaza este bun sau rau, ca in asta consta “chipul” lui Dumnezeu pe care il cunoastem din primul capitol. Faptul ca omul nu este creat la gramada cu iarba, pomii, si rimele este important nu pentru ziua din saptamina in care a fost creat omul, ci prin faptul ca omul este diferit de tot ceea ce crease Dumnezeu in prima saptamina, si ceea ce-l deosebeste pe om este tocmai capacitatea de a gindi. De aceea exista un asa mare contrast inte modul in care sunt create lucrurile in prima saptamina si moul din care este creat omul ulterior: In timp ce creerea celorlalte lucruri este exprimata succinct in cite un verset dupa formula “Dumnezeu a zis sa fie . . . si a fost . . . si a vazut ca este bun,” despre om nici unde nu se spune ca Dumnezeu ar fi zis “Sa fie omaeni dupa chipul meu . . . si asa a fost . . . si Dumnezeu a vazut ca aomenii sunt bun.” Este adevarat ca fundamentalistii (si mai nou ateii ca polihronu) asa citesc capitolul 1 din Geneza dar orice idiot poate sa vada ca asa ceva nu exista in text. Si chiar dupa ce Dumnezeu creaza pe om din punct de vedere biologic si in mod clar l-a izestrat cu creer, Dumnezeu nu poate spune ca acum omul “gindeste” deoarece gindirea exista doar in momentul in care omul decide s-o foloseasca si nu doar pentru ca exista creer, or aici este rolul pomului cunoasterii binelui si raului si rolul Evei care este prima fiind umana care demonstreaza ca face ceva bazat pe gindire si nu pe vreun instinct. Asa ca diferenta fundamentala intre evolutionism si Geneza nu consta in virsta rocilor, ci in faptul ca omul se deosebeste fundamental de orice animal prin faptul ca este capabil sa gindeasca, FAPT pentru care evolutionismul nu are nici cea mai vaga explicatie. Intradevar, evolutionistii nici macare nu au habar ce este aia gindire. Intrebati-l pe Edi, si are sa va spuna ca gindirea sunt chimicalele din creer. Ca sa sustii ca gindirea a aparut cind creerul a inceput sa atirne mai greu la cintar inseamna sa fii idiot si nu om de stiinta, deoarece orice idiot stie ca exista o multime de animale care au creere cu mult mai mari decit creerul uman si nu gindesc nici cit o cioara. Asa ca a citi ca omul a fost creat vinerea este important nu doar pentru ca textul (si aici includ capitolul 2) nu permite o astfel de citire, dar pentru ca aceasta distinctie este importanta pentru tot ceea ce explica autorul in urmatoarele capitole.

  3. polihronu says:

    „ca sa fie si “bun” trebuie nu numai sa faca distinctia, ci sa si ALEAGA sa faca doar binele, or atita timp cit orice om poate alege oricind sa faca raul, a declara pe cineva ca fiind “bun” este un nonsens”

    Vezi ce limpezi sint lucrurile in lumea patratului, Jiji?

  4. polihronu says:

    „pentru care evolutionismul nu are nici cea mai vaga explicatie”

    Iar asta e a doua obsesie patratoasa: Biblia, recte Genesa, explica. Scripturisme, cum spuneam.

  5. @ Sonata

    Cum am mai zis, sunt ultimul care să se supere, cu atât mai puțin pe cuvinte. Pe deasupra, tot cum am mai zis, am fost oleacă de golan – deh, am trecut prin liceu pe sub Saviemuri și Rabe, pe la vie și cartofi, la baschet sau la ștrand – un pic mai mult decât pe la ore; apoi am lucrat în media și, mai ales în aia electronică, toată lumea suferă de sindromul Damn-Fucking (ăsta e un fel de Tourette, dar nonviolent), așa că genitalele și asociatele țin loc de pronume, adverbe, afirmație, negație și orice altceva. „Dă-te-n p… mea” e expresia supremei admirații, de exemplu. Deci greu susceptibil să mă supăr când mă-njură cineva. Mai degrabă, vorba lui Goma: „Ce dai, bă? Nu poți să-njuri?”

    Apoi, în limba asta golănească, a linge/pupa în cur pe cineva înseamnă a accepta/lăuda necritic pe acel cineva/ideile lui. Cirac, lingușitor, obsecvios, mâglisitor, tămâietor, panegirist – tot lingău. Acuma dacă oricare dintre acești termeni descrie relația mea cu AI, ok, merit să fiu astfel calificat. Dar întrucât este o afirmație factuală, ea poate fi verificată de oricine, cu ochii și mintea lui. Drept care aș putea fi jignit cu așa ceva la fel de rău ca și cu a-mi spune că sunt agramat.

    Răspunsul meu, ultimul, dincolo de faptul că era cu referire la un banc de golani (pe scurt, un țăran pe care-l trece pipi se pișă în mijlocul drumului; o cucoană oripilată comentează: „ce grosolănie!”; tipul, încântat și inocent lingvistic: „dar de lungime nu zici nimic, cocoană?”), trăda o enervare – anume că ați ales acest tip de eschivă. Adică, în loc de un „piua”, ați ales să produceți o situație care să vă pară fără ieșire – dvs., că nouă nu ne pare așa.

    Io cu spălat la creier, idiot și prost nu prea obișnuiesc decât în situații atent alese. Neserios înseamnă exact lipsit de seriozitate. Adică de răbdare pentru a pricepe ce zice celălalt; pripeală. Iar „literalist” îl fac la câte două mesaje și pe Poli, care-i literalist la mișto, întrucât ateu. Dacă vă vexează asta, eu vă cer iertare. Și da, folosesc „literalist” în alt sens decât cel pe care-l precizați.

    Asta cu gnostic-ezoterică e tot un început de jignire, în ce mă privește, câtă vreme am precizat că-s credincios, explicând și cum și în ce cred. Doar că-s imunizat de EC, de demult; pornise de la pseudonimul ăla cu keter și eram acuzat de cabbală… 🙂

    Cu emailul lucrurile sunt ca și cu telefonul lui AI; nu mă uit în fiecare zi pe contul ăla, pentru că nu mai am decât 2 browsere pe calculatorul ăsta, și pe astea țin deschise emailurile pe care primesc chestii profesionale; și aveați și una dintre adresele care stau deschise non-stop.

    În rest, ce să zic? Rostul celor 6 zile din Gen. 1 e tocmai să înțelegi relațiile sau raporturile dintre noțiunile concrete. Gen. 2 și 3 e despre noțiunile abstracte. Gen. 4 e despre folosirea rațiunii în relație cu afectele.

    Când zic noi înțeleg noi. Eu n-am probleme cu „tutuiala”, ca doctorul ăla cu „deci tușim, avem febră, roșu în gât; ce facem?” „mergem la alt doctor amândoi”. Am fost educat de niște oameni cu o credință la fel de literalistă și fundamentalistă ca mulți alți oameni.

    Eu nu afirm că Adam era copil, ci că era ca un copil. Iar a nu gândi nu înseamnă zombie, ci 90-99% din populația actuală a lumii. Gândirea e un act de voință, în primul rând.

    Despre șarpe încerc să revin mâine, că e o discuție lungă. Am zis deja ce nu cred că este.

    Dacă aveți cunoștințe care n-au habar de povestea din Geneza, chiar aș fi curios să facem acest experiment. Eu, din păcate, n-am.

  6. Aurel Ionica says:

    sonatalunii,
    Acum ca ati mentionat emailul ala ca si telefonul, m-am uitat si l-am gasit, dar nu am avut timp sa-l citesc. Emailul ala nu l-am mai deschis de peste o luna asa ca daca nu mentionati aici nu asi fi stiut de el. Am sa va raspund aici miine. Asa cum spune si gigialuiarvinte, nu este vorba de suparare dar cred ca discutia a fost uitila, chiar daca nu in ce priveste Geneza. Pe mine obscenitatile nu ma insulta, ci ma amuza. Cred ca injuraturile lui Georgica eu le savuram mai mult decit toti (inclusiv poza cu kalashnikov-ul la git alaturi de Florin Laiu). Incerc sa ma amuz si la insultele lui polihronu si Ianis dar in afara de „pilule” si „gindire patratoasa” nu-i duce capul si sa rizi de aceeasi gluma spusa de 50 de ori nu poti oricita bunavointa ai avea. Gindirea aia „stiintifica” le-o fi spalat creerul de orice imaginatie.

  7. Asa ca diferenta fundamentala intre evolutionism si Geneza nu consta in virsta rocilor, ci in faptul ca omul se deosebeste fundamental de orice animal prin faptul ca este capabil sa gindeasca, FAPT pentru care evolutionismul nu are nici cea mai vaga explicatie. Intradevar, evolutionistii nici macare nu au habar ce este aia gindire. Intrebati-l pe Edi, si are sa va spuna ca gindirea sunt chimicalele din creer. Ca sa sustii ca gindirea a aparut cind creerul a inceput sa atirne mai greu la cintar inseamna sa fii idiot si nu om de stiinta, deoarece orice idiot stie ca exista o multime de animale care au creere cu mult mai mari decit creerul uman si nu gindesc nici cit o cioara.

    Cioara este unul din cele mai inteligente animale terestre. Dar, in alta ordine, evolutia creierului (care nu are de a face doar cu greutatea absoluta ci in primul rand cu marimea si structura cortexului) si evolutia gandirii sunt lucruri deosebite. Nu poti gandi daca nu ai cu ce, si nu este suficient sa ai cu ce daca nu ai invatat sa gandesti. Aici sunt de acord cu gigi: gandirea nu se toarna cu palnia ci evolueaza, atat la individ cat si la specie.

    Creierul modern este asa cum este de 200k ani, dar primele urme paleo-arheologice de gandire simbolica apar acum 70k si explodeaza acum 40-50K la cro-magnon.

    Sunt de acord ca mecanismele de selectie neo-darwinene nu explica natura umana, dar aici este un consens in antropologia evolutionista, si asta nu inseamna ca nu exista o explicatie evolutionista (vezi de exemplu Gould si teoria spandrelelor sau Fenomenul Omului de Teilhard de Chardin).

  8. @ EC

    Doar că la cercetarea despre limbaj și gândire suntem înaintați până la genunchiul broaștei sau chiar mai rău, pentru că încă nu există vreo definiție științifică pentru gândire cât de cât decentă. Chomsky, de exemplu, e inteligent, e provocator pentru gândire, dar teoria lui este totalmente nefalsificabilă. Iar cercetările de psihologie evoluționistă sunt de un ridicol epistemologic inebranlabil.

  9. polihronu says:

    „genunchiul broaștei… totalmente nefalsificabilă… ridicol epistemologic inebranlabil”

    Bun. Da’ intrebarea cheie in discutia de fata e cum dracu’ ar putea fi vreo „explicatie” biblica mai inalta de genunchiul broastei, citusi de putin falsificabila, si de un ridicol epistemologic cit de cit branlabil.

  10. sonatalunii says:

    Poli,

    Exact! Se tot dau tot felul de interpretari la Geneza, din perspectiva omului din sec. 21, incercand sa se armonizeze niste contradictii evidente intre cap. 1 si 2-3, dar se face asta in ciuda faptului ca se admite ca geneza este mitologie, si inca mai mult, se face printr-o falsificare si schimonosire a textului in sine, care are un mesaj simplu de inteles, mitologic cum este el. De asta m-am enervat si refuz sa continui astfel de discutii aberante. Singura mea intrebare de capatenie era: ce spune textul in sine?

  11. Poli,

    Vrei să te cred că nu sesizezi diferența de regn? Sau pe aia de implicații?

    Pretind eu vreun fel de „tărie” epistemologică pentru jucărelele mele „hermeneutice”? Sau mai cheamă cineva bibliști să depună mărturie de expert în intanță?

  12. Sonata,

    1. Eu nu citesc textul din perspectiva vreunui secol decât în mod contingent.
    2. Despre utilizarea aberantă a termenului „mitologie” am scris deja.
    3. Extrem de simplu, mai ales dacă sensul fiecărui cuvânt e înlocuit cu un concept teologic…

  13. Apropo,

    „Gigi nu accepta teologia, deci nu accepta din principiu ca pentru a înțelege un text anterior (Geneza) trebuie sa privească la un text ulterior (Exodul)”

    Asta e și memorie scurtă (am zis explicit, aici, mai demult, că singurul mod în care pot găsi un sens Genezei este prezumarea lui Moise-personajul ca autor al acesteia), și folosire aberantă a unui termen (teologia), și neatenție la limitele auto-impuse (citirea cărții linear, nu constelant).

  14. sonatalunii says:

    Gigi,

    Ne certam degeaba daca nu intelegem ce spune celalalt. Eu tocmai am spus ca discutia nu trebuia sa fie despre sensuri si interpretare cat timp nu am stabilit ce spune textul in sine. Interpretari sunt multe, cate broaste in balta, si fiecare are broasca lui preferata, dar genunchiul ei este cam la acelas nivel. A spune ca eu inlocuiesc fiecar cuvant cu un concept teologic este exact ceea ce v-am imputat: a aduce interpretari inainte de a stabili ce spune textul, cuvintele.

    Ati inteles gresit si chestia cu „memorie scurta”. In discutia cu Poli, am amintit despre ceva ce se discutase mai demult, si anume ca nu citesti un text mai vechi (Geneza) prin intelegerea unui text urmator (Deuteronom sau Corinteni), principiu la care stiu ca aderati la fel de bine ca mine, deci eram de acord cu dvs. Am amintit asta deoarece Poli adusese in discutie chestia cu simbolurile diferite ale sarpelui, in speta, folosirea sarpelui in pustie, si ce spuneam eu si n-ati inteles este ca e ok sa vorbim si despre alte sensuri ale sarpelui, dar este important contextul. Si a gasi in Geneza un sens doar prin prezumarea ca Moise este autorul, si ca citirea trebuie sa fie nu lineara ci constelanta, este exact teologie.

  15. Sonata,

    Că eu nu accept teologia e adevărat, tot așa cum e adevărat că am asumat că nu interpretez Geneza ținând cont de cărți ulterioare. Doar că nu au legătură.

    Nu știu exact ce e aia a „stabili ce spune textul în sine”, dacă nu a-i stabili sensul, a-l interpreta. Textul l-au stabilit tot felul de cărturari, de la masoreți încoace.

    Textul îl avem în față. Întrebarea este ce spune el, la un fel de nivel „0”. Am trecut de asta vreodată?

    Nu. Geneza în sine, în integralitatea sa, nu are sens altfel. Nu deduc sensul textului din prezumpțiile privitoare la autor.

  16. polihronu says:

    „Vrei să te cred că nu sesizezi diferența”

    Tocmai ca vad diferenta, si ma exaspereaza fandositi precum Aurica – un unsuros ordinar – care n-o vad.

  17. sonatalunii says:

    „Nu știu exact ce e aia a „stabili ce spune textul în sine”, dacă nu a-i stabili sensul, a-l interpreta. Textul l-au stabilit tot felul de cărturari, de la masoreți încoace.”

    Or fi stabilit masoretii textul, etc. dar nu sensul textului. Textul are un sens explicit pe care i l-a dat autorul. Daca masoretii au stabilit sensul, ei sunt autorul.

    A stabili sensul textului, a-l interpreta, nu este totuna cu a intelege ce spune textul in mod explicit. Cand am spus „sa stabilim” am sugerat ca trebuie mai intai sa cadem de acord asupra textului din punct de vedere gramatic, morfologic, lingvistic. Sensurile pe care le dam mai tarziu, care pot fi valide doar in masura in care se respecta sensul explicit al textului, pot aduce culori aditionale si pot imbogati „sensul”, si asta se va face mereu pe parcursul istoriei odata cu dezvoltarea culturii, dar nu se va spune niciodata alb in loc de negru (ca de exemplu: „Dumnezeu vrea ca omul sa manance din pom desi pune o restrictie”, sau „sarpele vrea ca omul sa nu manance desi vine la Eva cu o masluire a cuvintelor lui Dumnezeu”, sau „Dumnezeu rosteste acolo binecuvantari, chiar daca textul le numeste „blestem”, „zdrobire a capului”, „durere”, „truda”, „spini si palamida sa-ti dea”, etc.)

  18. Poli,

    Răspunsul meu pentru Edi se referea la „natura umană”, care în gura unui om de știință sună aberant. În filozofie e voie, în teologie e voie, în limbaj curent iarăși e voie. Dar dacă nu ai un referent observabil, scalabil, trasabil, cum vrei să vorbești științific despre așa ceva?

    Pe de altă parte, voi unsuroșii (și ăia în devenire oprită, ratată sau neatestată) știți cel mai bine că textele unei religii influențează „natura umană” mai mult decât orice altceva. Discuția este că, dacă exclud din start orice fel de pretenție de autoritate a unui text, poveștile cele vechi s-ar putea să-mi chiar spună mai multe decât noile biblii ale religiei progresiste.

  19. sonatalunii says:

    @gigialuarvinte

    M-ați mai pus pe o lista? E bun asa, fac progrese. 🙂

    Zi de zi pe-o noua lista
    Ma va pune pe revista.

  20. Sonata,

    Am precizat deja că folosirea limbajului religios – ca a oricărui jargon – o vom face separat. În consecință, dacă eliminăm pe „blestem”, despre care am afirmat că e „binecuvântare” – și o să explic la timpul cuvenit de ce ăștia doi termeni sunt interșanjabili; acum spun pe scurt doar că niciun fel de termen religios nu are sens în limbajul curent, întrucât nu are vreun referent identificabil, așa că sensul lui este dat de corpusul ideologic religios, iar orice credincios va citi în acești termeni exact ce înseamnă termenii respectivi în religia lui – toate celelalte afirmații îi aparțin lui AI, nu mie. Așa că știți ghișeul corect pentru plângerile astea.

    Dar hai să stabilim acel „nivel 0”:

    Există niște zei (nu e limpede dacă e unul sau sunt mai mulți care acționează unitar, iar eu un mă bag să rezolv dilemele astea) care fac cerul și pământul (expresie despre care am explicat de ce cred că înseamnă simplu „tot”). Și spiritul zeilor tremură (e strict un sens poetic, în proverbe e folosit un fel de derivat de la a râde) deasupra haosului întunecat. Și apoi zeii ăia fac tot felul de lucruri astfel încât rezultatul este ceea ce știm cu toți azi că este pământul. Fac lumină, ca să vadă ce lucrează, și din lumină fac ziuă albă și din lipsa ei noapte neagră, apoi fac răchia aia din care se adapă Poli (de fapt fac o despărțire între ape, și centrul atenție se mută spre acest loc dintre ape), apoi despart apele de uscat și de aici încolo mările și uscatul devin cuplu de-ăla corelativ, apoi pe uscat fac plante, apoi pentru că plantele au cicluri de vegetație și au nevoie de căldură și lumină fac luminătorii și încălzitorul, apoi pești și păsări care să populeze pământul, cerul și apa, apoi animalele de uscat și apoi un om care să le semene, adică să fie stăpân peste toate celelalte și să poată să facă și el tot felul de lucruri. Apoi se odihnesc, inventând cultura, adică prima decizie contraintuitivă – că trebuie să te și oprești din făcut pentru a te reface după efort și pentru a plănui ce urmează.

    Numai că după aia, surpriză-surpriză, aflăm că de fapt în așa-numita primă săptămână n-au prea făcut nimic afară de planuri, că nu prea erau nici măcar plante pe pământ, că apele fuseseră despărțite, așa că alea de sus nu prea aveau cum să vină jos, că odată alungate în cer trebuia să le roage frumos să mai vină pe jos; așa că nu era decât un fel de condens care umezea pământul; iar din pământul ăla ud, domnul celor pomeniți zei meșterește din pământ și un om care să lucreze pământul, astfel încât să apară pe el plante. Și cum pământul nu se mișcă singur cu scop nici măcar la cutremure, îi dă acestui om de pământ și spirit care să-l însuflețească spre muncit pământul. Dar omul, prost, nu pricepe că trebuie să pună osul la treabă și mintea la contribuție. Așa că Domnul celor zei își ia halatul sau salopeta și cizmele de cauciuc și trece la interes, plantând o grădină, ca omul să învețe ce trebuie să facă pentru ca creația aia să chiar existe și în realitate, nu numai în proiectul zeiesc, făcută din vorbe. Și, ca să priceapă cumva omul ăla ce e cu muncitul ăsta și că deși zeii au „creat” lumea, ea e sublimă dar lipsește la apel fără ca el să pună mâna pe cazma, îi explică ca la proști că a face copacii să răsară înseamnă a-ți asigura viața și a începe să gândești – adică sădește acolo și copacii ăia care nu fac nici smochine nici mere nici micșunele și nici scorușe, ci unul face vieți, iar celălalt cunoașteri de bine și de rău, dacă astea or fi fost fructe sau frunze sau tuberculi nu știm.

    Dar nici pe grădina aia n-o udă ploaia, că încă n-au apucat zeii să se întoarcă în cer s-o roage frumos, așa că face un râu care sunt patru care să ude grădina. Și râul ăla e un râu la fel de real ca și pomii, că se împarte în patru zări de zici că-i Dunărea la Tulcea… Și de bine ce udă nu cresc doar copaci și iarbă, ci mai cresc și niște zăcăminte aurifere de mare puritate, alături de alte minerale, și apoi udate de râurile alea cresc și primele civilizații sau țări.

    Și, după ce-i arată atare panoramă – de fapt nouă, nu lui Adam, zeul îl pune în grădina aia să o îngrijească, adică să mai sădească pomi, să mai facă minerit și să întemeieze tot felul de țări. Și apoi îi spune că din toți pomii poate mânca, dar dacă e prost și încearcă să mănânce din pomul ăla ce nu face niciun fel de fructe, ci doar cunoaștere a binelui și răului, care nu ține de foame, o să moră fix ca un prost de foame. Negreșit, orice om mănâncă dintr-un pom ce nu face fructe fără să fie car (vierme) dă colțul.

    Apoi șeful zeilor își amintește că înainte să-l facă pe om a mai făcut diverse animale din pământ, care alea erea pe perechi, numa la om uitase să-i facă pereche. Își trage o palmă peste frunte și începe să caute printre toate animalele, să vadă dacă nu cumva i-a făcut omului perechea deja și Adămuț, dacă tot le vede, le dă și nume, ca să știe că alea nu-s Eva. Cred că la toate le-a zis ne-Eva… Evident că niciuna nu era Eva, așa că-i șeful zeilor îi trage una de-l adoarme lui Adămuț și, pentru că țărâna se uscase și nu se mai putea modela, îi ia o coastă lui și face din ea pe Eva. Deh, deja avem scarcity of resources la caolin antropic. Și i-o dă pe Eva lui Adam. Care a visat cât a fost în comă indusă cum i-a făcut-o boss din coastă – care apropo, e os, nu carne – și se bucură foarte. Și de bucurie știe ce-i aia mamă și tată, deși nu prea avea de unde – probabil că visase și a aflat prin „inspirație”…

    În fine, cei doi sunt niște monumente de bun-gust vestimentar, și pentru ca la mall era închis, aleg să umble-n curul gol decât să se îmbrace cu chinezării. Cum să se fi rușinat – nu unul de altul, că erau un singur trup, dar măcar de zeul șef…

    E corect până aici?

  21. sonatalunii says:

    E sublim. Continuați! 🙂

  22. @gigi

    Si daca ciobanul zice povestea asa:

    2:5. In ziua cand a facut Domnul Dumnezeu un pamant si ceruri, nu era inca pe pamant niciun copacel de camp si nicio iarba de pe camp nu incoltea inca: fiindca Domnul Dumnezeu nu daduse inca ploaie pe pamant si nu era niciun om ca sa lucreze pamantul…

    si dai cu bla bla bla… vreo 40 si de texte, si-apoi zice:

    3:23. De aceea Domnul Dumnezeu l-a izgonit din gradina Edenului, ca sa lucreze pamantul din care fusese luat.

    inseamna ca bla bla-urile „contin” un fel de „surprize, surprize” care i-au stricat „planul” A al zeului si saracul a trebuit sa scoata din seif planul B, pe care-l avea acolo in caz de nevoie?… 🙂

  23. Paul,

    Știu ideea, poate fi și așa, dar intentia mea era alta.

  24. @ Sonata

    Păi n-are rost, pentru că acest text absurd determină orice lectură a următoarei bucăți de text. Așa că, dacă vom cădea de acord asupra acestui nivel 0, trebuie să găsim cea mai bună eliminare a absurdităților, iar astfel înarmați, abia, putem porni la lupta următoare.

    Dar cât îl duce capul pe Adam, ce-s pomii ăia și așa mai departe trebuie să știm de aici, deja.

  25. Aurel Ionica says:

    sonatalunii,
    Hai sa clarificam mai intii despre ce a fost discutia: Nici unul nu mi-ati pus vreo intrebare cu privire la ceea ce sustin eu, ci ati spus de la inceput ca vreti sa prezentati interpretarea dvs. si sa demonstrate ca totul este perfect coerent. Cee a urmat, a fost o rafala de comentarii care au aratat o gramada de idiotenii ce rezulta dintr-o asemenea interpretare, iar cel care a fost cu gura mai mare si cu bita mai mare a fost gigialuiarvinte si nu eu, desi oful tuturor era pe mine deoarece multe dintre obiectiile lui gigialuirvinte erau asemanatoare cu ale mele, si de aici acuzatia ca el “ma linge” pe mine. Asa ca motivul pentru care v-ati simtit ofensat nu este pentru ca eu am ramas fara raspunsuri (asa cum sustine polihronu), ci pentru ca interpretarea traditionala prezentata de dvs. nu s-a dovedit chiar asa de solida cum o stiati de pe la scoala de sabat.

    Asi dori sa clarific o problema pe care o tot ridicati si anume cea cu privire la „ce spune textul”:


    De asta m-am enervat si refuz sa continui astfel de discutii aberante. Singura mea intrebare de capatenie era: ce spune textul in sine?

    Desi gigialuiarvite v-a atras atentia ceea ce credeti dvs. ca spune textul pina la urma este o interpretare, eu am sa fie ceva mai concret si am sa ilustrez asa ca sa priceapa orige giga (cu exceptia lui polihronu, bineinteles), si o fac nu doar ca sa arat ca orice citire este o interpretare, dar si care este diferenta intre o interpretare coerenta si consecventa si O INTERPRETARE IDIOATA, si precizez de la inceput ca cine foloseste o citire idioata a unui text ESTE UN IDIOT, indiferent ca este un membru simplu sau profesor de teologie.


    A dat, sau nu a dat pamantul acele vietuitoare in ziua a sasea? Daca le-a dat, pe ce va bazati? Si daca nu le-a dat, pe ce va bazati? Ce anume in textul care urmeaza justifica plasarea de catre dumneavoastra a actiunii in viitor cand se vorbeste:

    „27. Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau, l-a facut dupa chipul lui Dumnezeu; parte barbateasca si parte femeiasca i-a facut.
    28. Dumnezeu i-a binecuvantat si Dumnezeu le-a zis: „Cresteti, inmultiti-va, umpleti pamantul si supuneti-l; si stapaniti peste pestii marii, peste pasarile cerului si peste orice vietuitoare care se misca pe pamant.”
    29. Si Dumnezeu a zis: „Iata ca v-am dat orice iarba care face samanta si care este pe fata intregului pamant si orice pom care are in el rod cu samanta: aceasta sa fie hrana voastra.

    Dupa cum se vede, nu doar ca i-a creat, dar le-a si vorbit!!!!!!!!!! Vorbeste Dumnezeu in somn aici? Nu vedeti cum va tineti ca orbul de bat de o interpretare pe care nici o gramatica a limbii ebraice nu v-o sustine?

    Bun! Deci daca textul spune ca Dumnezeu “a creat” pe oameni (trecut), inseamna ca in acest moment Adam si Eva erau deja creati, si cind Dumnezeu le-a mai si “vorbit,” asta arata ca Adam si Eva existau si erau chiar in fata lui Dumnezeu ca Dumnezeu sa poata vorbi cu ei. Si bineinteles ca atunci cind eu va spun ca ceea ce se descrie aici este ceva viitor, adica ceva ce Dumnezeu avea sa faca in capitolele urmatoare, sariti in sus ca eu ma indepartez de la text si bineintels ca eu “interpretez” textul pe cind dvs. ramineti strict la ce spune textul. Iar cind polihronu va aplauda si ma declara pe mine un timpit ca justific ceea ce sustin cu ce spun manualele de gramatica, va simtiti foarte mindru ca pina si un ateu citeste Biblia ca dvs.
    Eu v-am spus ca exista nenumarate exemple nu numai in Biblie, dar in orice limba, inclusive in romana, in care timpul trecut nu exprima o actiune trecuta, ci una viitoare, si ca sa nu credeti ca vorbesc aiurea, va dau un exemplu. Daca sotia dvs., in timpul unei discutii la telefon, face afirmatia:
    “Am mincat, si am plecat!”
    dvs. intelegeti ca deja a terminat de mincat si deja a plecat pentru ca ambele verbe sunt la perfectul compus si ca atare exprima o actiune trecuta? Dar hai sa iau un exemplu chiar din Geneza si chiar din capitolul 1. Cind Geneza spune:


    “La început, Dumnezeu a făcut ,/b. cerurile şi pământul.

    Cuvintul “a facut” este exact acelasi cuvint si exact ACEEASI FORMA GRAMATICALA ca si “a facut” din versetul 27:


    27. Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau,

    Daca “a facut” din v. 27 inseamna o actiune trecuta pentru ca asa “spune textul,” inseamna ca creerea cerului si a pamintului era deja ceva “facut” si deci ceva trecut in versetul 1? Daca cerurile si pamintul erau deja facute in v. 1, atunci in versetele urmatoare ce se mai descrie? Pricepeti idiotenia? Iar daca in v. 27 oamenii trebuia sa existe deja deindata ce Dumnezeu a vorbit cu ei cind i-a binecuvintat, atunci cind Dumnezeu a spus “sa fie lumina,” cu cine a vorbit? Cu lumina? Dar atunci cind a spus “sa facem om dupa chipul nostru,” cu cine a vorbit, cu peretii? Daca ati fi citit cu atentie articolele mele, eu explic ca autorul Genezei foloseste un procedeu numit structura hiastica prin care anunta mai intii ce urmeaza sa prezinte folosind perfectul (care nu este timp trecut) ca apoi sa inceapa sa explice ceea ce a anuntat, si de aceea dupa versete 1, imediat autorul incepe sa descrie creerea cerurilor si a pamintului, apoi, in ziua a sasea, dupa ce creaza animalele si incheie cu formula ca erau si ele la fel de bune ca tot restul, anunta folosind acelasi perfect (care nu este neaparat timp trecut) creerea omului, parte barbateasca si parte femeiasca, si le spune sa umpla pamintul. Asa ca un cititor antic ar fi inteles din nou ca creerea omului nu poate fi ceva trecut deindata ce nu este descrisa, ci este ceva ce urmeaza sa fie descris in continuare, si in adevar, dupa ce Dumnezeu se odihneste, exat asta descrie Geneza. Apoi, cind Dumnezeu creaza doar pe Adam, un cititor antic ar fi tinut minte ca Dumnezeu anuntase parte barbateasca si parte femeiasca, si cind Dumnezeu decide sa faca si parte femeiasca, ar fi inateles ca Dumnezeu urmeaza planul lui si a creat doar pe barbat nu pentru ca a fost uituc, ci ca sa dea o lectie (si lectia este aia pe care o spune gigialuiarvinte si nu timpeniile care se spun la predicile de nunti). Apoi cind Dumnezeu creaza si pe Eva dar ii pune intr-o gradina, un cititor antic ar fi inceput sa se scarpine-n cap ca Dumnezeu anuntase ca Adam si Eva urmau sa umple pamintul, dar ii pune-n tarc si ar fi inteles ca cumva Adam si Eva va trebui sa iasa de acolo, iar cind lucrul acesta se intimpla dupa ce Adam si Eva maninca din pomul cunoasterii iar Dumnezeu binecuvinteaza pe Eva cu inmultirea nasterilor, cititorul ar fi inteles ca abia acum este posibil se se implineasca chestia aia cu umplerea pamintului pe care o anuntase Dumnezeu in capitolul 1. Dupa cum vedeti, o astfel de interpretare este ceva ce si un copil poate sa urmareasca fara sa se forteze sa-si imagineze cum tot felul de absurditati s-ar putea rezolva. Dar dvs. ce faceti cu interpretarea dvs. ca omul era deja creat in capitolul 1 si era deja binecuvintat sa umpla pamintul ca apoi Dumnezeu sa-i inchida intr-un tarc numit Gradina Edenului unde trebuia sa asculte de “porunca” si ca atare sa nu iasa niciodata? Pricepeti idiotzenia? Iar aici probabil veti spune ca omul trebuia sa asculte doar citeva saptamini de porunca si dupa aia Dumnezeu i-ar fi scos din gradina si i-ar fi lasat slobozi sa umple pamintul, iar cind faceti asta nu realizati ca fabulati in timp ce pretindeti ca ramineti “stict la ce spune textul.”
    Ca nu realizati jongleriile care vi s-au bagat in cap cu privire la textul biblic mi se pare mai de inteles, dar ceea gasesc mai putin scuzabil la dvs., fundamentalistii, este ca sunteti atit de usor dusi de nas de indivizi ca polihronu si Edi si va iritati cind un gigialuiarvinte, Paul, sau eu incercam sa va tregem de mineca cu privire la niste lucruri pe care le spuneti si sfideaza bunul simt. Asa cum va amintiti, cind eu am aratat ca creerea omului in capitolul 1 este viitore, a sarit polihronu sa ma declare timpit ca nu cunosc gramatica si sa “apere” interpretarea dvs. Chair daca eu spun prostii, nu vi se pare suspect cind un ateu sare sa “apere” interpretarea dvs. cu privire la Geneza? Uite ce spune polihronu despre Geneza:


    Eu ma sterg la fund cu Genesa si daca e dintr-o singura bucata.

    Deci unul care se sterge la fund cu Geneza a ajuns sa va apere interpretarea? Nu va intrebati de ce? Hai s ava spun eu ca e clar ca nu va duce capul: Pentru ca ateii nimic nu savureaza mai mult ca absurditatile din modul in care citesc fundamentalistii Biblia ca dupa aia sa poata sa-si bata joc nu numai de crestini, dar si de Biblie. Si la fel face si Edi in aceasta emisiune. El foloseste crezul fundamentalistilor ca moartea nu a existat inainte de “cadere,” ca apoi sa rida cu gura pina la urechi despre crestini care sunt atit de idioti ca sa-si imagineze ca o lume in care nu exista moarte poate sa existe. Ca Edi stie ca exista si o explicatie a Genezei conforma careia nu numai ca nu a existat nici o caderea prin mincarea din pom, dar ca nu exista nici cea mai mica dovada in Geneza ca ceva ar fi fost creat nemuritor, dar asa cum cred ca ati sesizat, Edi a spus ca “nu vreau sa discut despre asta.” Pai de ce nu vrei sa discuti daca te-ai apucat sa discuti problema mortii? Pentru ca daca amintesti ca in Geneza nu exista nici o dovada ca ceva ar fi fost creat nemuritor nu mai este nici o problema si nu mai poti sa rizi de crestini ca sunt batuti in cap? In schimb, ce face Edi? Face “exegeza” prin care demonstreaza ca “moartea a intrat in lume” prin mincatul din pom si ca atare absurditatea a ceea ce cred crestinii este “biblica.” Iar cind Beni Plesa aude o asemenea “exegeza” se tzircaie pe el de placere ca Edi apara “credinta” si nu realizeaza ca Edi este un sarlatan care ii sustine “credinta” pentru ca dupa aia sa-si bata joc de el ca este batut in cap. Asa ca nu eu si gigialuiarvinte ca facem idioti; cei care va considera idioti sunt cei ca polihronu si Edi si v-o spun deschis ca sunteti spalati la creer si ca va lasati creerele la garderoba.
    Desi discutia a fost o pierdere de timp, eu o consider utila pentru mine deoarece m-am convins inca o data ca nu trebuie sa discut nici cu fundamentalistii, ca cu liberalii ca Edi, polihronu, si Ianis era clar ca nu am ce discuta. Daca cineva chiar este interesat sa stie ce sustin eu, nu are decit sa citeasca. Nu poti expune idioteniile oamenilor fara sa le demonstrezi ca sunt idioti, si personal nu simt nici o placere in asta.

  26. polihronu says:

    „În filozofie e voie, în teologie e voie, în limbaj curent iarăși e voie.”

    De ce? Nu e scepticismul insusi traditie filosofica?

    „voi unsuroșii (și ăia în devenire oprită, ratată sau neatestată)”

    Eu zic sa-i includem aici si pe cei care ar fi trebuit sa fie popi, da’ au refuzat indemnurile duhului.

    „textele unei religii influențează „natura umană” mai mult decât orice altceva”

    Mai mult decit textele stiintifice? Du-te, ma!

    „poveștile cele vechi s-ar putea să-mi chiar spună mai multe decât noile biblii ale religiei progresiste”

    Sau nu.

  27. polihronu says:

    „ateii nimic nu savureaza mai mult ca absurditatile din modul in care citesc fundamentalistii Biblia”

    Ptiu, drace! Uite ca s-a gasit ateu (io) care nu savureaza nimic mai mult decit absurditatile Auriciene.

  28. sonatalunii says:

    @gigialuarvinte

    Ziceti ca ceea ce ati spus este, in opinia dvs. „nivelul ‘0’”? OMG! uite ce va propun eu, ca unii care apreciem metoda stiintifica.

    1. Impreuna cautam o zona foarte departe de civilizatie (jungla Amazonului ar putea sa fie un exemplu, sau alte zone) unde oamenii pot doar sa citeasca dar nu au auzit de Biblie sau crestinism, si mergem acolo cu televiziunea sa se transmita „live” in toata lumea prin satelit.

    2. Le dam sa citeasca Geneza capitolele 1, 2, 3.

    3. Daca cei care citesc vor intelege ca dvs si domnul Ionica, eu imi tai putza! (sa nu-mi ziceti ca la varsta mea riscul este prea mic, sau alte de astea, ca va trebui sa dovesdesc si asta tot stiintific). Dar daca cei care citesc nu inteleg ca dumneavoastra ci ca interpretarea traditionala, atunci v-o taiati dvs. Live TV, Ultra HD, prim plan (ca o ultima favoare!). Deal?

    p.s. domnul Ionica nici nu a observat ironia cu „Numai că după aia, surpriză-surpriză, aflăm că de fapt în așa-numita primă săptămână n-au prea făcut nimic afară de planuri,”, insa sper ca nu va asteptati ca eu sa va iau in serios.

  29. sonatalunii says:

    @Aurel Ionica

    Imi pare rau, dar nu pot continua discutia. Weekend placut!

  30. polihronu says:

    Apropo, cea mai sfruntata minciuna a lui Aurica este aceea cum ca el n-ar fi fundamentalist. Aurica pretinde ca a descoperit insesi legile gindirii in Biblie – ce poate fi mai fundamentalist decit asta? Cind vine vorba de exegeza, toate elucubratiile lui nu sint, dincolo de falsul lor savantlic si de puzderia de originalitate psihiatrica, decit apologetica de popa prost – incepind cu obsesia clasica a fundamentalistului de a demonstra ca nu exista contradictie in textul fetisizat.

  31. Gigi,

    Psihologia evolutionista este intr-adevar un sham. Sunt deasemenea deacord ca „natura” umana e nestiinitific pentru ca termenul „natura” inseamna „substanta”, insa intrucat „natura/substanta” implica o metafizica, termenul este anacronic si in filosofie. Insa daca ne tinem de definitii ale definitiilor ajungem unde spune Wittgenstei, sa definism un noon-sens cu alt non-sens, s.a.m.d. Limbajul este un joc si in cele din urma poti intelege ce am vrut sa spun din context.

    O definitie stiintifica nu trebuie sa fie falsificabila, intrucat o definitie stiintifica nu este o teorie stiintifica ci o definire a regulior jocului pentru ca comunicarea in stiinta sa nu fie ca la turnul Babel. Exista definitii stiintifice ale gandirii inca de la Pavlov si exista teorii falsificabile in lumea inteligentei artificiale, ex. testul Turing.

  32. @ EC

    Unul dintre cei mai buni – și mai blânzi – critici ai lui Wittgenstein este Popper. El zice că pentru omul de știință definiția în formă lingvistică este de puțin interes – poate pentru manuale – câtă vreme există un obiect/fenomen observabil, iar observarea este trasabilă și repetabilă pentru oricine are acces la hiperempiria necesară (de la microscop la LHC). Gândirea nu e vreun lucru sau fenomen de genul ăsta, aici e problema. Psihologia cognitivă, de exemplu, spune multe și deștepte lucruri despre inteligență, memorie etc., dar gândirea nu se rezumă la asta. O fi vreo stafie metafizică și gândirea asta, habar n-am. AI (nu Aurel 🙂 ) ține de computație, de calcul, nu de decizie; deciziile sunt predeterminate în AI de niște algoritmi.

  33. Cred ca deja Descartes suspecta ca si spiritul este tot o masina. Hobbes are deja o teorie mecanica a masinii de gandit care precede „al doilea sistem de semnalizare” al lui Pavlov. Gandirea este un limbaj (deci fenomen) interiorizat si limbajul este un joc de imagini (fenomene) abstractizate. AI ne va oferii (asta e credinta) pana in 2045 +/- expresia stiintifica a ceea ce la Wittgenstein este doar filosofie analitica.

  34. Poli,

    Aurica pretinde ca a descoperit insesi legile gindirii in Biblie – ce poate fi mai fundamentalist decit asta?

    Si unde trebuia sa descopere legile gandirii ca sa fie ne-fundamentalist? In scrieril sfantului Aristotel?… 🙂

    Dar no, ca sa fie clar si pentru tine, macar ca chestiile astea noi le stim deja de ani buni:

    Aurel a spus inca de la bun inceput ca a gasit legile gandirii (adicatarelea legile patratului) in Biblie abia dupa ce s-a eretizat si-a aruncat la gunoi legile gandirii ne-fundamentaliste ale Academiei & Comp, si refuza sa se stearga la cur cu Geneza, considerandu-l pe scriitorul ei un geniu iar pe interpretii textului sau niste idioti.

    Acuma e clar?

    Aaaa, si inca ceva: evident ca e un popa-prost din moment ce-si pierde timpul cu aia care inca n-au priceput nimic din tot ce le-a predicat pana acuma… 🙂

  35. polihronu says:

    Un popa prost cu profetul lui pereche. Un mic, penibil dumnezeu. Ca toti zeii.

  36. polihronu says:

    „Si unde trebuia sa descopere legile gandirii…? In scrierile sfantului Aristotel?”

    La minunea asta de argument se cadea sa raspund in spirit aurician: draga, Aristot a scris un tratat de logica, normal ca ce gasesti in el sint legile gindirii. Biblia nu este un tratat de logica, deci cum ai putea spera sa gasesti in ea legile gindirii? Fu…

  37. Poli,

    Nu draga… 🙂

    Aurel a descoperit in Biblie legile gandirii de-a gata aplicate, asa ca teoria a trebuit s-o scrie singur, pe cand in Aritotel gasesti teoria gandirii iar aplicatia in orice manual de indoctrinare pe care-l tine la mare cinste Academia & Comp (adicatarelea, bisericile, partidele politice etc)

    Ba…

  38. @ EC

    Descartes nu e nici în vis primul mecanicist în gândirea gândirii. Dar au fost, toți, suficient ridiculizați în epocă, n-are rost să mai râdem și noi de ei amintindu-ne astfel de stupizenii.

    Gândirea nu e limbaj decât, poate, pentru mrs. Clinton. Iar limbajul nici atât nu e joc de imagini. Diferența dintre semn și semnal are deja o istorie de peste un secol și jumătate.

  39. Poli,

    Tocmai scepticismul constitutiv îi permite să folosească și astfel de concepte.

    Ar fi trebuit să fie ca să ce? Oricum, n-ar fi putut. Eu am supt doar de la mama. Popii (și asimilații lor) sunt ca mielul blând, sug de la mai multe oi. Dar mai ales de la berbecul alpha.

    Afară de mrs. Clinton, n-am văzut „naturi umane” influențate de discursul științific.

  40. @ Sonata

    Eu am zis deja că-s de acord cu un astfel de test. Doar că nu am subiecți.

    Pe de altă parte, cu ce-am depășit „nivelul 0”?

  41. Mizantropescu says:

    Aiurel pare sa fie intr’un echilibru perfect: IQ’ul si EQ’ul sunt depotriva la nivelul unui plod de 12 ani. Oare unde s’a maltratat in halul asta?

  42. sonatalunii says:

    @Gigi

    Dincolo de comicul intenționat al propunerii pe care am făcut-o, consider ca ceea ce ați descris nu poate fi considerat nivelul „0” ci doar o ipoteza de lucru care ar trebui testata empiric. De altfel, cred ca veți primi ceva joarde pe spate de la dom doctor pentru chestia cu „prima săptămana a fost in întregime doar un plan”.

    Ceea ce înțeleg prin nivelul „0” deja am spus. Este examinarea textului din punct de vedere gramatical si a desluși ce mesaj explicit ofera. Eu nu zic ca citind primele capitole nu apar contradicții care trebuie explicate. Spun doar ca modul in care domnul Ionica o face mie nu mi se pare logic. După cum înțeleg eu. Gen. 1,1 – 2,3 conține o povestire de sine stătătoare, care începe cu un titlu (Gen. 1,1) si apoi urmează povestirea. Dacă vreau neaparat sa exclud posibilitatea ca Gen. 2,4 – 3,24 sa fie o alta istorisire a originilor, atunci pot sa consider ca Gen. 2,4-25 este o paranteza in care autorul reia din ceea ce deja s-a spus pentru a ne oferi acele detalii despre facerea omului si plasarea lui in Eden care vor ajuta la ceea ce se petrece după inchiderea parantezei, adică de la Gen. 3,1 mai departe. Aceasta este o înțelegere literară, nu literalista a textului.

    Acum, dacă se dorește o aprofundare a acestor capitole/povestiri, se pot face multe aplicatii începând încă de la primul verset, dar diferențele de limbaj nu trebui neglijate. Aici sunt de acord cu Poli ca se încearcă o armonizare cu orice chip, ceea ce nu e un rău in sine dacă nu se distorsionează textul.

    Nu sunt fundamentalist, asa cum ma declara domnul Ionica, de vreme ce spun ca este foarte posibil ca între aceste povestiri si ceea ce s-a întâmplat in realitate sa nu existe nimic in comun. Poate foarte bine sa fie literatura, dar ceea ce domnul Ionica pretinde, anume ca interpretarea dansului reprezintă ceea ce a gândit autorul, si ceea ce au înțeles contemporanii, este o pretenției doar, nu ceva ce poate fi demonstrat, decât asa cum am sugerat, printr-un experiment.

  43. Aurel Ionica says:

    sonatalunii spune:

    Dacă vreau neaparat sa exclud posibilitatea ca Gen. 2,4 – 3,24 sa fie o alta istorisire a originilor, atunci pot sa consider ca Gen. 2,4-25 este o paranteza in care autorul reia din ceea ce deja s-a spus pentru a ne oferi acele detalii despre facerea omului si plasarea lui in Eden care vor ajuta la ceea ce se petrece după inchiderea parantezei, adică de la Gen. 3,1 mai departe.

    Aici sunt de acord cu Poli ca se încearcă o armonizare cu orice chip, ceea ce nu e un rău in sine dacă nu se distorsionează textul.

    Si ce text distorsionez eu? Dar motivul pentru care polihronu este de acord cu interpretarea dvs. ca creerea omului este descrisa de doua ori, una dupa alta, este pentru ca el crede ca de fapt creatiunile astea multiple ale omului sunt luate din mitologie unde au fost scrise de autori care credeau ca zeul a creat ba prin cuvint, ba cu miinile prin noroi, si ca de fapt scriitorii se inchinau la zei diferiti si de aceea numele zeului este diferit in cele doua creeri ale omului, iar povestirile au fost copiate de un idiot care nici macar nu a vazut ca aceeasi creatiune este descrisa de doua ori si nici macar ca numele zeului este diferit. Si ca atare polihronu se sterge cu Geneza la cur. Asa ca tineti aproape de polihronu ca nu sunteti in vreun dezacord chiar asa mare cum s-ar crede.

  44. Sonata,

    „ceea ce ați descris nu poate fi considerat nivelul „0” ci doar o ipoteza de lucru care ar trebui testata empiric”

    Și cam cum am putea testa, și încă empiric, așa-numita ipoteză? 🙂

    „cred ca veți primi ceva joarde pe spate de la dom doctor pentru chestia cu „prima săptămana a fost in întregime doar un plan””

    …bucuroși le-om duce, toate, de e pace, de-i război…

    „Ceea ce înțeleg prin nivelul „0” deja am spus. Este examinarea textului din punct de vedere gramatical si a desluși ce mesaj explicit ofera.”

    Asta e și imposibil, și stupid, dar mai ales folositor pentru studiul unei anume modalități de estorcare a fraierilor. Exegeza în integralitatea ei este o prostie și o mizerie cumplită, făcută strict pentru a umple burțile unor loaze ce nici măcar să fie popi nu-s în stare, pentru că sunt seci la cap și la vorbă și n-au „magnetism”. Dar trebuie și ei hrăniți – nu? – că doar și ei sunt ai noștri…

    Orice lector analizează textul din punct de vedere gramatical, asta înseamnă să citești, de fapt. Dacă nu ai „analiza” persoana, timpul, cazul, modul, desinențele etc. nu ai pricepe nimic.

    „Exegeză” fac toți oamenii când citesc sau vorbesc, adică atunci când au de-a face cu „celălalt”. De-aia savantă se face pe texte religioase sau pe texte literare, cu scopul de a mânca o pâine și cam atât.

    „Eu nu zic ca citind primele capitole nu apar contradicții care trebuie explicate.”

    Nu. Trebuie înțelese, și mai ales trebuie înțeles motivul pentru care le-a introdus/lăsat în text autorul. Uneori, motivul ține de stil, de prozodie, de felul în care „sună” textul.

    Exemplu:

    „Cățeluș cu părul creț/Fură rața din coteț.”

    Un exeget ar constata, aici, că lipsește articolul, fie el hotărât sau nehotărât. Copiii, mult mai inteligenți decât toți exegeții, înțelege că scopul nu e doar prozodic, ci de hiperstaziere.

    La fel e cu Geneza. Exegeții vor găsi tot felul de astfel de „contradicții” sau „scăpări”. Omul normal la cap va înțelege despre ce e vorba.

    De „armonizări” n-au nevoie decât „exegeții”. Nu pentru a pricepe textul, ci pentru a avea „obiectul muncii”.

    „Nu sunt fundamentalist, asa cum ma declara domnul Ionica, de vreme ce spun ca este foarte posibil ca între aceste povestiri si ceea ce s-a întâmplat in realitate sa nu existe nimic in comun.”

    A gândi cu privire la un text literar „corespondentul” din „realitate” ESTE fundamentalism.

  45. polihronu says:

    „aplicatia in orice manual de indoctrinare”

    Asa am aflat si noi, din gura profetului, ce e Biblia.

  46. polihronu says:

    „Tocmai scepticismul constitutiv îi permite să folosească și astfel de concepte.”

    Nicaieri nu e scepticismul mai constitutiv decit in stiinta.

    „Eu am supt doar de la mama.”

    Aia crezi tu. Stii tu, it takes a village…

    „n-am văzut „naturi umane” influențate de discursul științific”

    Uita-te in oglinda.

  47. polihronu says:

    „motivul pentru care polihronu este de acord cu interpretarea dvs. ca creerea omului este descrisa de doua ori, una dupa alta, este pentru ca el crede ca de fapt creatiunile astea multiple ale omului sunt luate din mitologie unde au fost scrise de autori care credeau ca zeul a creat ba prin cuvint, ba cu miinile prin noroi, si ca de fapt scriitorii se inchinau la zei diferiti si de aceea numele zeului este diferit in cele doua creeri ale omului, iar povestirile au fost copiate de un idiot care nici macar nu a vazut ca aceeasi creatiune este descrisa de doua ori si nici macar ca numele zeului este diferit.”

    Bullshit. Polihronu n-a crezut niciodata ca Gen 1-3 contine o singura poveste a creatiei, nici macar pe vremea cind nu se stergea cu Genesa la cur. Polihronu nu crede nici acuma, ca se sterge cu Genesa la cur, ca Gen 1-3 s-a referit vreodata la zei diferiti. Bunul simt, ala cu care Aurica se lauda ca-i curge girla prin teasta, ar trebui sa stie ca sursele si istoria textuala a Gen 1-3 sint cu totul irelevante pentru credinta/necredinta. Si ca ateul poate foarte bine sa cada de acord cu credinciosul impotriva unui idiot.

  48. polihronu says:

    „Copiii, mult mai inteligenți decât toți exegeții, înțelege că scopul nu e doar prozodic, ci de hiperstaziere.”

    Si unii dintre exegeti, nu doar copiii. Ca doar d-aia zice la carte: „pina nu veti fi ca unul dintre acesti micuti”. „Scop prozodic”, „hiperstaziere” – exact conceptele unui copil… Wait, exeget.

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: