Unitate în Diversitate?

Ceea ce se întâmplă la GC („Conferinţa Generală” AZŞ), sau la oricare alte concilii şi sinoade bisericeşti, nu este o probă de „unitate in diversitate” ci suprimarea diversităţii, în tentativa unei unităţi forţate, induse şi întreţinute artificial. Hotărârea unor Diviziuni sau Conferinţe de a acţiona unilateral (de capul lor), în SUA şi în Europa,  o demonstrează o dată în plus, la nivel macro. Oricât s-ar voi, instituţionalizarea şi globalizarea religiei nu va funcţiona niciodată altfel decât prin mijloace politice (ca să nu spunem machiavelice).

Sacrificarea ideologiilor individuale sau minoritare în numele şi din voinţa unei majorităţi (care nici aceasta nu este pe deplin unitară în opiniile ei, dacă s-ar intra în detalii) reprezintă o formă morbidă de comunism. Sau o „dictatură a majorităţii”. Thomas Jefferson spunea: „Democraţia nu este altceva decât puterea mulţimii prin care 51% din populaţie poate lua dreptul celorlalţi 49%.” Ca să nu mai pomenim că, de prea multe ori, această „majoritate” este tocmai aceea care se dovedeşte a fi mai susceptibilă de a se lăsa manipulată şi guvernată, după principiul instinctului de turmă, de către o oligarhie cu interese mai mult sau mai puţin meschine.

In realitate, miza originară a Creştinismului a fost crearea şi recunoaşterea unei dimensiuni (inclusiv spaţiu/timp) în care individul să fie liber, în toata splendoarea unicităţii sale. „Veritas liberabit vos”. Discursul lui Isus este incărcat de exemple şi apeluri la atitudini şi acţiuni singulare, la afirmarea individualităţii, uneori chiar cu preţul vieţii sau al stigmatizării.

În ceea ce priveşte sfera colectivă, socială, idealurile creştine se definesc prin (şi se rezumă la) empatie şi altruism pro-activ (vezi „Regula de Aur”). Ele presupun capacitatea (prin „civilizare”) şi efortul diferiţilor indivizi care compun grupul, de a se manifesta şi acţiona pentru salvgardarea şi dezvoltarea „bună-stării”, a drepturilor şi oportunităţilor individuale, aplicând mecanisme de echilibrare, compensare a inegalităţilor.

Cât despre „misiunea civilizatoare” a acestor idealuri sau, altfel spus, progresul organic al mentalităţii unei societăţi, acesta are loc prin educaţie şi cooperare. O educaţie care sa aibă la bază un dialog necoercitiv, de pe poziţii diferite, dar egale. Orice impunere a unei ideologii de către unii asupra altora (indiferent de metoda folosita – vot, decret sau terorism) reprezintă o violare a principiului diversităţii şi deci a libertăţii individului de a gândi şi a se exprima într-un mod în care să fie coerent cu sine.

„În ceea ce priveşte credinţa şi Cuvântul lui Dumnezeu, orice creştin poate fi un tot atât de bun judecător pentru sine ca şi papa, chiar dacă este susţinut de milioane de concilii”. „Eu şi cu Dumnezeu formăm majoritatea” – de la Martin Luther citire.

 

Anunțuri

8 Responses to Unitate în Diversitate?

  1. „Eu şi cu Dumnezeu formăm majoritatea”.

    Fraza memorabila.

    Ditto cu privire la natura corporat-birocratica si anti-individualista a uniunilor „progresiste”. Trebuie mers mai adnc decat promovarea diversitatii – la afirmarea adevarurilot universale.

  2. iluminatul says:

    @ Rinston

    ” Orice impunere a unei ideologii de către unii asupra altora (indiferent de metoda folosita – vot, decret sau terorism) reprezintă o violare a principiului diversităţii şi deci a libertăţii individului de a gândi şi a se exprima într-un mod în care să fie coerent cu sine.”

    Perfect de acord cu tine si daca mi se permite as vrea sa mai adaug o idee in continuare .In crestinism in general si in adventism in particular observam cum se pune carul inaintea boilor !..cu alte cuvinte , asa cum orice arhitect* cu ceva in cerebel, inainte de a inalta o constructie durabila mai intai sondeaza terenul daca poate sa-i sustina greutatea , tot asa si un legiuitor ( cap bisericesc) nu incepe prin a redacta legi pe care el le ” vede” bune si cica ” fundamentate biblic” , ci mai intai sondeaza in popor caruia îi sunt destinate , daca este in stare sa le suporte !!..hai sa fim seriosi toate activitatile au devenit niste stereotipii si nimeni nu are voie sa guste din marul tabu = cunoasterea ..Iar libertatea individului nu este altceva decat prapastia dintre cunoasterea unui lucru si capacitatea acestuia de a-l realiza .

    Insa ce vedem astazi pe scena politico – religioasa a adventismului ne arata ca odata stabilite obiceiuri si prejudecati alimentate sistematic de fobii, paranoia, etc… la un moment dat este si primejdios sa vrei sa le reformezi . De ce spun asta ?..pentru ca plebea nu va dori cu adevarat niciodata sa renunte medicamentele traditionale si nici sa le distruga ( iluzia trebuie hranita la nesfarsit ) si se complac intr-o stare stupida si lipsita de curaj , asemenea unor pacienti care se tulbura la vederea medicului si mai mult decat atat, le trece instant boala …

    Din pacate, cred ca inclusiv maturitatea si conservatorismul cu care se lauda Twilsomn , nu este altceva decat o vizibila si inconstienta forma de infantilism sora mai mare a paroxismului.

    Si pentru ca tot veni vorba de fraze memorabile , hai sa va citez si eu una de pus in manualul de gradi :)):

    „Această biserică atât de dragă nouă a fost înființată de Însuși Dumnezeu.”…- TW*…

    WTF ?..un om mare ?!!!…eu nu-l pot cataloga decat un arhitect fara minte*…si-i plina godporatia de astfel de ” genii ”..

  3. Ianis says:

    Adventismul ca secta (cult la americani) nu poate avea unitate in diversitate pentru ca orice secta tinde, prin definitie, catre uniformitate

  4. Yeah, iluzia mea in Romania era ca trasaturile sectar-cultice sunt de provenienta balcanica si comunista iar adventismul din US este „adevaratul adventism”. Talk about the true scottman fallacy. Adevarul este sectarismul/cultismul adventist e made in america. Orice progres in Eu sau in Ro este inabusit de evanghlisti si revivalisti gen amazing facts sau 3abn, sa nu mai vorbim de birocratii corporati de la gc.

  5. Iluminatule,

    Deci TW se citeste invers*?

  6. Eu as zice Ted Wisdom

  7. 1992sam says:

    Vorbea Edi în primul comentariu despre afirmarea adevărurilor universale.Care adevaruri universale?Egalitatea intre barbat si femeie?Nici Pavel cel care a propovaduit-o n-a crezut pana la capat in ea.Iluminismul?E mort de la inceputul sec XIX!Evolutionismul? ”Cate bordeie,atâtea obiceie”.Echilibru-punctat, darwinism ortodox, neo-darwinism….Adventism?Cel Nord-American, African, ”Comunisto-romano-balcanic”.Care?Nu exista adevar universal.Viitorul apartine post-modernismului, chiar daca asta va oferi legitimitate ideilor retograde despre care se credea ca praful istoriei nu se va mai ridica niciodata de pe ele.Gen tratamente alternative cu sucuri de plante care vindeca boli incurabile, religii pagane reinviate, etc.Dar pretul merita platit!Doar asa vom fi siguri ca ideile noi, progresiste, nu vor mai fi suprimate de fundamentalism.Doar sacrificand ”adevarul universal” avem posibilitatea de ”a cerceta toate lucrurile” fara Index,Inchizie sau respectand ”linia de demarcatie dintre Biserica si lume”

  8. lampadaru says:

    Ma bucur sa vad cum mai exista si practicanti ai empatiei in bazs sper sa nu sara din total libertatea , egalitatea si altele cateva dar startul e bun ….

    http://www.nadministerial.org/article/1063/public-evangelism-resources/articles/a-conspiracy-in-north-america

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: