La Stupini a venit Cenaclul Flacara

Am vazut mai multe vieti tinere distruse de curentul cultic al carui exponent este GYC decat de droguri.

Este vorba despre depresii severe provocate de privarea cronica de proteina, lipsa de somn, si stress emotional; scoli si cariere intrerupte pentru utopii misionare; fuga in pustie la propriu si la figurat; femei tinere in capcana “modelului biblic de familie”, a se citi “desculta si gravida in bucatarie”; tineri inteligenti ajunsi victimele unei teologii manipulative.

Lucrul cel mai trist este ca nu vad nici o speranta ca acesti tineri sa-si ia vietile inapoi inainte ca paguba sa devina ireparabila.

Ma refer la tineri care au aderat la proiecte bazate pe teologia perfectiunii ultimei generatii. GYC este la aceasta data principalul instrument de propaganda al acestei ideologii toxice. Evanghelia ne invata sa cautam perfectiunea launtrica si respinge idea vietuirii dupa litera legii. Teologia ultimei generatii perfecte cere o desavarsire talmudica, prin conformarea la sabloane stricte in imbracaminte si dieta, si prin restrictii anacronice bazate pe litera EGW si a vechiului legamant. Judecata individuala este sacrificata pe altarul gandirii de grup si a unei obediente de cazarma religioasa. Loialitatea fata de liderii cultici este intarita prin apeluri emotionale, conformism rigid, izolare social-culturala, si expunerea neintrerupta la pericole fabricate.

Ce este GYC? Citim in Wikipedia:

GYC a început cu un mic grup de studenți coreeni care studiau Biblia împreună toată noaptea. Aceasta s-a dezvoltat in texting la miezul noptii între studenții de la doua universitati, una in Massachusetts, cealaltă în California. Ei au decis să convoace o mică conferință în pădurile din California.

Voi evita un comentariu incorect politic despre cultura eclesiastica autoritara din bisericile coreene si vulnerabilitatea asiatica la extremism ideologic. Insa daca cuvintele subliniate nu au aprins un bec rosu in mintea dumneavoastra, nu stiti ce inseamna spalare de creier. Ce merge ca o rata si macane ca o rata se numeste rata. Ce se aduna si textuieste la miezul noptii, ce se aduna in numar mic in padure, se numeste cult.

Mai departe:

La aceasta primă conferință, care a avut loc în 2002, au fost invitate 200 de persoane; au participat 400. De atunci incoace, popularitatea convențiilor a crescut. Convenția din 2010 a înregistrat 5100 de participanți. La serviciul principal de închinare sâmbătă dimineața, au participat 7600 de persoane, inclusiv mulți membri ai bisericii locale, care au aderat.

Fantastic, nu-i asa? Miscare la firul ierbii, entuziasm, redesteptare, reforma, incheierea lucrarii, ultima generatie, etc. Nicidecum. E vorba de bani. Ervin Taylor a publicat in Adventist Today documentele de taxe ale GYC. Miscarea a fost puternic finantata si orchestrata de ASI (Adventist-laymen’s Services & Industries). Tot ASI a finantat si Adventist Theological Society, organizatia care a distrus libertatea academica in universitatile adventiste. ASI este principalul sponsor al celor mai multe misiuni “independente” de extrema dreapta si a curentelor fundamentaliste din biserica. Mai mult, ASI detine parghiile puterii politice in administratie. Votul delegatilor si calauzirea duhului sunt doar pentru copii.

Fiind in general oameni cu intelectul limitat la facerea de bani si cu o educatie precara, membrii ASI sunt adeptii unei teologii in alb si negru si al unor norme de comportament uniformizate. Explicatia este simpla. Religia lor consta in conformarea stricta la reguli si traditii, pentru ca teologic si etic nu au cu ce sa se laude. De aceea scopul lor este sa intoarca biserica in anii ‘50, si reusesc, pentru ca money talks.

Mai departe:

Dupa cateva interacțiuni dureroase timpurii între organizatia de tineret și oficiali ai Conferinței Generale, ambele grupuri au dezvoltat o relație pozitivă una cu cealaltă. Printre vorbitorii de la convenția GYC din 2009, Louisville, Kentuky, s-au aflat mai multi lideri ai Bisericii Adventiste: secretarul cu pastoratia al NAD; directorul centrului pentru evanghelizare de la Amazing Facts; doi președinți de diviziune; editorul revistei Adventist Review, și patru vicepreședinți ai Conferinței Generale. Participarea de sâmbătă a fost estimată la 4.600. GYC, 2010 a demonstrat în continuare acceptarea de către conducerea oficială a bisericii. Ted N. C. Wilson, noul ales președinte al GC, a vorbit pentru serviciul de sâmbătă dimineața in ianuarie 2011.

Ce avem aici este o alianta intre aripa de extrema dreapta a GC si GYC, care s-a solidifcat dupa ce prima a luat puterea. Ca sa folosesc un termen familiar, GYC este pentru Ted Wilson ceea ce Cenaclul Flacara era pentru Ceausescu. Stiu ca va vine in minte o comparatie mai potrivita, dar il vom lasa pe George Knight sa o faca:

La suprafață, idealurile educaționale ale lui Adolf Hitler și ale Ellenei White au multe asemănări. Dar sub suprafața este o lume de diferita. Morala: Avem nevoie sa citim mai adânc decât cuvintele si practicile pentru a intelege filozofia oricărui autor dat. Este filozofia de bază, care oferă sens și forma cuvintelor și metodelor unei persoane. “The Devil Takes a Look at Adventist Education”.

Sa citim printre randuri. Avem nevoie de “filozofia de baza” de la Hitlerjugend: ascutare oarba, controlul informatiei, radicalism confesional, uniformizare. Este vorba despre inregimentarea entuziasmului si idealismului tanar pentru scopuri politice.

Anunțuri

88 Responses to La Stupini a venit Cenaclul Flacara

  1. Ianis says:

    Dorinvieru
    Eu zic sa-l trimitem pe Aiurica in vizita, se pare ca acolo e raiul pe pamant. Si nici caramidari nu sunt 🙂
    (ai observat ce privire de predicator ORI -Stargate are baiatu’? zici ca e gata sa se ridice la cer, l-au reeducat bine coreenii)

  2. sonatalunii says:

    Ianis,

    Cred ca gresesti, in acelas fel in care a gresit tipul caruia ii raspunde Doctor Peterson de la MathForum.org, pe care il redau mai jos.

    In ce priveste raspunsul meu initial catre lampadaru, a fost corect. Lampadaru a prezentat opt propozitii fara sa specifice o clauza de genul „a sau b este egal cu zero”. In consecinta, am efectuat operatiile si i-am dat un raspuns corect. Iata:

    Hi, Josh. Great question!

    No matter how you look at it, the problem in the „proof” is that zero
    behaves differently, and no account is taken of that. We’re agreed
    there, right?

    You are suggesting that it is in the step I would simply call
    „factoring” that something „goes wrong.” But let’s look at the whole
    proof with an eye on the fact that a=b, so that we are aware of what
    is zero:

    written reality judgment
    ––- ––- –––
    a=b a=a true
    a^2=ab a^2=a*a true
    a^2-b^2=ab-b^2 a^2-a^2=a*a-a^2 true (=0)
    (a+b)(a-b)=b(a-b) (a+a)(a-a)=a(a-a) true (=0)
    a+b=b a+a=a false (unless a=0!)
    b+b=b a+a=a false
    2b=b 2a=a false
    2=1 2=1 false

    Go through that carefully; you see that the factored step is the last
    one that is true. It has not introduced the error, but it sets things
    up for an error, by putting the equation into a form in which we are
    multiplying by zero. It also introduces the 2, in a hidden form; so
    you are right in saying that this is not a coincidence. It’s sort of
    like a burglar entering your house. When he walks up your street, he
    has not yet broken in, but it is no coincidence that he is there. At
    this point in the „proof,” the burglar is on the scene, but isn’t in
    yet.

    Now, you are right that at this step we have, formally,

    2a * 0 = a * 0

    and it already shows signs of the problem to come; but it is not wrong
    yet, just as

    2 * 0 = 1 * 0

    is not wrong. It is only if you forget that 0 times anything is 0, and
    that zero is special at this point, that there is a problem, and that
    is exactly what is forgotten in the next step.

    The problem, of course, is that what you call the „division property
    of equality” has a condition:

    if ab = ac, AND a is not zero, then b = c

    If we omit that condition, then it is not true, because

    0b = 0c = 0 for ALL b and c, regardless of whether b = c

    The error in the proof is that this condition has not been checked,
    so that a false „property” was applied.

    Your reasoning depends entirely on your condition:

    If you momentarily assume that 0a may not equal zero for all a, …

    That is just what I am saying, except that you seem to be considering
    it possible that this assumption could be true. Since it is not, all
    the rest of what you say really doesn’t mean much. I think it’s a lot
    cleaner to say, as I have, that factoring just sets us up to make the
    mistake, by unwittingly making this assumption, rather than that
    there is something in the factored equation itself that implies that
    2=1. You are suggesting that there should be a law against people
    walking up the street, rather than against breaking and entering.

    If you have any further questions, feel free to write back.

    – Doctor Peterson, The Math Forum
    http://mathforum.org/dr.math/

  3. sonata,

    Voi raspunde in editorial.

  4. sonatalunii says:

    V-ați dumirit, matematicienilor?

  5. lampadaru says:

    @sonatalunii
    Am inteles ca gandesti *inside the box* ceea ce nu e de mirare .Eu /Ianis ne/am prins de buba de pe linia 4 (pentru ca 0) tu de pe 5 care e baiul ?
    Daca parcurgi textul lui dom* doctor ai sa vezi ca si el sesizeaza aparitia erorii in linia 4 dpdv formal enuntul inca este adevarat creeaza totusi premisele catastrofei care devine evidenta in linia 5 .Nu ma deranjeaza cu nimic .
    2 * 0 = 1 * 0

    *is not wrong. It is only (wrong)if you forget that 0 times anything is 0, and
    that zero is special at this point, that there is a problem, and that
    is exactly what is forgotten in the next step.*

    De altfel La noncontradictie dom* doctor in matematici ne cam zgarie mintea …*is not wrong…it is only wrong….*
    Tie iti suna ok sonata ?

  6. lampadaru says:

    De altfel un argument valid nu e obligatoriu ca e si adevarat .

  7. Ianis says:

    Sonata, nu stii sa pierzi 🙂
    Din nou, ai invocat ajutorul unui tert intr-o situatie banal de simpla din punct de vedere logic
    (by the way, mi-e teama ca inca nu te-ai prins cum e cu impartirea la zero…asta e, nu te pot ajuta)

    Imi place ca dupa toate rateurile astea monumentale (logica, matematica elementara, comentarii literare), obiectivul tau e sa ajungi in fata camerei de filmat cu Edi ca sa predai publicului o alternativa solida la teoria evolutiei 🙂

    Esti sigur ca, o data ajuns acolo, nu te-apuci sa vorbesti in limbi sau sa intri in viziune in Duhul? Eu nu prea vad o alta solutie (vezi ca la emisiunile lui Edi nu merge schema „suna un gigialui arvinte” )

  8. sonatalunii says:

    Ianis,

    Ca esti circar stiam, dar ca esti si prost… aveam ceva indoieli. Tu nu ai cum sa afli daca eu stiu sa pierd sau nu. Important este ca stiu sa castig. Deci, dupa ce te faci de rasul curcilor cu matematica de clasa a doua, tot tu te dai oceanic? Chiar asa de stupid esti sa crezi ca eu n-am auzit de impartirea la zero? Eu ti-am atras atentia ca nu ai de-a face cu asa ceva, ci cu inmultiri cu zero. Propozitia de pe linia a patra, asa cum am spus si eu, este corecta (rezulta cu 0), iar prima eroare apare pe linia a cincea (cu exceptia cazului ca a ar fi egal cu zero). Pe lampadaru l-ai prostit si probabil crezi ca poti prosti pe toti vizitatorii blogului. Mai e vreo indoiala, geronimo1123, ca nu am cu cine discuta serios? Si camere de filmat am si eu, nu am nevoie de O2, si nici nu sunt mai putin fotogenic decat Edi. 🙂

  9. lampadaru says:

    Iar ai cazut din lift bace…

  10. lampadaru says:

    Vezi rasul ca broasca la polizor (sau de unul singur in prezenta unei comunitati fie ea si online) ar putea avea si cauze patologice nu zic ca e cazul tau da* totusi mai da cate un *check* asa de control .

  11. Ianis says:

    sonata, dupa asemenea text belicos-duhovnicesc (suna a FL, dar cu mai multa nesimtire) nu pot decat sa-ti urez mult succes in demersul tau.
    Pe marea scena a lumii e nevoie si de rolul tau. Iti multumesc ca il joci pana la capat 🙂

  12. Marcus Crassus says:

    @sonatalunii,

    Ca esti circar stiam, dar ca esti si prost… aveam ceva indoieli. Tu nu ai cum sa afli daca eu stiu sa pierd sau nu. Important este ca stiu sa castig. Deci, dupa ce te faci de rasul curcilor cu matematica de clasa a doua, tot tu te dai oceanic?
    Chiar asa de stupid esti sa crezi ca eu n-am auzit de impartirea la zero? Eu ti-am atras atentia ca nu ai de-a face cu asa ceva, ci cu inmultiri cu zero.

    1. Ianis nu a fost beat, nici prost, a avut dreptate in tot ce-a zis.
    2. Tu nu ai realizat ca linia 5 deriva din linia 4 dupa o impartire la 0 (deghizat ca a-b).
    3. Bunul simt ar trebui sa te faca sa-i ceri scuze

  13. geronimo1123 says:

    sonata,

    Am si eu ochi sa citesc comentariile si de concluzii ma pot ocupa si singur.
    Sigur ca eu incurajez dialogul, dar mai ales incurajez respectul in dialog.
    Din punctul meu de vedere eroarea se afla intr-adevar la propozitia 4, dar nu in prima faza in care se inlocuiesc niste termeni din propozitia 3, ci la procesul intermediar de impartire a propozitiei 4 cu (a-b) pentru a ajunge la propozitia 5. Cred ca aici ar fi fost mai util inca o propozitie care sa descrie acea impartire la (a-b), dar asa cum faceam la scoala dupa mai multa practica acea propozitie era subinteleasa.
    NU este singura argumentare adevarata.
    Cum am ajuns sa credem ca numai ce spunem noi este adevarat si ce spune cel de langa noi este fals? Mai ales in matematica, acolo unde pot fi mai multe posibilitati de argumentare adevarate, cum am putea crede ca cea aleasa de noi este „mai adevarata”? Sa nu facem dogme din adevaruri matematice.

  14. sonatalunii says:

    Marcus,

    In ordine inversa:

    3. Imi cer scuze de la Ianis.

    2. Eu am realizat, mai bine ca voi, ca linia 4 este corecta si da un rezultat definit ( = 0). Este adevarat ca felul in care este formulata poate induce in eroare pe cineva (asta e si scopul, nu?). Si ca urmare, linia 5 este incorecta (cu exceptia cand a = 0), si restul pana la linia 8 la fel. Cum formati voi fractia si impartiti la zero? Hai, fa o demonstratie completa! Tipul de pe MathForum explica destul situatia, ce este atat de complicat pentru voi?

    But let’s look at the whole
    proof with an eye on the fact that a=b, so that we are aware of what
    is zero:

    written_________reality_________________judgment
    ___________________________________________
    a=b___________ a=a__________________true
    a^2=ab_________a^2=a*a______________true
    a^2-b^2=ab-b^2__a^2-a^2=a*a-a^2________true (=0)
    (a+b)(a-b)=b(a-b)_(a+a)(a-a)=a(a-a)________true (=0)
    a+b=b_________a+a=a________________false (unless a=0!)
    b+b=b_________a+a=a________________false
    2b=b__________2a=a_________________false
    2=1___________2=1__________________false

    Go through that carefully; you see that the factored step is the last
    one that is true. It has not introduced the error, but it sets things
    up for an error, by putting the equation into a form in which we are
    multiplying by zero.

    1. Ianis nu a avut dreptate in nimic in afara de enuntul stiut deja de mine ca impartirea la zero duce la un rezultat nedefinit. Dar i-am atras atentia, asa cum ti-o atrag si tie, ca nu de impartire este vorba, ci de inmultire cu zero.

  15. sonatalunii says:

    geronimo1123,

    Diddo.

  16. Marcus Crassus says:

    @sonatalunii,

    Cum sa fie vorba de inmultire?
    (a-b)(a+b) = b(a-b)
    Ai un factor comun (a-b) care se reduce in ambele parti. Insa cum a=b iar factorul respectiv e 0, nu ai voie sa reduci a-b, prin urmare nu ajungi niciodata la linia 5.

  17. geronimo1123 says:

    Dupa cum spuneam, eroare se afla in impartirea la 0 care se aplica la propozitia 4 (evident impartire care ramane nescrisa). Nu am nevoie de o autoritate in domeniu sa concluzionez asta, ci am bazele matematicii care ma ghideaza la aceasta. Nici restul propozitiilor care sunt catalogate ca fiind false nu sunt tot timpul false, existand exceptia a=b=0, ceea ce ma duce cu gandul la intrebarea ce a dus la prima propozitie falsa. Raspunsul nu il mai repet.

  18. Marcus Crassus says:

    @sonatalunii,

    Cum formati voi fractia si impartiti la zero? Hai, fa o demonstratie completa!

    Okay, pas cu pas:

    (a-b)(a+b)=b(a-b)
    (a+b)(a-b)=b(a-b)
    (a+b)=[b(a-b)]/(a-b) – imparti ambele parti prin (a-b), cu alte cuvinte inmultesti ambele fractii cu 1/(a-b)
    (a+b)/(a-b)=[b(a-b)]/[(a-b)x(a-b)] – reduci un (a-b) in fractia din dreapta
    (a+b)/(a-b)=b/(a-b) – fractia din link

  19. Dacă mă tot pomeniți, luați de-aici:

    1. a = b

    O banală cerință de parcimonie mă obligă să scriu, de aici înainte, doar a (sau doar b), așa că:

    2. a^2 = a*a – asta e o banală definiție a ridicării la puterea a doua

    3. „a2 – b2 = ab-b2” devine „a^2 – a^2 = a*a – a^2”, ceea ce e corect, dar inutil, pentru că (2) îmi spune că p = r prin definiție, deci p – p = p – r… așa că avem, de fapt, „a^2 – a^2 = a^2 – a^2”

    4. vom avea, deci, forțând infinit și uitând că a^2-b^2 = (a-b)(a+b) are sens doar dacă a nu e egal cu b, asta: (a-a)(a+a) = (a-a)(a+a), ceea ce e o banală tautologie, din care nu pot deriva nimic…

    În rest, abia aștept să aflu de la Ianis dacă la Cernica a învățat că a*b=a/b…

  20. sonatalunii says:

    @gigialuarvinte

    Quod erat demonstrandum! 🙂

  21. Marcus Crassus says:

    So many jokes I could make!

  22. lampadaru says:

    @arvinte
    Elegant . (Facandu-mi temele sotiei in college algebra profesorul ii spune : you got your homework right is your husband from Europe? folosesc alti pasi ).
    @MC

  23. sonatalunii says:

    vom avea, deci, forțând infinit și uitând că a^2-b^2 = (a-b)(a+b) are sens doar dacă a nu e egal cu b, asta: (a-a)(a+a) = (a-a)(a+a), ceea ce e o banală tautologie, din care nu pot deriva nimic…

    Desigur ca a^2-b^2 nu are sens decat daca a nu este egal cu b. Randul 4 nu e decat o tautologie (a statement that is true by necessity or by virtue of its logical form). Cine a inventat „jucaria” a stiut foarte bine ca ecuatia duce la =0. Nu ai cum sa parcurgi pasul urmator la 5 decat daca te-ai inselat. Dar randul 4 nu poate duce la un raspuns definit (=0) si in acelas timp la un raspuns indefinit prin impartirea la 0. Eu nu sunt atat de scolit ca lampadaru care se distreaza cu algebra de college a sotiei, dar orice copil de scoala primara poate inlocui a si b cu un numar, sa zicem 2, si sa rezolve ecuatia.

    (2-2)(2+2)=(2-2)(2+2)

    care duce la

    0(2+2)=0(2+2)

    sau altfel scris

    0=0

  24. sonatalunii says:

    De asemenea, daca vrei sa te joci cu fractii atunci ai:

    (2-2)(2+2) = (2-2)(2+2)

    sau

    (2-2) = (2-2)(2+2)
    ––––-
    (2+2)

    unde ceea ce se reduce (la fractia din dreapta) este (2+2) de la numitor cu (2+2) de la denominator

    si asta inseamna ca ramai cu

    (2-2) = (2-2)

    sau

    0 = 0

  25. sonatalunii says:

    Edit: nu s-a printat bine, dar partea stanga a ecuației are doar (2-2) iar cea din dreapta este fractia care are (2+2) la numitor.

  26. sonatalunii says:

    Si un ultim edit ca sa aibă Ianis de ce rade înainte de culcare: numărător in loc de denominator. (It’s been a long time…)

  27. Ianis says:

    arvinte
    Poate il inveti pe sonata despre metafizica impartirii la zero. Ar fi singurul castig real al divagatiei noastre.

    Despre versiunea ta de lucru nu pot spune decat ca distruge brutal tot ce e mai amuzant din schema (despre care EVIDENT toata lumea stie ca e gresita, dar e creativa si cu o „invatatura” in ea). De-aia nu e bine sa lasi filozofii sa rezolve ecuatii matematice cu toporul.

    Realizezi ca inlocuind a cu b (sau invers) ai distrus posibilitatea dezvoltarii ulterioare a schemei?
    Ca fapt divers, in matematica (si sora ei buna, fizica) ingeniozitatea consta nu in taierea ecuatiei cu drujba ci in substituirea diferitelor ecuatii (sau concepte in cazul fizicii) astfel incat sa ajungi la formulari noi. O formula algebrica poate fi scrisa in concepte de geometrie, in fizica o formula de termodinamica poate fi rescrisa in concepte electrice sau chiar in unele din fizica atomului. Stiu, toate astea sunt, citez, „banale” pentru tine (si evident, pentru astro-fizicianul si geneticianul sonata).

    Dupa cum vezi, de dragul creativitatii, cateodata e bine sa nu depinzi de „banale cerinte de parcimonie”. Altfel ramai doar un un fel de papagal care citeste din fituicile inaintasilor.

  28. polihronu says:

    Ah, impartirea la zero! Alt subiect legendar pe O2. Asa cum de legenda ajunge oracularul Jiji in curind.

  29. Lampadaru,

    Ce e interesant este că la tot felul de jucărele de-astea se folosește ridicarea la putere, pentru a obține o echivocație. Dar că există echivocația știm deja de la Pitagora, iar Aristotel (iar ne ceartă nenea doctoru) vorbește pe larg despre omonimie; și teologia, prin dubla natură a lui Isus explorează zona, dar limpezirea definitivă o avem de la Descartes. E vorba de faptul că, în limba naturală avem două feluri de numere/numerale – cardinale și ordinale. Dacă zici cu vorbe o ridicare la putere sesizezi imediat că ai x (numeral cardinal) la puterea a y-a (ordinal). La simplul produs nu e la fel de intuitiv, ai x luat de y ori. Aici, de fapt, primul x este numeral ordinal, pentru că numerele sunt niște unități dispuse în ordine – 1 e prima unitate, 3 e a treia unitate, 17 e a șaptesprezecea unitate etc (vezi așa-numita funcție succesor). De fapt, și 2,7 e a douăzecișișaptea zecime, iar 2,76 e a douăsuteșaptezecișișasea sutime. Noi pierdem asta din vedere, în mod curent, bazându-ne pe proprietatea de comutativitate, dar Pitagora și ceilalți erau prea buni matematicieni ca s-o uite.

    Poți să faci niște simple grafice în excel și-o să vezi acolo că bizareriile primelor două numere vin fix din această dublă natură a numărului. În cazul lui 1, a^2a+a. Natura adunării și înmulțirii este tot (cel puțin) duală. Lucrurile se schimbă, de exemplu, la produsul cartezian, care e mai abstract.

  30. Ianis,

    Încă nu mi-ai zis unde ai învățat că a*b=a/b…

    Umorul îl văd, creativitatea urmează să mi-o revelezi tu.

    „O formula algebrica poate fi scrisa in concepte de geometrie, in fizica o formula de termodinamica poate fi rescrisa in concepte electrice sau chiar in unele din fizica atomului.”

    Păi fix aici e problema. Că „rescrierea” în alte concepte e o schimbare de limbaj sau de domeniu, pe când aici nu schimb nimic, doar substitui lucruri din același domeniu. Una e să vorbești despre sume de pătrate ce dau pătrate perfecte în algebră și în geometrie și alta să înlocuiești arbitrar și inutil variabile de același ordin. Altminteri poți să faci a=b=c=d=e=f=g… și apoi să se înlocuiești aleator; poți scrie poezie dadaistă așa, eventual, dar matematic ceea ce ai face astfel ar fi exact o prostie.

    În rest, te las pe tine să fii creativ în felul ăsta.

  31. Ianis says:

    Bravo, gigi, mare spargator de nuci cu excavatorul metafizic. Visez, in duhul, (sa ma ierte Freud) la o emisiune cu tine si sonata 🙂

    Că „rescrierea” în alte concepte e o schimbare de limbaj sau de domeniu,
    Echivalenta matematica ramane. Exemplul extrem: cautarea theory of everything.

  32. Ianis,

    Când te trezești o să înțelegi că nu-i nicio metafizică în ce zic eu. Dar tot nu mi-ai zis dacă admiterea la Cernica se dădea din ceva matematici distractive (unu egal trei, unu egal doi, niciunul egal mulți etc.). Eu măcar, la filozofie, am dat din algebră, dar lecția cu a*b=a/b se pare c-am sărit-o.

    Ca să existe echivalență trebuie să existe diferență, nu identitate. E ca la sex, altfel ai ori incest, ori simplă labă (asta ca să aibă Freud de ce să te ierte).

  33. Ianis says:

    Gigi
    De dragul distractiei (si a mea, sa nu te las sa trollezi singur), vezi ca exemplul cu echivalenta in sex e rasuflat. Poti sa faci o simpla laba cu consoarta in pozitie misionara uitandu-se la tavan si gandindu-se la echivalenta cu vecinul; daca ai gusturi speciale, Domnul iti poate inmulti si binecuvanta semintia ca lui Avraam cel incestuos (Freud sa-l ierte si pe-asta, ca-i de-al lui) in ciuda neechivalentei datorate identitatii.

    lecția cu a*b=a/b Voi continua sa ignor acest straw man, te coboara la nivelul lui Beni Plesa, marele inventator si atribuitor de citate inchipuite.

    Pentru ca vine weekendul si am alte trebi mai serioase in agenda, te las cu urmatorul indemn biblic „Vai de cel ce da aproapelui sau sa bea” (laptic din biberon, pentru sugarii amatori de genetica aplicata si dezbateri televizate ).
    Domnul sa te mustre, trolule! 🙂

  34. Ianis,

    Asta cu trollingul e așa de slabă… Voi ați început discuția cu aritmetica, voi m-ați pomenit. După cum vezi, nici măcar să-i răspund gazdei la prostia de editorial în care se referea la mine nu mi-am pierdut timpul.

    „Formula de la linia 4: (a-b)(a+b) = b(a-b) se poate scrie ca mai jos: (a+b)/(a-b)=(b)/(a-b)” de aici: https://oxigen2.net/2016/02/29/la-stupini-a-venit-cenaclul-flacara/comment-page-1/#comment-52264

    Apoi, dacă tu crezi că un om ce respinge orice fel de discurs despre „origini” poate să-l încurajeze pe SL să se ocupe de zone în care teologii abereză și din care cercetătorii se retrag frivol și penibil, e fix eroarea ta de judecată.

  35. sonatalunii says:

    @gigialuarvinte

    Pot sa va intreb de ce respingeti „orice fel de discurs despre ‘origini'”? Macar doua, trei idei principale… Mersi!

  36. lampadaru says:

    @sonatalunii
    Ui ce veste minunata , Ben Carson seful educatiei in US sub Trump , YEC (ori ID) in scoli ? acum stii cu cine votezi 🙂

    https://www.washingtonpost.com/news/answer-sheet/wp/2016/03/11/donald-trump-thinks-ben-carson-is-an-education-expert-oy-vey/

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: