Kitch

Pe la inceputul anilor ‘90, cand capitalismul de taraba inflorea in pasajul din Piata Universitatii, frunzaream editia franceza a Bibliei de la Ierusalim in fata unui anticar ambulant, dupa aparente un student in nevoie de cash. “Nu are poze” m-a intrerupt sarcastic vanzatorul. “Ma uit dupa aparatul critic” i-am raspuns. Imediat tanarul si-a schimbat atitudinea. Crezuse ca sunt “unul din acei pocaiti” – mi-a explicat apologetic. Ar fi fost randul meu sa fiu taios (“chiar sunt”) dar am recunoscut in tacere ca stereotipul era justificat. Neoprotestantismul este o piata prospera pentru pictura kitch cu tema biblica.

Mi-am amintit incidentul de la pasaj cand am citit critica lui Florin Laiu la adresa lui Durer in contextul ultimului articol cu care m-a onorat.

Week-endul trecut a fost plin de evenimente. Vineri seara (5 august 2016) am vizitat comunitatea din Buford (Nord Georgia), unde am ascultat predica „Isus ca educator” a renumitului Edi Constantinescu – fost predicator, devenit provocator (după propria sa afirmație). Eram și nu eram curios să știu ce va spune. L-am întâmpinat cu oarecare jenă, nici el însuși nu părea fericit de revedere. Ne știm că luptăm pe fronturi opuse.

Sa rezolvam mai intai problema de suflet. L-am salutat sincer pe Florin si nu m-am simtit catusi de putin jenat in prezenta lui. Umanistul din mine nu intelege mania sfinta. Spre deosebire de Florin, nu pot purta ura celor pe care-i ureste Yahweh. Trebuie sa ma pocaiesc?

Trecem la subiect:

Vorbitorul a folosit ca ilustrație celebra pictură a lui Albrecht Dürer, „Iisus învățând pe învățători”. Tabloul acesta ilustrează nu atât ceea ce Luca povesteşte, cât ceea ce avea pe suflet vorbitorul. Fără a diminua ceva din strălucirea marelui artist, presupun că Dürer nu a citit cu atenţie Biblia înainte de a o ilustra, sau mai degrabă a ilustrat sentimentele antisemite dominante în creştinismul catolic şi luteran, din care provenea, decât mesajul lui Luca.

În Evanghelie, Iisus este un băieţel de 12 ani, echivalentul unui pui de evreu care învaţă pentru a deveni bar-mitzva.Artistul i-a dat în schimb lui Iisus o imagine feminină și o vârstă de 14-15 ani. Luca afirmă că Iisus „ședea (jos la picioare? pe scaun?) în mijlocul învățătorilor”, în timp ce artistul Îl așează în picioare, iar învățătorii sunt tot în picioare. Atitudinea lui Iisus din Evanghelie este cât se poate de respectuoasă. El „asculta” și „punea întrebări”, ca orice ucenic care vrea să învețe. Desigur că știa lucruri pe care învățătorii nu le știau, dar cunoscându-și statutul pământesc și social, Iisus nu a dat nimănui de înțeles că El voia să învețe pe învățători, așa cum se numește tabloul cu pricina. Și încă nu am înțeles cum poate un copil să învețe pe învățători, numărând niște argumente sau categorii pe degete, dar cu gura închisă și fără a-și privi în ochi interlocutorii. De fapt, nici cei șase învățători înghesuiți în mod inutil în jurul lui Iisus, nu par să deschidă gura, și nimeni nu se uită în ochii Lui. Dialogul surzilor.

Cu excepția rabinului cu chipiu negru din stânga sus, ceilalți învățători sunt imaginați de Albrecht Dürer ca fiind bătrâni și decrepiți, unul arătând ca jumătate cadavru, jumătate zombi, ca și cum un învățător religios nu putea fi tânăr, sau dacă era bătrân, n-ar fi putut arăta mai bonom. Învățații evrei trebuie să arate suficient de odioși, întru satisfacția dreptcredincioșilor privitori creștini. Privirile acestor învățători sunt în cele mai multe cazuri, fie absente sau tâmpe, fie viclene. Și desigur, vorbitorul a știut să exploateze aceste trăsături cu asupra de măsură, deoarece ele reprezintă, în imaginația lui, tagma învățătorilor religioși, față de care domnia sa are puternică aversiune.

O diferenta esentiala intre arta si kitch este ca artistul interpreteaza in timp ce autorul de kitch crede ca descrie. Florin ii reproseaza lui Durer lipsa de realism descriptiv ca si cum arta Renasterii a tinut locul fotografiei inainte de inventarea ei. Durer nu incearca sa reproduca fotografic scena de la templu ci sa exprime semnificatia ei universal umana. Probabil ca existau invatatori tineri si batrani bonomi la templu, si dispunerea personajelor in spatiu este nerealista. Geniul artistului consta in reproducerea unor tipologii nu a unor personaje reale. Desigur ca Isus era mai tanar decat in tablou, dar Durer l-a pictat la varsta cand adolescentul descopera ratiunea. Acesta este si sensul enumerarii pe degete, pe care am interpretat-o ca pe o aluzie la termenii silogismului.

Pictura artistului german nu este o imagine didactica intr-una din acele biblii cu poze cum credea amicul de la pasaj ca vreau sa cumpar. Este deconstructia geniala a unei imaginatii religioase in care gandirea critica este absenta: “Isus pe vremuri a-nvatat la sfanta scoala de sabat/Cum poti mostenitor sa fii, a sfintei lui imparatii ”. Aceasta este icoana pe care o apara Florin, dar Durer este un iconoclast.

Incepand cu Geneza (nud kosher) unde un beduin inventeaza viata pe baza de siliciu, si terminand cu Apocalipsa, unde acelasi beduin apare inconjurat de ingeri care se propulseaza cu pene prin spatiul intergalactic, kitchul adventist se vrea si este perceput ca descriptiv. Daca s-ar vrea o reprezentare hieroglifica ca iconografia ortodoxa sau interfata simbolica a unei alte dimensiuni ca arta lui Dali, ar avea o justificare, dar acest pseudo-realism infantil prosteste mintile credinciosilor simpli care cred ce vad. Nu exista scuza pentru asemenea crima impotriva spiritului uman.

Faptul cineva cu inteligenta lui Florin il judeca pe Durer dupa criteriile pictorului de kitch Harry Anderson nu este un accident. In interpretarea picturii lui Durer, Florin este tributar aceleiasi hermeneutici simpliste ca in interpretarea Evangheliei dupa Luca aflata la baza ei. Ceea ce Florin nu intelege este ca textul lui Luca, la fel ca reprezentarea lui Durer, nu ne ofera o descriere ci o interpretare a evenimentului de la Templu. Scena de la templu este preludiul conflictului din pustie, unde diavolul il ispiteste pe Isus cu aceleasi optiuni teologice la care fusese expus la templu, si apoi al controverselor cu fariseii si invatorii legii, culminand in confruntarea finala din noaptea procesului. Tema este aceiasi si se repeta crescand in intensitate pana la deznodamantul final.

„Dupa Walter Benjamin, kitsch-ul este, spre deosebire de arta…cu totul lipsit de distanța critică între obiect și observator; el „oferă satisfacții emoționale instantanee, fără efort intelectual, fără cerința distanțării, fără sublimare”. (Wikipedia). Tocmai aceasta distanta intre observator si tablou, intre text si cititor, intre sensul imediat si sensul sublimat despre care vorbeste Walter Benjamin lipseste la analiza pe care o face Florin nu numai lui Durer dar si Evangheliei dupa Luca.

Anunțuri

41 Responses to Kitch

  1. polihronu says:

    Problema lui Florin e ca mutra lui apare in tabloul lui Dürer. Si nu, nu seamana deloc cu digitalul Gizas.

  2. ge2oana says:

    Edi,

    FL este un om RAU, fiul uni om rau si pervers,cu antecedente arhi-cunoscute (de tata zic….)pe latura sexuala si administrativa in AZS.ro.
    Nu mai intru in amanunte ca sa nu dau motiv sa fiu criticacata cum ca nu vorbesc/scriu bine si frumos d.p.d.v. SDA si corect politic cu cauza pe care SDA-ul o promoveaza, adica un kitsch care se vrea religie cu Dumnezeu ca leit-motiv, ca sa nu zic paravan pt. orice.

    Familia mea, in extinderea ei, ar fi putut fi victima unui joc murdar gen Gheorhe Laiu, acum muuuuulti ani, doar ca nu a fost sa fie, ca doar n-om fi ,cu totii, prosti.
    De Laiu senior nu am cuostinta daca mai traieste sau nu, de celalat „protagonist” stiu sigur ca este in viata si ca are 90 de ani.

    FL este produsul rautatii adventiste si al unui dumnezeu dement pe masura.
    Caricatura de dumnezeu marca FL este foarte raspandita si difuzata sistematic in SDA, asa ca nu ma mira absolut nimic.

    Nu-i nimic , sa fie sanatosa toata ginta Laiu, ne-om intalni cu totii la judecata de pe urma !!

    Alt remediu NU exista !

  3. Extraordinar tabloul. Un autentic om al Renasterii a fost acest Albrecht Durer, pictor, gravor, matematician, teoretician al picturii, o personalitate titanica, perfecta in asimetria ei, asemenea lui Leonardo sau Michelangelo. Felicitari pentru articol.

  4. ge2oana,

    Il iubesc sincer pe Florin (pe bune) si asi fi preferat sa adreseze problema in cauza in dezbaterea-monolog de la Buford. Am invatat in adolescenta mea de maidanez constantean ce nu a invatat Florin cand tinea sus steagul la Piatra Neamt: cand scoti manusile iti stergi razand sangele de pe bot si dai mana cu adversarul fara nici un resentiment. OTOH, utat-te cum joaca fotbal sfintii – Sorin Petrof amintea asta intr-o predica tot la Buford – dau la joale si se cearta pentru fiecare punct. Florin e doar un sfant.

  5. Poli,

    Gentile or Jew
    O you who turn the wheel and look to windward,
    Consider Phlebas, who was once handsome and tall as you…

    There is not even solitude in the mountains
    But red sullen faces sneer and snarl
    From doors of mud-cracked houses
    If there were water,

  6. polihronu says:

    But there is no water.

    Dry bones can charm no one.

  7. mariusandy says:

    ” Nu exista scuza pentru asemenea crima impotriva spiritului uman.”
    Dureros de adevarat

  8. ge2oana says:

    De dragul artei.

  9. Stimabile! 🙂 Yahweh a permis un fenomen necesar deocamdată în această lume, și anume: Ciocanul (hammer) nu ar avea sens și utilitate, dacă nu ar exista nicovala! (anvil) 🙂

  10. Capu-Varzã says:

    „L-am întâmpinat cu oarecare jenă, nici el însuși nu părea fericit de revedere. Ne știm că luptăm pe fronturi opuse.”
    „L-am salutat sincer pe Florin si nu m-am simtit catusi de putin jenat in prezenta lui. Umanistul din mine nu intelege mania sfinta. „

    E interesant de observat temperamentul oamenilor in actiune. Edi, un coleric tipic, considera prieteni pe cei cu care poate discuta, ca sunt pe aceiasi lungime de unda sau in directa contradictie, e mai putin relevant. Un coleric este direct si la subiect, fara ocolisuri si diplomatii (asa ca pentru cine nu este familiar cu unul, pare cam necioplit). Florin Laiu, un melancolic tipic, considera prieteni pe cei cu care este pe aceiasi lungime de unda, cat de mult discuta cu ei, este mai putin relevant. Un melancolic se exprima indirect, cu ocolisuri si apropouri, mai degraba decat pe fata (asa ca pare mai diplomat si mai finut).

    Asadar in „conflictul” lui Edi atat cu Laiu cat si cu Aurel Ionica (tot un melancolic), e clar ca sunt aspecte de temperament foarte evidente. Intrebarea de mirare, pentru cineva mai expert in domeniu (poate Alexa, daca urmaresti discutile), ca eu sunt dar amator, este: unde se termina temperamentul si unde incepe caracterul?

  11. ge2oana says:

    Capu-

    Ai intrat pe teren minat cu ….temperamentele.
    Cred ca esti asa cum zici , un amator, ceea ce nu e rau deloc, adica sa fii amator si s-o mai si recunosti ca atare.

    Ai zis-o bine, temperamentul NU inseamna caracter, chiar daca se traduce prin comportament, de temperament zic, sau, in alte cuvinte, fel de a fi.

    In rest , analiza facuta de tine pe cei trei subiecti, nu te supara, e rau de tot simplista si de …amator.

    Das war nicht, e bine ca ai adus in discutie asta, cine stie , poate ca altii mai „pe felie” si fara judecati de dinainte, adica SDA, or mai face remarci pe subiectul asta.

    Bun asa !!

  12. dalivis says:

    Cam in acelasi timp cand Edi a dat peste FL vizitand Atlanta si eu am dat peste un vechi prieten vizitand Sacramento, the one and only Doug Batchelor. Citind articoul lui Edi despre FL si opiniile sale la adresa lui Durer mi se par in acelasi sens cu opiniile lui Doug despre evolutie (adica ca nuca-n perete) care le-am reauzit cu ocazia vizitei mele la noua lui biserica in Granite Bay. De fapt m-am dus sa intalnesc ceva prieteni care nu-i vazusem de mult care au copii de varsta copiilor mei, si mai merg pe la biserica ca sunt copiii plictisiti asa ca ai mai scot din casa sa se joace cu alti copii. Ultima oara cand i-am ascultat predica in 2002 Doug a repetatat acelasi lucru ca in 2016. “How can anyone, in particular people with PhDs and tons of education and research”, povesteste Doug, “could go as far as to pretend that you can actually throw a bomb in a junk yard and get a Boeing 747 out of it”. Ei Doug explicatia ta despre evolutie mai ales in 2016, e cam ca critica lui FL la adresa lui Durer. Sper ca la anul voi gasi alta forma de entertainment pt. copiii mei sambata.

  13. ge2oana says:

    Dalivis,

    Sau poate vizionezi filmul de mai sus…..

    De ce sa mai astepti pana la anu´ , nu !?

  14. Aurel Ionica says:

    Ca unul care am avut privilegiul (multumita lui Sonata) sa asist si eu la aceasta confruntare “istorica” dintre Edi si Florin Laiu atit de mult reclamata de “oxigenati,” cred ca este de asteptat sa-mi spun si eu reactia. Marturisesc ca nu am fost de fata la chestia cu tabloul, si deduc ca este vorba de o predica a lui Edi care era bazata nu pe un text biblic, ci pe un tablou ilustrind chipurile un pasaj biblic. Nu sunt un expert in opere de arta dar pretind ca sunt expert in comunicare si interpretare pentru ca pina la urma doctoratul meu este in acest domeniu. Arta este prin definitie forma de comunicare ce sugereaza idei fara a le exprima explicit in cuvinte iar satisfactia celui care contempleaza o opera de arta consta tocmai in faptul ca descopera idei care ii sunt dragi si cu care este de acord, dar acele idei nu sunt observate de oamenii de rind asa ca arta ofera o satisfactie intelectuala dubla: pe de o parte descoperi ca altcineva prezinta o idee pe care o ai si tu si-ti este draga, dar pe de alta parte, traiesti satisfactia ca esti un om inteligent ca intelegi acea ideea pe care o transmite opera de arta pe cind marea masa a prostimii se uita la acea opera de arta ca niste vitzelusi si nu pricep nimic. Marturisesc ca aceasta este definitia artei asa cum o explic eu si nu am avut curiozitatea sa consult cum definesc arta “expertii” pe Wikipedia sau prin dictionare. Ca de obicei, Edi nu defineste ce intelege el prin arta si ce intelege el prin “kitch,” dar se lanseaza intr-un atac la adresa “pretenului” lui Florin Laiu cum ca el promoveaza arta iar Florin Laiu promoveaza “kitch”-ul, spre aplauzele la scena deschisa ale oxigenatilor, la care s-a adaugat chiar si cele alui lui Dan Livis. Motivul pentru care anumite produse sunt numite “kitch” este tocmai ca nu exprima anumite idei pe care trebuie se le “descoperi,” ci exprima idei pe care toata lume le stie iar “operele” respective sunt produse in masa tocmai pentru ca si ideile si forma de exprimare sunt intelese de oricine, chiar si copiii. Si daca vreti un exemplu, “kitch” sunt imaginile pe care oricine le poate vedea cind merge intr-un spital in America unde gasese cartea “The Bible Story” cu imagini ilustrind scene bibilice publicata de biserica adventista in ideea naiva ca o astfel de carte pentru copii ar putea face pe oameni sa asalteze biserica adventista cu convertiti.
    Dupa ce am facut aceasta clarificare de termeni, cred ca este clar pentru toti ca cearta dintre Edi si Florin nu este cu privire la faptul ca Edi practica arta pe cind Florin promoveaza “kitch”-ul, asa ca, dupa Edi, opozitia dintre el si Florin se bazeaza pe iuteala lui de mina si nebagarea de seama de acum proverbiala a oxigenatilor. Florin nu neaga ca acel tablou este o opera de arta, si nu spune ca el nu reuseste sa vada in tablou ceea ce vede si Edi asa ca Florin nu este un prostalau care priveste ca un vitelus asa ca Edi este ala inteligentul care pricepe opera de arta iar Florin nu vede ceea ce vede “desteptul” Edi. De fapt, Florin chiar remarca faptul ca proiectiile tabolului la biserica nu reproduc culorile tabloului asa cum apare pe internet, ci culorile sunt modificate ca scena sa apara mai sumbra ceea ce presupune o manipulare a tabloului pentru a accentua ideea ce vrea s-o transmita tabloul. Or cind “kitch”-urile reproduc opere de arta autentice, tocmai asta fac, nu le reproduc fidel, ci le modifica pentru a satisface gusturile maselor. In plus, Florin nu spune ca el intelege tabloul asa cum il intelege si Edi, ci el nu este de acord cu ideea pe care o exprima artistul, idee pe care Edi o inghite pe nemestecate in timp ce Florin priveste “ideea” tabloului in mod critic. Iar “critica” lui Florin cu privire la un tablou care sugereaza ca niste conducatori religiosi ar fi reactionat cu indignare si furie cind descopera ca un copil este extrem de precoce are la baza doua detalii: (1) textul biblic nu sugereaza ca conducatorii religiosi ar fi fost scandalizati sa descopere ca exista in mijlocul lor un astfel de copil si (2) ar sfida bunum simt ca cineva sa-si imagineze ca niste conducatori religiosi ar putea avea o astfel de reactie intr-o astfel de situatie. Este ca si cum Edi, cind era copil, ar fi fost foarte fascinat de matematica si ar fi folosit calculele pentru a demonstra ca data revenirii lui Isus urma sa aiba loc la 1844, iar conducatorii religiosi din biserica locala adventista, ar fi reactionat cu furie sa descopere ca exista un astfel de copil precoce intre ei. A, da, daca un “artist” din biserica astazi ar incerca sa-si imagineze cum era Edi la masuta cu nisip, in mod sigur si l-ar imagina pe Edi numarind pe degete ca sa sugereze descoperirea logicii si cu un cosh de gunoi la picioare in care se afla o Biblie aruncata cu o instructoare cu o figura de baba-cloantza si cu o nuia in mina gata sa-l pocneasca pe Edi pe degete, dar in afara de oxigenati, cine ar putea considera o astfel de “opera de arta” ca exprimind o idee acceptabila, fara sa mai vorim de o idee ce produce satisfactie intelectuala? Desi nu am fost de fata la prezentarea lui Edi cu privire la acel tablou, cred ca asi fi avut aceeasi reactie ca a lui Florin.
    Desi nu am fost prezent la acea prezentare, am fost prezent la “dezbaterea” dintre cei doi care poate fi urmarita pe internet, si nu consider ca s-a meritat timpul pierdut. De fapt, nu a avut loc nici o dezbatere, ci a fost o ocazie pentru Edi ca prin moderator sa aiba ocazia sa-si peroreze poieziile lui favorite si lui Florin sa i se puna nistre intrebari la care sa dea niste raspunsuri defensive. Daca vreti o ilustratie, moderatorul il aseaza pe Florin pe scaun si apoi il pune pe Edi sa traga cu sete la poarta goala folosind suturile lui favorite, apoi Florin trece in poarta si moderatorul trage el suturile alea pe care stie el ca nici un portar nu le poate para. Este greu de vazut cine este mare golgeter si cine nici nu este in stare sa atinga mingea, fara sa mai vorbim sa bage vreun gol? Dupa mine, daca este ceva de aplaudat este dispozitia lui Florin de a se prezenta la o astfel de presupusa “confruntare,” dar spectacolul jalnic oferit de Edi si de biserica “liberala” in care au liberalii ocazia sa demonstreze cit de “liberi” sunt ei datorita adevarurilor lor si cum inteleg ei sa foloseasca astfel de ocazii pentru a-si demonstra “superioritatea” adevarurilor este ceva ce se vede constant pe acest oxigen.
    Desi urmarirea acelei “dezabateri” a fost o pierdere de timp pentru care nu s-ar fi meritat drumul de la Nashville la Atlanta, cistigul meu pentru acel efort a constat in faptul ca am avut ocazia sa am discutii directe cu Florin, si asta datorita cumnatului lui, cunoscut aici ca Sonata, care, spre deosebire de “moderatorul” lui Edi, nu m-a menajat nici pe mine, si nu si-a menajat nici cumnatzelul. In urma discutiilor, marturisesc ca mi-am schimbat parerea despre Florin, si desi in trecut l-am etichetat ca fundamentalist (si continui sa consider ca biserica in ansamblu este alcatuita din fundamentalisti), pe el nu-l pot considera fundamentalist pentru simplul motiv ca a acceptat sa discute cu mine, si a acceptat sa discute cu mine acceptind o agenda nu impusa de mine asa cum ar face Edi sau o agenda stabilita de un moderator al bisericii, ci o agenda decisa de un moderator neutru ca Sonata care nu numai ca are libertatea sa puna in joc orice minge vrea, dar si isi foloseste aceasta libertate pentru ca sincer il intereseaza sa-si clarifice probleme la care nu are un raspuns satisfacator. Primele doua emisiuni au fost inregistrate pe computerul meu si ca atare a avut si sotia ocazia sa le urmareasca pina ca ele sa fie disponibile pe internet, si reactia ei fata de Florin a fost aceeasi, si anume nu-l mai vede asa cum si-l imaginase (si cum fusese creionat pe oxigen), probabil cu o figura demonica asa cum si-a imaginat si acel pictor pe conducatorii religiosi iudei, ci ca pe o persoana pasionata de Biblie si care este dispus sa discute deschis si prieteneste cu persoane care au alte puncte de vedere, si asta nu numai la lumina luminarii, ci chiar si in fata camerelor de vederi. Nu am dovada ca cu Edi sau cu liberalii lui “dialogul” este posibil, dar am dovada ca intre fundamentalisti exista oameni cu care dialoguri deschise sunt posibile. Desi Edi a avut ocazia sa aiba dialogul ala mult visat cu ceea ce se considera “campionul” fundamentalistilor, in public a preferat monologul care il caracterizeaza ca apoi sa continue sa monologheze pe blogul lui unde este aplaudat la scena deschisa de aplaudacii lui ca apoi si Florin sa regurca tot la monolog sa se apere pe blogul lui. Cind dialogul nu este posibil, ce altceva poti sa faci decit sa monologhezi? Marturisesc totusi, ca am ris cu pofta la ceea ce spune Edi pe blogul lui cu privire la faptul ca numarul pe degete sugereaza faptul ca Isus descoperise logica inventata de Aristotel si cu care i-a facut mat pe conducatorii religiosi si de aceea aveau fetele alea asa de schimonosite. Ca Edi a putut sa “vada” aceasta idee in opra de arta nu este surprinzator deindata ce asta este o idee foarte draga lui, dar ca unul care am demonstrat in fata academicilor lui Dan Livis ce mare gogomanie este logica asta, cind vad ca Edi inca crede ca aceasta logica este un adevar universal pe care chiar Isus l-a cunoscut din copilarie, bigotul dupa mine nu este Florin, ci Edi.

  15. dorinvieru says:

    Tocmai ma intrebam ce s-a intamplat de nu mai comenteaza Aurel Ionica.
    Dar slava Domnului, a scris. Scurt si la subiect. Ca un expert in comunicare.

  16. AI,

    Nu sunt un expert in opere de arta dar pretind ca sunt expert in comunicare si interpretare pentru ca pina la urma doctoratul meu este in acest domeniu.

    Doctoratul tau a inceput cu Vechiul Testament, a continuat ca cea mai mare revulutie in logica/epistemiologie de la Farfuridi incoace, si s-a incheiat prin ungerea ta ca expert in comunicatii. La comunicatii nu te-au invatat sa lasi spatii intre idei (eufemism) si sa te exprimi fara salata de cuvinte?

    Un banc despre axa Maglavit-Boureni:

    Ismail: cum arata Alah?
    Hogea: Asta cioban stie.
    Ismail: Dar cum l-a vazut cioban pe Alah?
    Hogea: Asta Alah stie.

  17. C-V,

    Nu e vorba de temperament, e vorba de razboiul sfant. FL a invatat din VT ca e datoria lui sfanta sa-i urasca pe aceia pe care-i ureste YHWH. AI a invatat tot din VT ca cine respecta legile logicii inseamna ca s-a dat cu imparatul de la miaza-nopate impotriva lui YHWH.

    „Cu profetii nostri’n frunte vom avea victorii multe”.

  18. Aurel Ionica says:

    Edmond Constantinescu spune:

    La comunicatii nu te-au invatat sa lasi spatii intre idei (eufemism) si sa te exprimi fara salata de cuvinte?

    Nu, mai Edi, cind eu comunic, nu las spatii intre idei asa cum ai invatat tu la “comunicarea” pe care ai invatat-o de la “experti” ca apoi fiecare sa citeasca in spatiile alea dintre idei orice vrea el asa cum faci tu, ci la mine nu exista spatii intre idei deoarece toate ideile sunt legate si nu mai poti sa citesti cum vrei. Si apropo de gluma aia cu Alah, esti sigur ca in gluma originara acolo este vorba de Alah si nu de Darwin?

  19. ge2oana says:

    Auzi, mai NENE Aurele,

    Da´ logica aia a mea ,in care Laiu senior dadea la buci (Casidy….), adica lasa plozi pe unde putea( basca ca mai si exculdea pe cei care „nu credeau in….” ), aia zic, logica aia cu ochi si nume/prenume, cu muieri futute si barbati exclusi, aia zic, pulete Aurele , aia e buna !?

    Ba´ lepra jegoasa, du-te ba´-n durere !

    Sa-ti scriu si legat ( ca-n ebraica ) ca sa nu ai loc de intrerpretari, ca adica , esti un jegos !?

  20. polihronu says:

    „si nu mai poti sa citesti cum vrei”

    Visul futil al totalitaristilor din toate timpurile. Si al smintitului nostru de serviciu.

  21. ge2oana says:

    Gata, am inteles……

    Cui tre´ sa-i multumesc !?

    Doar ca moi stie , chiar daca nu mai e pe site !

  22. Au fost doua monologuri.

  23. sorry oana, in general iti apreciez limbajul, dar vrea ca disputa cu Florin sa nu aiba nimic personal din partea mea/ta. Ich liebe dich.

  24. Capu-Varzã says:

    „Au fost doua monologuri.

    Aste si pentru ca moderatorul a fost foarte atent sa mentina o atmosfera de pace si buna intelgere (chiar daca nori de furtuna pluteau prin vazduh), sa puna intrebari diferite la fiecare interlocutor, si intrebari potrivite cu interesul interlocutorului in asa fel ca sa minimalizeze sansea de a iesi cu scandal.

    Ce ma amuzat este ca discutia s-a cam incurcat la intrebarea, ce e „evanghelia” si ce trebuie sa propovaduim lumii. FL a explicat ce inseamna „vesnic”, iar Edi a dat definitia oficiala (oarecum cliseu), dar in mod practic nimeni n-a spus ce e evanghlia, ci mai mult ce nu e. E clar ca adventismul nu prea are evanghelie (nu ca ceilalti „evanghelici” are avea-o).

  25. ge2oana says:

    Da, Edi,

    J´ ai compris, etschuldigung, doar ca daca nu era vorba de familia mea ( a mea, damn it !!!) nu ma aprindeam la vorba asupra zisului mai sus zis.

    In fine, au tot bulit realitatea de-a lungul timpului in fel si chip, da´ ce te faci cu dovezile vii, alea moarte is tacute, alea vii vorbesc ceea ce au trait in direct.

    In rest, oportunismul e la el acasa, SDA produce pui de monstrii ( sic, un prieten mi-a zis sa nu zic derect monstrii !!), afacerea merge mai departe, si, ca in orice afacere, aia mari si tari profita si fac sex in plex, aia mici si slabi tac, ca oricum doi bani nu fac !!

    Edi, merci de …liebe, e frumos din partea ta, plus ca ma bucur de asta .

    Si ,uite, d´aia imi place (sic !!) mie baietii astia de mai jos, ma regasesc, ca si protest, in ceea ce zic !

  26. Și totuși există posibilitatea ca să fie o Evanghelie (veste bună) care ar trebui predicată. Probabil mă va auzi careva. 🙂 Mai știi?

  27. Marcus Crassus says:

    Arta este prin definitie forma de comunicare ce sugereaza idei fara a le exprima explicit in cuvinte

    Nu am suficienta pregatire in teoria artei; nu cred ca ai nici dta. Cand vii cu o asemenea definitie univoca a unui termen care trebuie sa fie dezbatut si reinterpretat continuu, mirosi de departe a ideolog.

    iar satisfactia celui care contempleaza o opera de arta consta tocmai in faptul ca descopera idei care ii sunt dragi si cu care este de acord, dar acele idei nu sunt observate de oamenii de rind asa ca arta ofera o satisfactie intelectuala dubla.

    Deci aici predicatorul Aurel ne spune ca orice opera de arta este ideologie incifrata; diferenta intre arta autentica si kitsch ar fi doar gradul de incifrare, accesibil numai initiatilor sau plebei in general. In final pare sa opteze pentru operele clare si univoce ca si definitia lui, fiindca si copiii le pot intelege, deci sunt bine facute.

    In primul rand, nu cred ca sunt de acord cu definitia lui Aurel; arta nu are rolul de a exprima ideologie. In multe cazuri, rolul ei este acela de a transmite o emotie estetica. Autorul poate alege sa isi imortalizeze o experienta prin care a trecut, iar arta ii permite exprimari care depasesc limitarile limbajului (semn al semnelor perceptiei experientei respective). Privitorii obiectului de arta rezoneaza cu trairile autorului fiindca opera le evoca experiente personale similare. Ei insisi devin creativi in identificarea acestor experiente si o pot face in framework-ul personal; un critic de arta marxist precum J. Berger, privind un tablou din renastere, o sa converteasca emotiile estetice intr-o critica marxista; asta nu inseamna ca tabloul respectiv reprezinta marxism incifrat. Un ideolog nazist converteste emotia estetica simtita in urma privirii unui tablou de Caspar David Friedrick intr-un ethos national german samd. Arta transcede ideologia iar Aurel nu pare sa inteleaga.

    In al doilea rand, chiar daca o opera de arta ar reprezenta materializarea ideologiei imbratisate de autor, exista criterii de analiza care transced acea ideologie. Modul in care autorul a inteles conceptul de personal agency, de exemplu; sau organisational depth.

    Ultimul criteriu pe care l-am enumerat a fost preluat din stiintele complexitatii.

    Organisational Depth.„To imagine this, conceive for a moment of a work of art being like an organism with a series of subsystems nested within its overall structure. The linkage of these nested hierarchies, the connections between them, reveal one dimension of how highly organized is the organism. Organizational depth, like complexity, depends on the amount and linkage of material. “More is different.” The number of meanings (M) and links between them (L) are thus a rough measure of organisational depth. Obviously, a simple ‘tree’ hierarchy has few links but, surprisingly, a structure where everything is linked is also too simple. Both can be described by short algorithms. Thus, between them, the richly connected semi-lattice is highest in organizational depth.” – C. Jencks, ‘Architecture of the Jumping Universe’

    Pe baza acestui criteriu poti analiza doua tablouri la fel de puternic motivate ideologic; unul poate avea o adancime si o subtilitate mult mai mare decat celalalt, prin urmare poti spune ca valoarea lui artistica este mult superioara.
    Jencks aplica principiul atunci cand analizeaza diverse stiluri ale arhitecturii clasice, arhitectura eclectica a secolului 19, dar si arhitectura moderna sau postmoderna. Criteriul e independent de stilul operei de arta sau de ideologia autorului. E absurd sa spui ca renasterea sau neoclasicismul au fost curente arhitecturale inferioare goticului sau modernismului; toate aceste stiluri reprezinta limbaje diferite; geniul artistului consta in modul in care stie sa foloseasca limbajul respectiv (indiferent care), modul in care leaga elementele.

    In cazul unei picturi poti spune ca ideologia reprezinta un element, maniera de reprezentare un alt element; know how-ul tehnic si mijloacele de exprimare ale pictorului – alt element. De aici pana la tabloul complet ramane loc pentru foarte multa creativitate pt. pictor, iar acest spatiu in sine poate face diferenta intre un kitsch si o opera de arta.

  28. Aurel Ionica says:

    Marcus Crassus spune:

    Deci aici predicatorul Aurel ne spune ca orice opera de arta este ideologie incifrata;
    ……
    Pe baza acestui criteriu poti analiza doua tablouri la fel de puternic motivate ideologic

    Si iata cum predicatorul Aurel spune o gogomanie cind sustine ca opere de arta transmite idei dar marele expert in arta Marcus Crassus arata ca adevaratii critici de arta au criterii dupa care stabilesc ideile care motiveaza pe artisti! Chiar nu pricepeti cit de prost sunt eu si cit de destepti sunt criticii de arta pe care-i studiaza Marcus Crassus? Iar criteriile alea de “analiza” nu au nimic de a face cu ideologia criticului de arta care evalueaza opera de arta! Dar Marcus Crassus a uitat sa ne spuna de ce Edi este mare “artist” cind vede anumite idei intr-un tablou, iar Florin Laiu este mare “kitch”-ist cind vede exact aceleasi idei in acelasi tablou si apoi arata ca ideile pe care vrea sa le transmita acel pictor sfideaza bunul simt iar “artistul” Edi le inghite pe nemestecate in timp de “kitch”-istul Florin le considera ridicole chiar daca sunt foarte reusit exprimate prin imagini? Of fi pentru ca “artistul” Edi nu are nici o “ideologie” pe cind “kitch”-istul Florint este indoctrinat pina peste cap cu “ideologii”?

  29. ge2oana says:

    E pt. ca FL a tinut si tine cu ursu´ SDA, cu banu´ , cu traiu bun, cu aura de entelectual fudul si artagos, cu un dumnezeu jegos si diliu la cap, adica tot kktul marca inregistrata SDA.

    Ce e asa de greu !?
    Si n-o mai freca , mister, cu cel Edi in contrapunct, e clar cine esti si cat venin ai sub limba pt. Edi, oxigenati si restul alora care nu-ti canta ode logicici tale de kkt !

    Zbashti d-aicea, jegosule !

  30. polihronu says:

    „Edi, oxigenati…”

    Dintre care primul e chiar el, Aurica oxigenatul.

    Imi place „zbashti”. E un sinonim excelent pentru ‘mars’ 🙂

  31. Aurel Ionica says:

    polisemie,
    Vrei sa sugerezi ca Edi ar fi dispus sa ma primeasca si pe mine ca membru in comunitatea asta a oxigenatilor? Si cam in ce consta ritualul de primire? Prin vreo taiere imprejur, vreo scufundare, vreo stropire cu vreo unsoare, vreo legare la ochi cu un streang la git, sau cumva printr-un sut in fund? Daca tot v-ati propus sa convertiti lumea la oxigenul asta al vostru, de ce nu deschideti o clasa de botez sau de scuipat sau cum s-o numi ea, ca sa stim si noi care sunt aia mintuitii care se indoapa cu oxigen din blesug si care sunt aia pierdutii si respira doar bioxid de carbon.

  32. Iata un model de primire intrare intr-o organizatie.

    Aurele esti pregatit ?

  33. ge2oana,

    Cineva care te iubeste mai mult decat mine ti-a repostat comentariul. Sa mai spuna cineva ca nu-i democratie.

  34. De aici pana la tabloul complet ramane loc pentru foarte multa creativitate pt. pictor, iar acest spatiu in sine poate face diferenta intre un kitsch si o opera de arta.

    Probabil exemplul cel mai bun il constituie tocmai acele opere cu mesaj ideologic clar care raman totusi de referinta ca opera de arta in ciuda mesajului ideologic. The Birth of a Nation (suprematism alb), Triumph des Willens (documentar de propaganda mazista de Leni Riefenstahl), Battleship Potemkin de Serghei Eisenstein (propaganda bolsevica), declarat cel mai mare film din toate timpurile la festivalul din Beussel in 1958, transcend ideologia prin arta. Arta este un mesaj in sine, independent de ideologie. De aceea purismul ideologic este dusmanul artei in ambele sensuri, Susan Sontag nu este cu nimic mai buna decat Goebbels cand denunta fotografia lui Riefenstahl ca „cult fascist al mortii”.

  35. In continuare:

    In US, tara kitchului prin excelenta, corectitudinea politica e mai rea ca realismul socialsit. Canonul apusean este marginalizat si tot felul de nulitati sunt lecturi mandatorii in numele diversitatii. Stalin macar a inteles valoarea unui Maiacovsky, Bulgakov, Solohov, Pasternak, Sestakovitch. In US nu se fac exceptii.

  36. Obviously, a simple ‘tree’ hierarchy has few links but, surprisingly, a structure where everything is linked is also too simple. Both can be described by short algorithms.

    Pe vremea mea aparuse o carte de Abraham Molles – arta si ordinator. teoria informatiei nu era inca ce este acum, insa idea era aceiasi. Molles considera ca kitchul este definit prin reduntanta in timp ce arta surprinde prin asociatii improbabile – adica informatie. De exemplu daca asculti prima fraza intr-o poezie de ora muzicala sau intr-o predica, sa nu mai spun de cartea de imnuri, poti prezice fraza care urmeaza cu suficienta probabilitate. Daca vezi un tablou cu revenirea lui Isus, sti ca acolo sunt doi parinti care isi imbratiseaza copilul inviat. Daca cineva picteaza cerul, acolo este prdictibilul leu care se joaca cu copii. Pe de alta parte cand Eminescu in loc de „stelele rasar” spune ca „izvoresc din veacuri” te surprinde prin asocierea neasteptata cu timpul si spatiul adanc in univers.

  37. ge2oana says:

    Edi,

    Uauuu, asta da surpriza !!

    Nu stiu cine-o fi (cine-o fi oare !!?? ) , da´ e bine de stiut, pt. moi (fur mich) conteaza la sentimente si ratiune.
    Chiar acushi, acushi-acushi, am inceput sa incerc sa inteleg @ltfel ceea ce ( mi ) se intampla.
    Usor nu-i, da´ care lucru bun e si ieftin !?
    Si, de ce nu, sa fie democratie (si ) pentru mine !!

    Aaaa, apropos de „incercat sa inteleg….”, ma incanta asta de mai jos, uauuu ce ma incanta ,parca vorbesc despre mine „bagabontii” astia ! Ce-mi vine sa-i pup pe plisc !!

    Mama lor de „bagabonti ” !!

  38. polihronu says:

    „polisemie,
    Vrei sa sugerezi…”

    Nu vreau sa sugerez nimic. O spun pe sleau, ca unul pe care ma numesti fara probleme ‘oxigenat’, desi partasia mea in „comunitatea asta a oxigenatilor” n-a atirnat niciodata de vreo puritate doctrinara sau rituala. Esti un oxigenat pentru simplul fapt ca participi, cu mari dificultati si minim profit, la discutie.

  39. dalivis says:

    Florin Laiu spune „nu cred ca i se v-a da adventismului vreo lumina noua”. bineinteles ca nu.. ce treaba are adventismul si FL cu stiinta, technologia si realitatea? la un moment dat am sarit peste tot ce spune FL in video ca sa termin mai repede cu plictiseala.. pt. un profesor universitar sa fi asa de plictisitor se vede clar ca adventismul nu are si nu v-a avea vreodata nici o lumina noua – mare adevar a spus FL, e de apreciat! 🙂

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: