De vorba cu Cristian Pridie

Anunțuri

96 Responses to De vorba cu Cristian Pridie

  1. anonymous says:

    which is quite bad.

  2. PaulDirac says:

    Insa materialismul se gaseste si in strucutra ideologica a neo protestantilor. Asta fiind un motiv pt care in bisericile lor nu cultiva niciun fel de arta.
    Ce imi place la Peterson este ca el ia in serios idealismul si in special fenomenologia. Si sunt un izvor care iti largesc si imbogatesc modul de gadire, transformand reductionismul materialist intr-o convergență nuantata de concepte filosofice greu de interiorizat pt mintea post-moderna.

  3. PaulDirac says:

    Anonymus,

    Da. Spui ca e mitologie geneza. Dar cum vezi mitologia?
    Stephen Hawking isi incepe cartea „A brief history of time” cu exemplul cu testoasele. Iar apoi construieste antitetic discutia despre fizica moderna.
    Cu alte cuvinte, bad science then, good science now! Mitologie = stiinta eşuată.

  4. PaulDirac says:

    Nu am zis ca ai negat arta. Nici nu stiu ce sens ar putea avea. Am sugerat ca probabil nu vezi o forma de cunoaştere în afara empirismului. Hence, art.

    „Religia intra le nefalsificabil”
    Si arta nu intra tot acolo?
    Insa am enumerat mai sus problemele falsificabilitatii.

  5. anonymous says:

    Mitologia? Primele vise si povesti de la care lumea a inceput sa evolueze. Povestile acelea erau ”science” doar pentru cei de pe vremea aceea, care nu puteau sa probeze ceea ce credeau, asta este credinta nu stiinta. Stiinta asi da update in fiecare secunda si oricine poate sa contribue la el.

  6. anonymous says:

    ” Si arta nu intra tot acolo?”

    Nu, pentru ca arta evolueaza.
    Iar intrun alt sens, un falsificator bun poate reproduce o copie fidela.

  7. anonymous says:

    ” Am sugerat ca probabil nu vezi o forma de cunoaştere în afara empirismului ”

    Iar cunoasterea asta trebuie sa aibe neaparat legatura cu misticismul.

  8. polihronu says:

    „nu pot accepta suferinta copiilor”

    Poate ca lumea e bine intocmita tocmai pentru ca tu nu poti accepta suferinta copiilor 🙂

    „o dragoste desavarsita intr-o lume cazuta este o dragoste rastignita”

    Daca dragostea poate fi desavirsita intr-o lume cazuta, de ce am mai cauta alta lume?

  9. polihronu says:

    „limitele reductionismului stiintific”

    A vorbi despre limitele de mai sus ca si cind avem epistemologii care nu au probleme inca mai serioase este totuna cu a fi creationist – din ala (cum aveam si noi pina nu demult pe aici) care critica evolutia ignorind faptul ca nu are nimic mai bun de pus in loc.

    „mai multe tipuri de cunoastere”

    Exista mai curind mai multe domenii de cunoastere – un Florin Laiu pretinde ca opereaza exclusiv cu metodologie stiintifica atunci cind face teologie. Si are dreptate – in afara faptului ca nu e dispus sa-si chestioneze premisele. Freud si Jung au pretins tot timpul ca fac stiinta – si au dreptate, in afara faptului ca singura realitate pe care o investigheaza in general e cea a Freudismului si Jungianismului.

    „de obicei nihilismul”

    Asta e pur si simplu fals. Si am avut aici de nenumarate ori discutia despre nihilismul din religii.

  10. polihronu says:

    „Ce imi place la Peterson este ca el ia in serios idealismul si in special fenomenologia”

    Idealismul n-are nici pe dracu’ cu fenomenologia. Iar Peterson sustine ca e pragmatist. La fel, ‘mintea postmoderna’ e departe de a fi reductionist rationalista sau materialista.

  11. PaulDirac says:

    Polihronu,
    Nu am suficient talent retoric si nici cunostinte pentru a-ti putea face asalturilor.
    Ideea este ca neo-ateii de obicei, trateaza stiinta si epistemologia empiricista ca un absolut. In teorie, recurg pana la urmă la nuanțe bayesiene. Dar sunt atat de indragostiti de metoda asta stiintifica, incat o extrapoleaza in afara razei ei de aplicabilitate.

    Referitor la Florin Laiu, Freud si Jung,
    Eu nu sustin sa nu verifici validitatea teoriilor tale. Absolut deloc. Feud este genul de intelectual care intr-adevar a gresit, dar a gresit intr-un mod foarte interesant. Cat despre Jung, ma refer doar la ideea lui cu arhetipurile. Simplific mult, dar un arhetip este un pattern gasit in povesti, actiuni si obiceiuri umane. Sa ramanem doar la povesti. Apoi, interesant este ca gasesti aceleasi arhetipuri la toate civilizatiile. Indiferent de timp. Si predictia pe care o fac este ca arhetipurile vor continua sa fie produse, inconstient de oameni prin povesti. Urmatorul film de la hollywood va fi o confirmare a predictiei mele.

    „Asta e pur si simplu fals”
    Ce e fals? Metodologia stiintifica a transformat realitatea intr-o stripteoza fara subiectivism. Sensul (meaning) nu vad cum poate aparea intr-o astfel de paradigma. Dar da, nu vreau sa mergem in directia asta fiindca au fost suficiente discutii pe tema asta pe O2.

    „Nihilismul din religii”

    Nu l-am negat.

    „Idealismul n-are nici pe dracu’ cu fenomenologia”
    Nu l-am introdus pe dracu intre ele. Le-am enumerat fiindca Peterson le invoca des prin cursurile lui si in special, in opzotie cu materialismul. Esti superficial daca contesti influneta lor asupra lui.
    Plus ca, pragmatismul lui William James (imprumutat de Peterson) are si el limitele lui. Nu l-am idealizat.

    „Mintea postmoderna”
    De acord. Am folost termenul prost. Voiam sa reiterez ideea ca materialismul e inradacinat deopotriva in mintea celor doua grupari prefixate cu „neo” de care am tot vorbit.

  12. PaulDirac says:

    Ce zici de embodied knowledge spre exemplu. Si aici fac referinta la constructivismul lui Jean Piaget. Stii sa te joci jocul, dar nu stii sa explici cum o faci. Cunosti nearticulat.

  13. polihronu says:

    „in afara razei ei de aplicabilitate”

    Ce-i aia? Si cum poate fi tratata o epistemologie care sustine, in cuvintele lui B. Russell, ca „all human knowledge is uncertain, inexact, and partial” ca un absolut?

    „fara subiectivism. Sensul (meaning) nu vad cum poate aparea”

    Nu inteleg. Realitatea trebuie sa fie ea insasi subiectiva pentru ca sensul sa fie posibil? Si iti scirtie metafora: de la o striperitza vrei tocmai punerea intre paranteze a popriei subiectivitati 🙂

    „embodied knowledge”

    Exista „adevaruri operationale”? Si daca esti capabil sa explici regulile jocului, se cheama ca articulezi vreun adevar? Cu alte cuvinte, este 3+3=6 un adevar? Sau, si mai interesant, este 3+3=7 o minciuna? Dar 3×3=1001?

  14. Polihronu,
    „34. Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viaţă.” – Ioan 5

    „35. Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia?
    36. Precum este scris: „Pentru Tine suntem omorâţi toată ziua, socotiţi am fost ca nişte oi de junghiere”.
    37. Dar în toate acestea suntem mai mult decât biruitori, prin Acela Care ne-a iubit.
    38. Căci sunt încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile,
    39. Nici înălţimea, nici adâncul şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru.” – Romani 8.

    „Nimeni dintre noi nu trăieşte pentru sine şi nimeni nu moare pentru sine. Că dacă trăim, pentru Domnul trăim, şi dacă murim, pentru Domnul murim. Deci şi dacă trăim, şi dacă murim, ai Domnului suntem. Căci pentru aceasta a murit şi a înviat Hristos, ca să stăpânească şi peste morţi şi peste vii.” (Romani 14,7-9)

    „14. Noi ştim că am trecut din moarte la viaţă, pentru că iubim pe fraţi; cine nu iubeşte pe fratele său rămâne în moarte.” 1 Ioan 3, 14

    Ce inteleg eu de aici ? Ca intrucat iubirea lui Dumnezeu da omului o valoare vesnica si fara sfarsit, si intrucat viata vesnica incepe inca de aici, ea nu se poate intrerupe prin moarte. Viata vesnica e relatie constienta cu Dumnezeu si moartea nu ne poate separa de dragostea lui. Ne separa pentru o vreme de cei dragi si de trupul nostru, dar relatia noastra constienta cu Dumnezeu nu o poate surpa, nici macar temporar. Vesnicia nu cunoaste intreruperi, iar viata vesnica nu e o alta viata care incepe dupa aceasta de aici, ci este plinatate de viata care incepe aici dar nu cunoaste sfarsit sau pauze. Vesnicia este relatie personala iar aceasta relatie nu se poate intrerupe prin moarte. Daca luam in considerare legile fizicii si ale chimiei si ale biologiei, atunci da, odata cu moartea s-a terminat cu totul. Nu mai poate fi nimic. Dar nu pe legile fizicii se bazeaza crestinul cand isi afirma nemurirea, ci pe Dumnezeu care ne iubeste si de aceea nu ne va lasa sa murim. In cuvintele marelui teolog Christos Yannaras, nu stim prin ce mijloace va fi activata sau reactivata relatia noastra cu Dumnezeu atunci cand facultatile noastre naturale se vor stinge in pamant, dar avem incredere ca in fata Lui voi fi tot eu, eu cu numele meu si cu posibilitatea dialogului cu El, ca Moise si Ilie pe muntele Taborului.

  15. polihronu says:

    „iubirea lui Dumnezeu da omului o valoare vesnica si fara sfarsit, si intrucat viata vesnica incepe inca de aici, ea nu se poate intrerupe prin moarte. Viata vesnica e relatie constienta cu Dumnezeu si moartea nu ne poate separa de dragostea lui.”

    Hai sa admitem ca ce spui tu face vreun sens. Nu ne ramine decit sa aratam cu degetul doliul tau ipocrit.

  16. Astea nu sunt lucruri care sa faca parte din discutie. Cand Grigorie de Nyssa a scris tratatul sau „Despre suflet si inviere” in care isi aducea singur argumente apologetice pentru nemurirea sufletului ( desi astazi argumentele lui sunt perimate ), a facut-o cu scopul declarat de a se mangaia pentru moartea surorii lui Macrina, pe care a iubit-o foarte mult. In orice caz, fondul discutiei e altul.

  17. polihronu says:

    „fondul discutiei e altul”

    Ba deloc. Toata discutia a plecat de la faptul ca moartea, in general, ti se pare absurda. Ori luam in serios constatarea asta (si presupunem ca si moartea recenta a vreunui apropiat cade sub spectrul ei), ori faci doar apologetica de doi bani si te trimitem la dracu’.

  18. Nu am adus niciun argument rational pentru nemurire nici pentru Dumnezeu. Am si spus ca totul e o problema de credinta. Daca ne luam dupa legile fizicii, atunci totul s-a sfarsit odata cu moartea. Iar ceea ce se afla dincolo de legile fizicii nu putem cunoaste prin metode empiric-rationale. Daca mai exista si o altfel de „cunoastere”, asta nu se poate demonstra.

  19. anonymous says:

    Vasilescu,

    Aici este contestat Moise si Isus si tu vii mereu cu Grigore de la Nisa [sau de la MISA] Ioan nu stiu care gura de aur, sau acest popa? Tu crezi ca este cineva pe aici tzicnit sa asi piarda timpul ascultand aceasta ” autoritate ” care spune nimic ?

  20. anonymous says:

    scuze. Voiculescu.

  21. polihronu says:

    „Nu am adus niciun argument rational pentru nemurire nici pentru Dumnezeu.”

    N-am spus ca ai fi adus. Dar credinta ta (la care ai adus discutia) contrazice flagrant datele problemei de la care vrei sa plecam – cum ca moartea face viata absurda. In cel mai bun caz, ajungem amindoi la aceeasi concluzie – moartea NU face viata absurda, desi pentru motive diferite (ale tale bazate pe altceva decit realitate si ratiune).

  22. anonymous says:

    Pentru cei care nu gasesc nici-un sens in aceasta viata, fara continuarea intro alta, este curat paranoia daca cineva ar reusi sa le i-a jucaria, iar continuarea ar arata asa: https://en.wikipedia.org/wiki/Aokigahara

  23. Parerea mea este ca ar trebui lasata deschisa posibilitatea ca realitatea sa nu se reduca la domeniul empiric-rational. Exista probabil lucruri adevarate desi sunt dincolo de simturile si de ratiunea noastra, sau de instrumentele noastre de masura. Sigur, nu se poate demonstra ca mai exista si alte nivele ontologice in afara nivelului fizic pe care il experiem cu totii. Dar multe lucruri nu se pot demonstra. Matematica insasi cunoaste teoreme indecidabile ( Godel ) , fizica se loveste de dificultati de netrecut atunci cand investigheaza infinitul mic ceea ce ne duce cu gandul la niste taine ale materiei. Numai daca esti orb sau indoctrinat nu le vezi. Asta nu inseamna ca am pretentia de a demonstra alte nivele ontologice dar inseamna ca trebuie sa avem smerenia de a intelege ca sunt multe taine la care nu avem acces si la unele dintre ele nu vom avea acces niciodata.

  24. Recomand spre vizionare primul episod din serialul Decalogul al marelui regizor polonez Kristof Kieslowski. Acolo e ceva legat de discutia asta.

  25. Eu nu vreau sa sugerez ca studiind natura il gasesti pe Dumnezeu. Dumnezeu nu poate fi gasit studiind natura. Prin studiul naturii ajungi cel mult la o forma de panteism. Dar vreau sa spun ca daca suntem limitati in cunoasterea lumii, cu atat mai mult nu suntem indreptatiti sa afirmam ca realitatea se reduce la ceea ce percepem prin simturi si abordam rational. Nu pot demonstra ca mai exista si o alta cunoastere de un alt nivel, dar nici cei ce neaga nu pot demonstra contrariul. Spre exemplu, eu nu resping mistica. Dimpotriva. Stiu ca cunoasterea mistica nu este obiectivabila, dar asta nu inseamna ca e iluzorie.

  26. polihronu says:

    „sunt multe taine la care nu avem acces si la unele dintre ele nu vom avea acces niciodata”

    Ne lovim din nou de un zid de ipocrizie. In primul rind, pentru ca presupui ca eu (generic) nu vad „tainele materiei”. In al doilea rind, mai important – pentru ca tu (tot generic) construiesti un intreg edificiu de adevar / cunoastere / experienta (accepti mistica, zici) acolo unde spui ca acestea sint, ba chiar s-ar putea sa fie mereu, imposibile. In fine, cel mai amuzant – pentru ca ma banuiesti pe mine de ‘indoctrinare’, in loc sa te uiti in oglinda 🙂

    „daca suntem limitati in cunoasterea lumii, cu atat mai mult nu suntem indreptatiti sa afirmam ca realitatea se reduce la ceea ce percepem prin simturi si abordam rational”

    Prima problema cu afirmatia asta e tocmai ca teologia si mistica NU se desfasoara in afara simturilor si in irational. Prin simturi stim ca simturile ne pot insela. Si prin ratiune stim ca ratiunea poate produce rezultate eronate. Faptul ca tu tii capos la minciuna simturilor si la greseala ratiunii nu te face capabil sa ‘largesti’ realitatea. In al doilea rind, si budistul ‘largeste’ realitatea, si poetul, si alcoolicul, si psihoticul. De ce ar trebui sa-ti acord tie tratament preferential? In fine, esti iarasi ipocrit – tu esti departe de a te multumi cu o marturisire de ignoranta, tu faci o marturisire de credinta.

  27. Polihronu,

    Trebuie sa fac o precizare legata de propria mea traditie ortodoxa (nu ca as respecta-o la litera ), dar in mistica ortodoxa unirea cu Dumnezeu este dincolo de simturi si de ratiune. Este un paradox aici. Fiindca mintea simte harul dar nu este o simtire mentala iar trupul de asemenea simte harul dar nu este o simtire trupeasca. As spune ca in om se activeaza facultati noi, altele decat cele prin care receptam lumea naturala. Dar cum poate trupul sa simta altfel decat prin simturile trupesti ? Se pare ca poate. Poate ca materia are si alte potentialitati decat cele pe care le stim acum. Mai demult, am dar chiar aici pe site, niste citate din Grigorie Palama. Chiar daca ochii si trupul de carne participa la slava necreata, nu o fac prin posibilitatile lor naturale, ci prin alte simturi, duhovnicesti sa le zicem asa. De asemenea este o simtire a mintii, dar nu mentala. Pare un paradox. Crestinismul tot e un paradox. Pavel a spus-o : sminteala pentru iudei si nebunie pentru elini. Deci da, mistica se desfasoara dincolo de aceste simturi trupesti si de ratiune. Cel putin in traditia din care, intamplator, fac parte.

  28. Si sa nu uit sa precizez ca, iarasi paradoxal, unirea aceasta cu Dumnezeu e una foarte constienta, iar creatura ramane constienta de dependenta ei de Creator. Deci nu e vreun proces panteist, cum ar putea sa para. Palama spune ca „lumina prin sine se vede pe sine”. Pare ceva inspirat de platonism insa doar la suprafata. Pe fond, e ceva foarte diferit de mistica platoniciana.

  29. anonymous says:

    ” Fiindca mintea simte harul dar nu este o simtire mentala iar trupul de asemenea simte harul dar nu este o simtire trupeasca.”

    Mistica asta ortodoxa este de spitalul 9, Poroschia, sau Balaceanca.

    ” iar creatura ramane constienta de dependenta ei de Creator ”

    Eu nu mai simt nici-o dependenta, probabil pentru ca am facut dezintoxificarea sau cel mai sigur pentru ca nu sunt creatuta 😀

  30. anonymous says:

    creatura, dar poate ramane si creatuta asa cum mi-a iesit din greseala 🙂

  31. anonymous,

    Pai asa si dogma Treimii sau a Intruparii, daca o luam prin prisma logicii omenesti e de balaceanca. Crestinismul tot e de balaceanca. Pavel a spus-o inaintea ta.

  32. Ianis says:

    Nu mai. E marketing. 3 in 1. 3 la pret de 1. Good deal.

  33. anonymous says:

    Andrei Voiculescu,

    De ce este pusa sub semnul intrebarii logica omeneasca de a judeca niste dogme care au luat fiinta prin aceasi logica omeneasca?

  34. Pai formularea lor este conform logicii de care vorbiti, dar continutul…

  35. anonymous says:

    continutul este formularea.

  36. polihronu says:

    „Fiindca mintea simte harul dar nu este o simtire mentala iar trupul de asemenea simte harul dar nu este o simtire trupeasca. As spune ca in om se activeaza facultati noi, altele decat cele prin care receptam lumea naturala. Dar cum poate trupul sa simta altfel decat prin simturile trupesti ? Se pare ca poate.”

    Se pare ca poate? Altceva decit afirmatie gratuita si joc de glezna ce-i povestea asta?

  37. polihronu says:

    „Deci da, mistica se desfasoara dincolo de aceste simturi trupesti si de ratiune. Cel putin in traditia din care, intamplator, fac parte.”

    Deci? Deci?!?!? Ai adus vreun argument ca sa tragi vreo concluzie? Nu esti in plin petitio principii? E altceva decit indoctrinare in ce spui? Si poti face vreuna dintre afirmatiile astea gratuite fara ratiune? Sau chiar nu stii ca experienta mistica e perfect reproductibila chimic?

  38. polihronu says:

    Cind lucrurile sint cum spui ca sint numai pentru ca spui ca sint, se cheama ca faci literatura. Asa cum n-o sa-i cer unui povestitor de basm sa-mi aduca dovezi ca cineva poate creste intr-un an cit altii in zece, nu am nici tie ce dovezi sa-ti cer pentru chestii ca „simtire a mintii, dar nu mentala”. Am doar asteptarea sa nu te miri cind ma crucesc cind tu chiar crezi povestile pe care le spui.

  39. Polihronu,

    Cateva cuvinte despre afirmatia ta ca experienta mistica este reproductibila chimic. In primul rand, ca sa se poata face o asemenea afirmatie in deplina cunostinta de cauza ar trebui ca cineva sa aiba ambele experiente (nu simultan, bineinteles ) si apoi sa le compare. Apoi ar trebui sa ne intrebam la ce fel de experienta mistica ne referim. Contrar mitului ca toate experientele mistice seamana intre ele si sunt identice in fondul lor, Paul Landsberg, in Eseu despre experienta mortii, afirma ca doar la suprafata lucrurile stau asa, in profunzime insa trairile mistice difera foarte mult de la religie la religie. A se citi cele mai inalte experiente ale lui Simeon noul teolog sau Siluan athonitul si a se compara cu experientele budiste, hinduse, musulmane etc. Nu prea vad nimic care sa corespunda. Apoi, din cate am citit eu despre drogurile astea care ar duce la trairi mistice, trebuie spus ca experienta mistica ortodoxa nu are nimic din exuberanta si exaltarea care le insoteste. In primul rand, asa cum afirma arh Sofronie Saharov, simtirea aceasta a harului nu duce la abolirea simturilor obisnuite, asa cum se intampla in experientele cu droguri. Harul nu este perceput prin simturile obisnuite, dar cele obisnuite raman mai departe in contact cu lumea obisnuita. Apoi in experienta mistica ortodoxa exista un profund sentiment al pacatoseniei proprii, o vedere si o simtire a propriilor pacate si chiar o constiinta ca esti ultimul dintre oameni. Este acel „Tine mintea ta in iad si nu deznadajdui” care a fost trait de Siluan athonitul, insa nu ca stare psihologica, ci ontologica. Asa ceva nu am gasit nicaieri in experientele cu droguri, nici la Aldous Huxley nici la alti autori. In al treilea rand in experienta mistica ortodoxa misticul simte o profunda durere si intristare pentru soarta oricarui om pacatos pentru care se roaga si plange. Este o traire acuta si lucida. Nimic din toate astea nu am gasit la cei ce iau droguri.

  40. polihronu says:

    „Cateva cuvinte despre afirmatia ta ca experienta mistica este reproductibila chimic.”

    Sa inteleg ca esti ok cu restul spuselor mele, doar in chestiunea asta – in care ai admis ca nu poti dovedi nimic, doar afirma dogmatic – trebuie sa ma contrazici?

  41. anonymous says:

    ” in experienta mistica ortodoxa exista un profund sentiment al pacatoseniei proprii, o vedere si o simtire a propriilor pacate si chiar o constiinta ca esti ultimul dintre oameni.”

    ” in experienta mistica ortodoxa misticul simte o profunda durere si intristare pentru soarta oricarui om pacatos pentru care se roaga si plange.”

    Frate, tu pe ce lume traiesti, nu ma rezum doar la ortodocsi, dar noi romanii suntem cei mai ai dracului oameni, ne mancam unii pe altii. Romanul jubileaza stiind ca ti-a pus o gramada de piedici si obstacole, te lasa sa sangerezi pana ati dati duhul, dar el merge la biserica de paste sa cante ” Hristos a inviat! ” Apoi nu misticismul asta ortodox profund, ne-a adus in sapa de lemn, nu sunt acesti mistici cei mai inapoiati dintre oamenii, nu-si vand ei sufletele politicienilor dintre cei mai corupti, nu-i voteaza ei pe acestia direct din inchisori, de condamna celelalte generatii la saracie si exil? Asta este mirarea mea, totul este varza acolo si tu nu stii! Ca oamenii din vax populi cand sunt intrebati: ” Stiti cum se numeste planeta pe care locuim? Nu, ca nu suntem de aici! ”.

  42. anonymous says:

    Sau altfel spus, poate mistica asta sofisticata, in afara de ziceri filozoafe sa si schimbe vietile oamenilor?

  43. anonymous,

    Ceea ce spui reprezinta din pacate o realitate, si este chiar regula, nu exceptia. Din pacate, repet. Mie insa imi place sa cred ca inca mai exista pe lume oameni precum staretul Zosima din Fratii Karamazov de Dostoievski. Stiu ca asemenea oameni, daca mai sunt, sunt extrem de rari. Pe de alta parte, ca sa fac acum o marturisire, eu personal am descoperit credinta crestina, asta putina pe care o am, citindu-l pe Dostoievski la varsta de 18 de ani. Si nu sunt un caz singular. Exista multi mari ganditori, filosofi sau teologi , care din atei au devenit crestini citindu-l pe Dostoievski. Cineva mi-a replicat odata, mai demult : ce treaba are Dostoievski cu credinta ? Dostoievski a fost un framantat, un om cu mari indoieli, iar opera lui are profunde valente filosofice si psihologice, dar atat. Stiu ca exista si astazi oameni care citesc Fratii Karamazov sau Crima si pedeapsa ca pe niste romane politiste. Le respect opinia. Dar pentru mine,care nu am primit de copil o educatie religioasa nici la scoala nici in familie (era perioada comunista), Dostoievski a insemnat mult mai mult.

  44. polihronu says:

    „Mie insa imi place sa cred ca inca mai exista pe lume oameni precum staretul Zosima din Fratii Karamazov de Dostoievski. ”

    „Imi place sa…” – optiune estetica. „Oameni precum staretul Zosima din Fratii Karamazov” – adica bautori de ceai, mincatori de dulceata de cirese si, in special, fictionali?

    Hai sa citam din nou din mine: „Credinta religioasa nu e decit permanentizarea patologica a suspendarii incredulitatii – acea strategie de lectura care face literatura posibila (despre care vorbea Coleridge fix acum 200 de ani) si care introduce cititorul in universul fictional al ‘scripturii'”.

  45. Ianis says:

    „Moartea. Este singurul lucru pe care n-am reusit sa-l vulgarizam in totalitate.” – Aldous Huxley

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: