De vorba cu Cristian Pridie

Anunțuri

96 Responses to De vorba cu Cristian Pridie

  1. PaulDirac says:

    Draga Cristian Pridie,

    Cu toata indulgenta si intelegerea, esti un semidoct. Citeste. Informeaza-te. Casca paviolioanele la EC sau la alti oameni inteligenti si nuanteaza-ti perspectivele. Privesti lucrurile reductionist, plat si monocrom. Wake up, man, but not with Sam Harris! 😛

    Cat priveste suma S = 1 + 2 + 3 + 4 + … = -1/12 acesta este un artificiu matematic in esenta incorect! Suma S este divergente si deci nu o poti egala cu o cantitate finita.
    Pretinzi pasiune pentru fizica (desi sunt curios daca macar cunosti riguros cum sunt cei 13.799 miliarde de ani masurati) insa nu stii ce este aia o suma divergenta?

    Best wishes din partea unui agnostic!

  2. PaulDirac says:

    Domnule EC,
    Ce parere aveti despre frustranta discutie cu privire la natura adevarului dintre Jordan B Peterson si Sam Harris?
    Polihronu I would very much like to hear your thoughts on this too!

  3. Ianis says:

    Madăr of Gizăs, răi mai sunteți

    Din toata emisiunea, trebuia neaparat sa muscati aceasta veche ghidusie a lui (-)1/12. Clipul care a popularizat-o e din 2014, a trecut de mult prin toate furcile caudine si are praf pe el de-o palma.

    Pentru cei care cautau hrana spirituala in discutia de la Chicago, vestea buna e ca nu vor pleca fara ceva „gnoza” de mestecat.
    Tipul asta, nu doar ca explica ce au avut in cap pe nedrept hulitii baieti de la Numberphile dar si cum e posibil ca un rezultat gresit sa aiba aplicatii functionale in fizica.

    Lasand deoparte diversiunea anterioara (si alte maruntisuri nesemnificative), prezentarea video are exact ceea e lipseste in biserici: doua generatii care sa discute deschis teme actuale, fara catusele dogmelor, fara cenzura pentru ca „nu place Domnului”

  4. Ianis says:

    In timp ce dezbateti nemurirea sufletului, Romania are marele privilegiu de a fi vizitata de Kim Davis, care e in turneu prin toata tara (A fost la Cluj, Timisoara, Sibiu, maine e la Bucuresti).

    Mare iubitoare de homosexuali, Kim Davis participa la niste conferinte numite ” O mărturie americană despre libertatea de conștiință”, cu scopul de a modifica constitutia Romaniei pentru interzicerea casatoriilor gay.

  5. Kim Davis in Romania? Cel mai mare eveniment de la Sundar Singh incoace.

  6. polihronu says:

    „Jordan B Peterson si Sam Harris”

    Nimeni nu prea auzise de Peterson, nici macar in domeniul ingust al psihologiei religiei (pe care nu l-a ‘revolutionat’ nici pe departe), pina cind nu a devenit o vedeta anti-intersectionalista. Dar evident ca amindoi au dreptate, desi vorbesc despre lucruri diferite.

  7. foarte tare prezentarea video are exact cea ce lipseste in biserici ,doua generatii care sa discute deschis teme actuale fara catusele dogmelor ,fara cenzura, pentru ca nu place domnului .i mi place expresia ,,pentru ca nu place domnului ´´ha ha ha ,ajunge cat am fost prostiti

  8. PaulDirac,

    Aspectul cel mai frustrant mi se pare cel pe care cei doi il critica in comun acord. Este vorba despre „constructionismul social” (aka marxism cultural desi termenul nazism-cultural mi se pare un fallacy mai potrivit) care contesta orice rol al biologiei evolutionare in determinarea genului/limbajului. In particular, Jordan este ingrijorat (la fel ca Harris) de legislatia hate speech impotriva dizidentei fata de dogma genului-construct.

    Amandoi sunt de partea biologiei si evolutiei impotriva dogmei sociologice, amandoi sunt impotiva relativismului si hiper-multiculturalismului pe care le considera miscari reactionare (la fel ca Dawkins, Ayan Hirsi Ali, si Hitchens).

    Controversa este cu privire la ce se petrece in zona abisala a mintii atunci cand definim adevarul. Asi spune ca Harris calca pe urmle lui Spinoza (nu te mania,nu fi dezgustat, nu rade, ci intelege) in timp ce Jordan este urmasul lui Nietzsche si Freuda (gandul care se naste din ciocnirea instinctelor).

    In contextul nazismului cultural mi se pare mai important sa apere terenul comun.

  9. Edi Constantinescu,

    Va inteleg perfect fiindca si eu, daca mi s-ar da inca 1000, nu 100 de ani, i-as trai cu placere. Doar ca as vrea sa mi se dea nu doar mie, ci si celor pe care ii iubesc si de ce nu, tuturor oamenilor. Eu chiar simt ca daca totul se termina cu moartea, atunci, viata e in fond, o gluma proasta. Nu are sens. Daca ne nastem ca sa ajungem cadavre si asta e tot, atunci ce sens este in succesiunea asta de nasteri si cadavre care continua la nesfarsit ? Binele umanitatii ? Dostoievski ar avea ceva de spus despre asta. Ce e umanitatea asta, asa la modul general ? Dar cu mine sau cu fiul meu ce se intampla ? Cu noi ce se intampla ? De curand mi-am pierdut bunicul. Avea 94 de ani si suferise de un accident vascular. Avea dureri mari si facuse infectie urinara si apoi infectie digestiva cu clostridium. Nu se putea misca. Si cu toate astea ar fi vrut sa mai traiasca. De ce? Ca sa nu se desparta de noi, cei pe care ii iubea. A murit atat de greu. Atat de greu si-a dat ultima suflare. Nu vroia sa moara. Atunci am inteles definitiv ca daca moartea are ultimul cuvant, totul e o batjocura.

  10. polihronu says:

    „am inteles definitiv”

    Daca ai inteles definitiv, moartea a cistigat. Pentru ca viata e tocmai posibilitatea surprizei.

  11. alterego1968 says:

    „Daca ai inteles definitiv, moartea a cistigat. Pentru ca viata e tocmai posibilitatea surprizei.”

    Interesant, chiar foarte!

  12. alterego1968 says:

    1+2+……+n = n(n+1)/2 (suma primelor n numere naturale – aritmetica de a 6-a, cel putin in Romania).

  13. polihronu says:

    Viata e un provizorat. Astia cu definitivu’ sint doar morti cu ochii vii. Si da, chiar si ‘viata e un provizorat’ e o constatare provizorie.

  14. alterego1968 says:

    Poli, nu eram in dezacord,era doar surpriza! Asa ca daca ma mai surprinzi, devine treaba ca sunt viu!

  15. polihronu says:

    N-am nevoie de adversitate pentru ca sa deschid gura 🙂 Uneori sint pur si simplu intr-o dispozitie apoftegmatica.

  16. Pai nu stiu de ce moartea ar trebui rationalizata. Cred ca trebuie privita pur si simplu asa cum este : oribila. Iar cand am zis ca am inteles definitiv este ca si cum as fi spus ca stiu de pe acum ca intotdeauna voi prefera merele in detrimentul rahatului.

  17. polihronu says:

    „asa cum este: oribila”

    Vezi, umbli cu tertipuri. Tu generalizezi un caz particular, in care erai investit emotional. Sa inteleg ca ai varsat vreo lacrima pentru bacteriile pe care le-ai ucis la ultimul curs de antiobiotice? Tii doliu dupa ultima rosie pe care ai sacrificat-o pentru o salata de vara? Chiar n-ai avea niciun dram de satisfactie daca violatorul fiicei tale n-ar muri de moarte buna?

    „stiu de pe acum ca intotdeauna voi prefera merele in detrimentul rahatului”

    Nu, nu stii. E perfect posibil ca, de pilda, in urma unui AVC sa ti se altereze sau diminueze simtul gustului. In plus, moartea nu e ca merele. E ca aerul. Fara ea, nu poti sa traiesti.

    PS Apropo, crestinismul tau e tot un tertip: e particularizarea fetisista a unui adevar general. Tu crezi ca fara moartea lui Isus viata ar fi imposibila.

  18. Dar stiu cum e moartea. De acolo venim. Nu mai vreau sa merg acolo. Epicur greseste cand echivaleaza cele 2 neanturi. Inainte nu eram. Dar acum sunt si vreau sa persist in a fi. Stiu ca voi muri. Dar sper ca moartea sa nu fie neantul. Fiindca daca este neantul, atunci sunt deja ca si mort. Cu totii suntem deja morti.

  19. polihronu says:

    „Epicur greseste cand echivaleaza cele 2 neanturi.”

    Pai, si tu echivalezi „cele 2 neanturi” – ca asa ne spui ca ai fost deja unde mergem 🙂

    „sunt deja ca si mort”

    E o mare diferenta intre „mort” si „ca si mort”. Ii spunem diferentei asteia „viata”. Sau, in teologia crestina, botez. Sau, in cuvintele apostolului, „nu mai traiesc eu”.

  20. polihronu says:

    Daca tot vii din moarte, te-ai gindit vreodata la toti indivizii pe care i-ai lasat acolo nascindu-te?

  21. Polihronu, multumesc pentru clarificari. Atunci sa luam moartea doar ca pe o posibilitate de a nu mai fi. Cu alte cuvinte, moartea ca limita. Atunci exista doua posibilitati. Fie moartea este sfarsitul absolut si atunci, dupa mine, viata asta nu are sens. Fie dupa moartea fizica mai e ceva, in cazul omului o viata tot constienta, fie ca o numim nemurire sau inviere. Daca dupa moartea fizica ramane sa zicem un suflet nemuritor, iar moartea reprezinta ca in platonism doar eliberare de inchisoarea trupului, atunci se pune intrebarea de ce ne-a dat Dumnezeu un trup si de ce ne-a lasat aceasta viata asa cum o stim. Daca dupa moartea fizica insa urmeaza un soi de anihilare sau de somn inconstient, iar apoi invierea trupului, se ridica iarasi intrebarea de ce legatura constienta cu Dumnezeu care ne iubeste trebuie intrerupta pentru o perioada. Oricum ar fi, moartea apare intr-adevar ca fireasca in lumea biologiei. Daca luam viata biologica, evolutia, selectia naturala, atunci moartea e ceva extrem de firesc si face parte din natura. Consecinta ar fi ca viata in imparatia lui Dumnezeu, daca exista una, ar trebui sa fie o viata supra-biologica, dincolo de biologie. Oroarea mortii ar decurge atunci din faptul ca este separare de cei dragi, de cei iubiti, fie si pentru o perioada. Explicatia clasica crestina se refera la cadere. Dar de ce e lumea asta cazuta atunci ? De ce este asa cum este? N-a iesit ea din mainile lui Dumnezeu ? Cum a ajuns in halul asta din moment ce stiinta ne arata ca lumea a fost asa de la inceput, chiar dinainte de aparitia omului ?

  22. polihronu says:

    Well, stii ca in punctul asta dialogul (cu mine, cel putin) s-a incheiat. Pentru ca stii deja ca resping prima ta varianta („Fie moartea este sfarsitul absolut si atunci, dupa mine, viata asta nu are sens.”), iar despre a doua nu am nimic de spus (si nici tu). 🙂

  23. Problema pe care mi-o pun este daca era necesar ca moartea, fie si ca limita, ca prag, era necesara. Dintr-un punct de vedere crestin, ea nu era necesara. Finitudinea omului era data oricum de faptul ca suntem creati si ca venim din nefiinta la fiinta, si de faptul ca suntem dependenti de Dumnezeu (pentru cei care cred). Deci dpdv crestin, nu era necesara moartea fizica. Ea apare ca fiind solidara cu caderea, dar stiinta se pare ca contrazice acest aspect si vede moartea ca fiind solidara cu creatia. Atunci, daca moartea e solidara cu creatia, si daca Dumnezeu nu putea crea o altfel de lume din care moartea sa fie absenta, ce ne garanteaza ca va veni o lume din care moartea va fi absenta, asa cum afirma teologia ? Daca El nu a putut cand a creat, ce ne garanteaza ca va putea la eshaton ? Sau cum zice Pavese in Meseria de a trai : daca Dumnezeu poate face o lume in care dreptii sunt liberi si totusi nu pacatuiesc (lumea de la eshaton), atunci de ce nu a facut-o asa de la inceput ?

  24. Eu receptez lumea ca fiind cazuta, nu neaparat in sens religios, ci in sensul de prost intocmita. Pentru un ateu problema e simpla : dumnezeu nu exista. Dar daca totusi luam in considerare existenta lui Dumnezeu, lucrurile devin paradoxale.

  25. Polihronu, adica vrei sa spui ca in cazul tau, posibilitatea de a inceta sa existi si sa fii constient de propria ta existenta, nu-ti transmite nicio angoasa ?

  26. polihronu says:

    „daca totusi luam in considerare existenta lui Dumnezeu, lucrurile devin paradoxale”

    Poate pentru ca ai asteptari nerealiste de la el 🙂

  27. polihronu says:

    „posibilitatea de a inceta sa existi si sa fii constient de propria ta existenta nu-ti transmite nicio angoasa?”

    Nu. Ma angoaseaza mai mult viata – de pilda sa traiesc intr-o lume care se intoarce in evul mediu.

  28. Scuza-ma ca insist, dar e un raspuns sincer cel pe care l-ai dat ? Chiar nu iti pasa catusi de putin ?

  29. Deci pana si Hitchens spune ca ar fi o surpriza placuta daca ar supravietui cumva mortii sale. Deci daca ar fi sa aleaga intre a muri cu totul si a supravietui intr-un fel constient, ar alege totusi constiinta, nu neantul. Daca asta simti si tu, atunci inseamna ca toti simtim la fel.

  30. polihronu says:

    Nu, nu spune niciunde ca am avea de ales. D-aia moartea nu e ca merele, ci ca aerul. NU avem de ales, murim. Iar daca avem surprize dupa moarte, adica traim (vezi definitia mea), tot NU avem de ales – traim. Cu cit te impaci mai repede cu asta – cu lipsa optiunii, cu atit mai bine.

  31. Am ascultat tot podcastul + explicatii ulterioare ale celor doi. Inteleg de unde vine Jordan dar votez fara rezerve cu Harris. Ce mi se pare ciudat este faptul ca JP nu vede ca ofera un argument pentru cele 70 de genuri. Poate avem o dezbatere pe tema asta.

  32. polihronu says:

    Dacă de pildă un om de știință ar obține prelungirea la nesfîrșit a vieții și ar pune procedeul la dispoziția oamenilor, atunci ar trebui să i se aducă toată slava, în primul ceas, și să fie trimis înaintea judecății, în ceasul al doilea. El ar fi un falsificator de valori, respectiv falsificator de ființă. Așa cum există falsificatori de bani, pot fi și ai altor valori decît banul, de pildă, falsificatori de adevăr sau de frumos, mai ales falsificatori de bine…

    Este probabil însă că nu ne-am lipsi de ființa falsă obținută, așa cum ne lipsim de banii falși, iar falsificatorul ar rămîne necondamnat. Mai degrabă, am folosi ființa falsă spre a încerca să dăm sens și plinătate ontologică unei existențe care nu-și găsește prea bine, în limitele ei obișnuite, ființa. Cu alte cuvinte, cu o ființă falsă – ca existența amoebei, ce întrece în durată toate celelalte existențe pămîntești – am tinde să compensăm un vid de ființă.

    Dar poate că abia atunci, prin dilatarea în timp a vieții omenești, am vedea golul nostru de ființă, ca în basmul românesc „Tinerețe fără bătrînețe”, ce arată admirabil cît de searbădă este o viață de om proiectată pe ecranul eternității. Nu ai dreptul să ceri prelungirea unei astfel de vieți, grevată cum este de anemie cronică sau de o adevărată hemofilie spirituală. Nu poți primi darul prelungirii ei. Dar te poți întreba, în clipa cînd înțelegi că veșnicia nu e condiția suficientă spre a conferi ființa plină (și poate nici cea necesară) dacă nu cumva altceva decît faptul de a fi „trecător” face din om ființa bolnavă prin excelență… Dincolo de maladia cronică a ființei umane – dacă maladie este – de-a fi măsurată în timp, ar ieși la iveală maladiile adevărate ale omului, de ființă în timp și negăsindu-și măsura în sînul timpului.

  33. PaulDirac says:

    Edmond Constantinescu,

    Din dezbaterea exasperanta pe care v-am trimis-o si eu as fii votat fara rezerve cu Harris. JP nu a avut doza de spontaneitate necesara si nici nu este domeniul in care se simte cel mai confortabil sa vorbeasca. Totusi, m-am straduit sa il cunosc pe Peterson in ansamblu si votez fara rezerve cu el. Un bun prieten comun m-a directionat mai demult catre linkul asta unde Peterson isi expune vederile relaxat de la catedra. Pentru mine a fost relevant si revelator.

    ” JP nu vede ca ofera un argument pentru cele 70 de genuri”
    Nici prin lentilele mele nu se vede ce argument ofera el pentru cele 70++ de genuri. Ar fi chiar ironic. Poate facem schimb de ochelari.

  34. PaulDirac says:

    Polihronu,

    ” pina cind nu a devenit o vedeta anti-intersectionalista”

    Peterson pare in mod real ingrijorat de problema. Nu cred ca „vedeta” e cuvantul potrivit.

    „pe care nu l-a revolutionat nici pe departe”

    Nici nu si-a propus o revolutie. El este un briliant educator.

    „amandoi au dreptate desi vorbesc despre lucruri diferite”

    I agree with you probably. Details if you please…

  35. PaulDirac says:

    Ianis,

    Merci pentru linkul catre articolul lui David Berman. Nu il stiam. Intr-adevar este fascinant rezultatul si l-am judecat superficial. Nici nu mi-a trecut prin cap prelungirea analitica a functiei zeta a lui Euler. Riemann a fost un intelect nepopular zguduitor. As argumenta de talia lui Newton. Thanks again! 🙂

  36. polihronu says:

    „Ar fi chiar ironic”

    N-ar fi prima ironie din poveste. Nu e ilar ca nascutii-din-nou din America au impresia ca JP aduce argumente pentru existenta lui Dumnezeu?

    „Peterson pare in mod real ingrijorat de problema. Nu cred ca „vedeta” e cuvantul potrivit.”

    N-am negat realitatea ingrijorarii lui. Dimpotriva, am sugerat ca ea e singurul motiv pentru care publicul l-a pus in dialog cu Harris.

    „Nici nu si-a propus o revolutie.”

    With his students and colleagues, Dr. Peterson has published more than a hundred scientific papers, transforming the modern understanding of personality, and revolutionized the psychology of religion with his now-classic book, Maps of Meaning: The Architecture of Belief.

    De la sursa.

    „Details”

    O spun multi de multa vreme: rationalitatea (si adevarul) sint mai curind accidente in istoria evolutiei omului. Importurile din Freud si Jung ramin infinit discutabile.

  37. Polihronu,

    Postarea ta in legatura cu omul ca fiinta in timp care nu isi gaseste masura in cadrul timpului, e absolut extraordinara. Fiindca ai dreptate, daca viata omului asa cum e acum s-ar prelungi la infinit ea ar deveni un iad. Omul are nevoie sa-l intalneasca pe Dumnezeu, adica Absolutul, ca sa-si gaseasca masura. Or ceea ce ai spus este tocmai dovada ca masura omului e Dumnezeu. Si nu sustin ca omul trebuie sa moara ca sa-l intalneasca pe Dumnezeu. Sustin doar ca fara Dumnezeu omul se transfoma intr-o fiinta absurda. Multumesc oricum pentru cuvintele tale de mare profunzime.

  38. polihronu says:

    Postarea cu pricina e o pagina din Constantin Noica. Tot el arata ca Dumnezeu sau Absolutul n-au nimic de a face cu masura omului.

  39. PaulDirac,
    “Wake up, man, but not with Sam Harris!”
    M-ar ajuta sa-mi explicati si mie ce e in neregula cu Sam Harris; de obicei atitudinea asta condescendenta fata de el o au credinciosii (reprosandu-i ca nu cunoaste in detaliu istoria si nuantele religiilor abraamice), e interesant de auzit care sunt motivele unui agnostic.
    Sunt multi romani care-l gasesc pe Tudor Chirila profund si articulat. Poate peste 5-10 ani o sa-l consider si eu pe Sam Harris un Tudor Chirila la scara globala (cum se pare ca-l considerati dumneavoastra).
    Sau poate o sa-mi schimb parerea imediat ce-mi veti arata unde e gresit wake-up-ul pe care-l propune el.
    Legat de conversatia cu Jordan Peterson, citeam inca de atunci foarte multe comentarii care spuneau cum Jordan Peterson l-a strivit samd si ma miram, fiindca mie mi s-a parut ca Peterson a fost constant in defensiva, incercand sa compenseze subrezia argumentelor prin expresivitatea discursului si esuand si acolo.
    Si spun asta ca unul care-l urmareste pe Peterson mai mult decat pe Harris, care a citit cateva carti fiindca au fost pe lista lui de recomandari, fara sa citeasca nimic recomandat de Harris, etc.
    Legat de teismul lui Peterson, impresia pe care mi-a lasat-o este ca el crede ca negarea existentei unui dumnezeu creator a favorizat crimele in masa ale secolului trecut (de care este foarte preocupat si afectat) prin pierderea statutului de fiinta sacra a omului, tocmai de aceea argumentatia lui in favoarea unui dumnezeu nu merge mai departe decat deismul. Plus ca e perfect in acord cu modul cum descrie adevarul, la minutul 1:30:00 din Waking Up#62:
    Harris: ”Your concept of truth is collapsing everything back to whether we survive, presumably whether we survive happily”
    Peterson: „No, just whether we survive.”
    Dar stai, Harris nu are expresia aia de suflet framantat cu preocupari intelectuale si nici expresivitatea discursurilor lui Peterson, prin urmare: “Wake up, man, but not with Sam Harris!”

  40. Polihronu, pai ceea ce am spus este legat de intrebarea daca nu cumva vesnicia este in sine insuficienta ca sa-l implineasca pe om. M-am gandit ca este insuficienta, ar mai trebui sa fie si Dumnezeu acolo. Dar nu inteleg in ce sens arata Noica ca masura omului si setea omului de Absolut, nu are nimic de-a face cu Dumnezeu sau cu Absolutul. Imi poti explica pe scurt ? Si in ce carte de Noica se afla pasajul respectiv ?

  41. polihronu says:

    E a doua pagina din Sase maladii.

    Merita sa observam totusi ambiguitatea argumentarii tale: pe de o parte ne spui ca moartea nu tine doar de tragismul fiintei, ci si de absurdul ei (desi ai cazut de acord cindva, macar partial sau ad hoc, ca sensul unei vieti de om depinde iremediabil de limitele ei, inclusiv in timp); pe de alta admiti ca eternitatea (whatever that is) n-ar rezolva „deficitul de fiinta” si e musai sa-l introducem si pe Dumnezeu in ecuatie (whatever That is). Pai, esti in neclar si cu privire la diagnostic, si cu privire la tratament. Daca vesnicia fara Dumnezeu e absurda, atunci viata mea limitata fara Dumnezeu face perfect sens. Iar daca Dumnezeu da sens vietii tale chiar si fara vesnicie, atunci nu spectrul mortii te face credincios, ci fagasul intimplator al vietii.

  42. Sensul unei vieti de om depinde de limitele ei, dar asta doar in interiorul lumii cazute in care traim. Prin cazuta inteleg prost intocmita, nu stiu de ce este asa. Apoi vesnicia cazuta e absurda. Iar Dumnezeu da sens fiindca da dragoste vesnica . Eu atat pot sa inteleg la acest moment.

  43. Daca Dumnezeu ar fi prezent in viata si lumea de acum la modul plenar, atunci nu ar mai fi nevoie de limite pentru a da sens vietii, asa cred. Dar fiindca lumea este instrainata de El, limitele sunt inerente. Acum de ce este instrainata nu stiu.

  44. polihronu says:

    „dar asta doar in interiorul lumii cazute in care traim”

    „Doar”-ul de mai sus e inutil. Nu cunoastem, nici tu, nici eu, vreo alta lume. Deci e suficient sa spui ca „sensul unei vieti de om depinde de limitele ei”. Ba chiar obligatoriu – de vreme ce nu avem niciun indiciu ca mai putem vorbi despre „om” in afara lumii pe care o cunoastem.

    In al doilea rind, inca nu inteleg de ce numesti lumea asta „cazuta”. Ce e prost in intocmirea lumii daca din sumedenia de indivizi care s-ar fi putut naste din conjunctia materialului genetic al ADN-ului parintilor tai te-ai nascut doar tu? Ce e prost in intocmirea lumii daca procesele vietii depind de moartea celulara si de lantul trofic? Ce e prost in intocmirea lumii daca sensul fascinant si tragic al vietii tale depinde de intimplare si sfirsit?

    „Dumnezeu da sens fiindca da dragoste vesnica”

    Nu stiu ce-i aia „dragoste vesnica” – nu poate iubirea lui Dumnezeu pentru mine subzista si in absenta mea? CUM „da Dumnezeu dragoste”? Si de ce as confunda sensul vietii cu doar una dintre dimensiunile ei?

    „Daca Dumnezeu ar fi prezent in viata si lumea de acum la modul plenar, atunci nu ar mai fi nevoie de limite pentru a da sens vietii, asa cred.”

    Ce te faci ca cea mai mare expresie a dragostei divine e, in crestinism, kenoza, adica auto-limitarea?

  45. anonymous says:

    ” fiindca lumea este instrainata de El ”

    Din cate se vede cred ca El este instrainat de noi. Nu putem sa-L vedem pe Dumnezeu de El Insusi!

  46. De ce consider lumea prost intocmita? Din acelasi motiv ca Ivan Karamazov ; nu pot accepta suferinta copiilor. In privinta kenozei, cred ca intruparea si crucea au avut loc tocmai din cauza proastei asezari a lumii. In sensul ca o dragoste desavarsita intr-o lume cazuta este o dragoste rastignita. Nu cred ca intruparea si crucea erau absolut obligatorii sau legate ontologic de creatia lumii fiindca atunci am avea de a face cu un soi de cosmogonie panteista in care zeul este supus necesitatii. Cel putin asta este viziunea unor mari teologi precum Giorgios Mantzaridis sau Sofronie Saharov.

  47. PaulDirac says:

    agamemnondandanache,

    Nu stiu ce e in neregula cu Sam Harris in totalitate. Nici nu cred ca as putea. Nu i-am citit cartile. Si nici nu prea l-am ascultat. In postarea mea initiala am imprumutat numele si faima lui pentru a critica ceea ce el reprezinta, scoala noului ateism. Poate am gresit, poate nu.

    Acum, neo ateii sunt o parodie vulgara a ateismului clasic manifestat pe o platforma materialista. Recipientii ideologiei cu pricina adopta doctrinar realismul stiintific si de obicei nu vad nimic dincolo de orizontul lui. Literatura, arta, religie sau alte subcategorii nefalsificabile sunt in esenta intreprdineri inutile. Evident ca generalizarea este grosolana si nerealista.

    Totusi, nu am auzit niciun neo ateu sa recunoasca limitele reductionismului stiintific.
    Un exemplu scurt ar fi falsificabilitatea popperiana. ” Holistic, transient and contrastive underdetermination of scientific theories” sunt hibe inerente care detroneaza stiinta de pe podiumul pe care au pus-o baietii de mai sus.
    Don’t get me wrong, I love science, but I try to not get blinded by the ideologies built on it.
    Diferenta cu privire la geneza intre ateii ăştia si fundamentalistii crestini este ca primii o vad ca pe o incercare eşuată de reprezentare a adevarului, pe cand pt ceilalti este o incercare reusita si transcendenta. Bad science for stupid people vs good old science from God.

    De asemenea, ei se pare ca ignora faptul ca exista mai multe tipuri de cunoastere, in afara celei stiintifice. Si înghesuie si moralitatea in interiorul paradigmei.

    Si sa remarcam ca de obicei nihilismul defileaza extravagant si arogant printre ei. Daca ai citit cartile lui Dawkins intelegi ce zic.

    Probabil ca ce am scris mai sus este discutabil si poate fi infinit dezbatut. Repet ca nu generalizez, nu pretind absolutism, descriu ceea ce vad in proportii majoritare. In a nutshell, that’s my view.

    Asta nu inseamna ca nu exista lucruri demne de admiratie printre ei, sau printre liderii lor.

    Cu privire la Peterson,
    Nu sunt apologetul lui. Ma voi pronunta pe viitor daca voi fi capabil si se vor ivi circumstante.

    Cheers

  48. anonymous says:

    ” Diferenta cu privire la geneza intre ateii ăştia si fundamentalistii crestini este ca primii o vad ca pe o incercare eşuată de reprezentare a adevarului, pe cand pt ceilalti este o incercare reusita si transcendenta”

    Si cum se vede ” adevarul ” asta de la mijloc?

    ” nu vad nimic dincolo de orizontul lui. Literatura, arta, religie sau alte subcategorii nefalsificabile ”

    Ba, pot sa vad si sa recunosc ca geneza este literatura mitica. Unde au negat noi-atei arta?
    Religia, da recunosc, intra la nefalsificabil which is quite Alte subcategorii I do not know what you mean.

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: