A creat Dumnezeu numerele întregi?

40 Responses to A creat Dumnezeu numerele întregi?

1. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   6 aprilie 2018 la 08:23

   As vrea sa fac niste speculatii pornind de la raportul transcendentei cu matematica si numerele naturale. M-am intrebat mereu de ce spunem ca Dumnezeu e Trinitate. De ce nu spunem ca e doua persoane sau patru persoane sau 100 de persoane ? Asta inseamna ca exista totusi o legatura analogica intre numarul natural ”3” si Dumnezeu. Chiar daca dogma spune ca Trinitatea nu se numara fiindca nu avem de-a face cu indivizi atomizati, ci cu persoane care nu se obiectiveaza una pe cealalta, totusi credem ca exista o analogie intre realitatea lui Dumnezeu si cea a numarului natural ”3”. La urma urmei spunem ca Dumnezeu e Tatal, Fiul si Sfantul Duh si ca aceste persoane, desi una in fiinta, sunt totusi persoane diferite. Acum insa apare o problema si mai spinoasa. De ce il chemam pe Dumnezeu Tata si nu mama ? Feministele de astazi si adeptii corectitudinii politice spun deja ca Dumnezeu ar trebui numit nu doar Tata, ci si Mama, sau cel putin Tata-Mama (Father-Mother). De ce totusi e mai corect sa-l numim pe Dumnezeu Tata decat mama ? Explicatia pe care am gasit-o eu cautand pe internet nu ma satisface. In articolul cu pricina se spunea ca tatal, spre deosebire de mama, reprezinta sursa procreatiei, fiindca el insamanteaza femeia, pe cand femeia este partea receptiva. Asta ne duce cu gandul, conform articolului cu pricina, la transcendenta lui Dumnezeu in raport cu creatia lui, tatal fiind mai ”transcendent” fata de progenitura sa fata de mama care este partea imanenta. Dar autorii articolului se contrazic apoi cand sustin ca Tatal este Tatal Fiului din vesnicie si ca El ar fi fost Tata pentru Fiul chiar daca n-ar fi fost lumea. Articolul ar duce la concluzia ca Tatal are o oarecare transcendenta fata de Fiul si deci ar fi superior Fiului, dar autorii sustin totusi dogma crestina care afirma egalitatea celor 3 persoane. In felul acesta insa toata argumentatia articolului se prabuseste. In acelasi timp insa, mi se pare hilar ca intregul esafodaj al dogmei Trinitatii sa se sprijine pe o analogie sexuala (barbatul trimite spermatozoidul in corpul femeii si el initiaza actul sexual). O asemenea analogie e total neserioasa in opinia mea. Cred ca analogia cu pricina trebuie sa porneasca din alta parte. In Scriptura ni se spune ca Dumnezeu, cand a creat omul, a creat de fapt barbatul. Platon sustine ca a creat androginul, dar teologia crestina se opune unei asemenea conceptii. Apoi, din barbat, ca o replica a sa, Dumnezeu a creat si femeia ca ajutor pentru el. Aceasta inseamna, in opinia mea, doua lucruri: intai inseamna ca barbatul si femeia sunt de aceeasi natura, deci sunt egali ca demnitate si cinste. Dar mai inseamna si faptul ca, conform Scripturii, barbatul reprezinta umanitatea originara, prototipul umanitatii si izvorul umanitatii, tot asa cum in Treime, Tatal este izvorul si sursa dumnezeirii, desi Tatal si Fiul sunt amandoi din vesnicie si consubstantiali. Femeia, desi egala cu barbatul, este ”nascuta ” din el, este replica si icoana naturala a fiintei lui. Femeia reprezinta, ca sa zic asa, o umanitate derivata. Barbatul este umanitatea originara. Aceasta analogie mi se pare, personal, mult mai adecvata.
2. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   6 aprilie 2018 la 08:36

   As mai adauga ceva. Unii mistici spun ca conditia Fiului in Treime este aceea de smerenie, nu o smerenie impusa din afara, fiindca Fiul este egal cu Tatal, ci o smerenie in deplina libertate. Faptul ca Fiul este fiu si nu fiica, cred ca trimite la ideea ca nu exista nicio diferenta de natura intre cei doi. Dar raportat la umanitate, as spune, desi s-ar putea sa sochez pe cineva, ca conditia femeii ca umanitate-replica a barbatului ar trebui sa fie si ea una de smerenie, NU o smerenie impusa cu bata sau cu forta, ci o smerenie liber-asumata si traita, tot asa cum conditia barbatului e aceea de a iubi pe femeia sa pana la a-si darui ei propria lui fiinta. Deci barbatul ar fi omul originar, omul prototip, iar femeia omul-replica, omul-icoana. Ambii sunt insa de aceeasi natura si egali in valoare. Dar femeia este luata din barbat si nu invers.
3. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   6 aprilie 2018 la 08:42

   Si ca sa mergem si mai departe cu argumentatia, asta ar presupune ca omul NU este pur si simplu produsul intamplator al evolutiei naturale, si ca Dumnezeu a intervenit cumva direct la crearea omului, fie ca l-a facut din tarana, fie ca l-a facut dintr-o primata anterioara. Dar a fi om inseamna ceva mai mult, conform crestinismului, decat a fi o primata evoluata. De aceea evolutia naturala ar putea fi acceptata atunci cand e vorba de evolutia lumii vii, cu exceptia omului despre care si Scriptura afirma ca e produsul intentionat si deliberat al interventiei divine. Aici ma intorc la Eccles, care spune : lumea aceasta, evolutia, nu pot explica, nu pot produce constiinta omeneasca.
4. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   6 aprilie 2018 la 08:47

   Exista un teolog ortodox rus, Jean Kovalevski, care in cartea sa, ”Taina originilor”, spune ca Scriptura sugereaza evolutia naturala a lumii vii atunci cand spune ca Dumnezeu a zis ” sa scoata pamantul”, ”sa puiasca apele” etc, ceea ce arata ca El nu a intervenit direct, ci doar a dat pamantului, apei, puterea de a naste, de a ”cloci” viata. Insa, afirma Kovalevski, in cazul omului, Scriptura face o diferenta clara fata de restul lumii vii, atunci cand afirma ca Dumnezeu a zis: ”sa facem om dupa chipul si asemanarea noastra”.
5. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   6 aprilie 2018 la 09:03

   Scuzati-ma ca tot revin cu comentarii, dar prezentarea e atat de densa ca imi provoaca multe ganduri. Referitor la Cantor, cred ca discutia despre infinituri mai mari sau mai mici trebuie inteleasa in sens calitativ, nu cantitativ. Cantitativ, toate infiniturile sunt la fel, prin definitie. Insa calitativ (multimea numerelor pare, multimea numerelor naturale etc) difera. Infifintatea numerelor pare are calitatea de a fi compusa doar din numere pare de exemplu. Daca extrapolam la Trinitate, ar putea sugera ca infinitul, desi Unul, nu este nediferentiat. Exista si in Dumnezeu persoane diferite, tot asa cum in matematica exista infinituri cu insusiri diferite.
6. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   6 aprilie 2018 la 09:07

   Cand eram in liceu, aveam un profesor de matematica care ne spunea ca matematica nu e doar logica, matematica e filosofie. Si ca matematica si filosofia au mers mana in mana de cand sunt ele. Asta apropos de Pitagora. Insa cred ca matematica e intr-adevar, nu doar filosofie, ci si teologie.
7. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   6 aprilie 2018 la 09:13

   Nu trebuie sa uitam insa ca natura lui Dumnezeu e diferita de natura matematicii. Ca orice analogie, intre termenii ei, exista o diferenta de natura. In matematica, 1+1+1=3. In teologie, 1+1+1=1. In matematica, 1=1 si 3=3. In teologie, 3=1 si 1=3. Sau cum spune Grigorie Teologul : abia ma gandesc la Treime si deja cuget la unitate, abia cuget la unitate si deja Treimea ma scalda in slava sa.
8. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   6 aprilie 2018 la 09:21

   Ei si aici vine intrebarea mea: cum e posibil ca sa existe o analogie intre Dumnezeu si lume, dar in acelasi timp distanta dintre ele sa fie infinita, ceea ce numim transcendenta? Asta e un paradox din care eu nu inteleg nimic.
9. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   6 aprilie 2018 la 09:25

   In mod logic, daca exista transcendenta, atunci nicio analogie nu e posibila. Dar in teologie e posibila. Asta nu inteleg.
10. Ianis says:

    6 aprilie 2018 la 09:32

    AV
    Asta e delir de Paste sau din cel normal?
11. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

    6 aprilie 2018 la 09:47

    Ianis , e un exercitiu dialectic, atata tot.
12. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

    6 aprilie 2018 la 09:48

    Patapievici zice ceva aici, ca sufletul omului, desi creat, paradoxal include raportul de transcendenta. Asta sa fie explicatia ?
13. anonymous says:

    6 aprilie 2018 la 11:35

    ” Dumnezeu e Tatal, Fiul si Sfantul Duh si ca aceste persoane, desi una in fiinta, sunt totusi persoane diferite.”

    https://ro.wikipedia.org/wiki/Persoan%C4%83

    Masca Tatalui, Masca Fiului, Masca Duhului sfant, sau cum au loc trei masti intr-o masca.
14. anonymous says:

    6 aprilie 2018 la 11:43

    ” Dar femeia este luata din barbat si nu invers.”

    Iar daca biblia era scrisa de catre femei, lucrurile erau fix invers.
15. Edmond Constantinescu says:

    6 aprilie 2018 la 12:15

    AV,

    Bertrand Russell spune undeva ceva in genul ca problema lui Plotin, si a grecilor in general, este ca nu aveau o teorie a numarului. Plotin crede ca Dumnezeu este Marele Unu. Parintii bisericii spun ca este Marele Trei. Dar ce este Unu ce este Trei? Numere naturale, spunem noi. Adica, Dumnezeu a creat numerele natural si apoi s-a creat pe sine?

    Cunoastem astazi ca numerele „naturale” nu sunt naturale ci creatii ale gandirii logice. Exista inca triburi primitive in a caror limba cantitatile nu sunt numerale ci substantive comune.

    Ce putem spune dspre un Neoplatonism in care Dumnezeu este Marele -1 sau o Dogma in care este Marele -3? Nu ar fi Trinitatea mai degraba trei infinituri? Daca da, care infinituri. Si sunt pozitive sau negativa?

    Nu ar fi mai natural sa spunem ca Dumnezeu este Marele Nenumarabil (apropos de Cantor)? Nu este subiectul, Dumnezeu sau Om, o singularitate, adica o gaura neagra?

    Teologia trinitariana are o excelenta coerenta interna dar nu rezista la o examinare din afara.

    Problema teologiei in timpul nostru, spune acelasi Russel, este ca a ramas intepenita la logica lui Aristotel/Aquinas. Orice sistem coerent logic este finit prin natura lui. In ultima instanta, atat matematicile cat si teologiile au la baza postulate nedemonstrabile. Difernta este ca pe baza matematicilor poti face predictii masurabile cu privire la univers.
16. Edmond Constantinescu says:

    6 aprilie 2018 la 12:38

    Paradoxul lui Patapievici nu este un paradox ci o confuzie logica. Transcendenta nu este o propietatea a sufletului ci un mod de a conceptualiza sufletul. Cum poti, ca fizician, in secolul XXI, sa discuti despre suflet in termenii dualismului grec?

    In alta ordine, desi respect intelectul lui Patapievici, nu respect catusi de putin pozitia lui intelectuala si cu atat mai putin pe cea politica. Ca sibian, am fost candva surprins de ingaduinta securitatii fata de grupul lui Noica. Nu mai sunt acum, cand inteleg ca Paltinisul nu a fost un pericol pentru protocronismul ceausist, dimpotriva. Acum e aceiasi Marie cu alta palarie. Ceausescu era un anti-marxist structural, un Alt-Right la timpul lui. Nu degeaba i-a invitat pe Eliade si Cioran sa se intoarca in Romania.

    In alta ordine, cand mi-am vazut ceva din dosarul meu de la securitate, am fost iarasi surprins sa vad ca flirtul meu cu miscarea legionara si Nae Ionescu nu a mi-a facut probleme, in timp ce interesul pentru euro-marxisti a generat o adevarata paranoia de urmarire si restrictii absurde, in disproportie cu neinsemnatatea mea de loser.
17. Edmond Constantinescu says:

    6 aprilie 2018 la 13:01

    anonymous,

    ” Dar femeia este luata din barbat si nu invers.”

    Iar daca biblia era scrisa de catre femei, lucrurile erau fix invers.

    Nu trebuie sa fii femeie, e suficient sa urmaresti dezvoltarea embrionului la sotia ta ca sa stii ca orice baietel este o fetita alterata de cromozonul Y. La unii, procesul este incomplect sau amestecat, de unde gender dysphoria pentru care vine mania lui Dumnezeu asupra propriei creatii imperfecte, dupa criteriul blame the victim.
18. Edmond Constantinescu says:

    6 aprilie 2018 la 13:05

    Cel mai bun dialog din Jurassic Park.

    Malcom:

    Dumnezeu creaza dinosaurul.
    Dumnezeu ucide dinosaurul.
    Dumnezeu creaza omul.
    Omul il ucide pe Dumnezeu.
    Omul re-creaza dinosaurul.

    Ellie:

    Femeia mosteneste pamantul.
19. taranprost0 says:

    6 aprilie 2018 la 14:26

    Ianis – Iarta puseul amicului Andrei,candoarea lui cu patina culturala ptr mine e tonifianta.
20. anonymous says:

    6 aprilie 2018 la 15:25

    ” orice baietel este o fetita. ”

    Am bagat-o la cap pe asta, nu mi-am pierdut timpul degeaba pe aici.
    https://www.whattoexpect.com/pregnancy/fetal-development/fetal-sex-organs-reproductive-system/
21. taranprost0 says:

    6 aprilie 2018 la 16:06

    Edy – M-am gandit de multe ori la in ce masura ar fi matematica un joc al mintii noastre si in ce masura,mai ales geometria,ar apartine lumii exterioare. Ptr. mine faptul ca ne ajuta sa intelegem atat de mult universul,ca putem,cu ajutorul ei sa facem predictii ,ca are o valoare explicativa atat de mare nu este un argument
    suficient ca ar avea substrat ontologic,ca ar apartine realitatii obiective.(in limita cunostintelor mele,bineinteles ).Din cate imi dau seama ,si dvs. sunteti cam pe aceeasi pozitie. Incerc sa-mi imaginez intalnirea cu o alta civilizatie avansata dpdv stiintific si schimbul de experienta pe taramul matematicii,cred ca ar fi extrem de interesant.Nu-mi place literatura s.f.;nu am citit nimic pe tema asta.
22. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

    6 aprilie 2018 la 18:09

    Edi Constantinescu, e adevarat ca exista triburi care nu au in limba lor numere mai mari decat 3. Solomon Marcus pomenea si el de asa ceva. Totusi, chiar daca numerele insele nu sunt naturale, capacitatea de a numara este innascuta. In privinta teoriei lui Cantor, am petrecut mult timp gandindu-ma la asta. Eu consider ca infinitul nu este un numar, ci un concept. Cand folosim expresia ”infinitatea numerelor prime” avem impresia ca le-am fi listat pe toate, ca le-am fi cuprins intr-un fel. Dar e o iluzie. Deoarece nu putem vorbi de infinitati actuale. Infinitul e un concept ”limita”, ca sa zic asa. De fapt, infinitatile actuale nu exista in lumea noastra. Toata teoria lui Cantor e o metafora, una frumoasa e drept, dar totusi o metafora.
23. mariusandy says:

    6 aprilie 2018 la 22:30

    Na

    Dă clic pentru a accesa Martin%20Heidegger%20-%20Prolegomene%20la%20istoria%20conceptului%20de%20timp.pdf

    „Criza nu poate deveni fecundă pentru ştiinţe şi nu poate fi orientată într-o direcţie sigură decât dacă ne vom lămuri ce sens are ea din punct de vedere ştiinţific-metodologic şi dacă vom înţelege că evidenţierea acelui domeniu de lucruri care este primordial cere un mod de experimentare şi de explicitare fundamental diferit de cel care domneşte în ştiinţele particulare însele. Prin această
    criză, cercetarea ştiinţifică dobândeşte o tendinţă filozofică.

    Ştiinţele spun astfel că au nevoie de o explicitare originară, pe care ele însele nu sunt în stare să o facă. Pentru a demonstra pe scurt acest lucru, cu ajutorul
    unor exemple concrete din suita ştiinţelor particulare (ordinea
    lor fiind aici aleasă la întâmplare), vom spune că
    această criză caracterizează în primul rând matematica
    actuală, fiind numită, în mod semnificativ, criză a fundamentelor.

    Se duce aici o luptă între formalism şi intuiţionism.

    Problema ce se pune este dacă fundamentele
    ştiinţelor matematice se întemeiază în propoziţii formale
    ce trebuie acceptate ca atare şi din care se pot deduce,
    ca dintr-un sistem axiomatic, totalitatea celorlalte propoziţii
    – iar aceasta este poziţia lui Hilbert.

    Direcţia opusă,

    influenţată în chip esenţial de fenomenologie, se întreabă
    dacă nu cumva, în cele din urmă, datul primordial nu este
    tot o anumită structură a obiectelor (cum este în geometrie
    continuum-ul dinaintea chestionării stiintifice, ca
    de pildă în calculul integral şi diferenţial). Aceasta este teoria lui Brouwer şi a lui Weyl.

    Vedem prin urmare că în ştiinţa care pare a fi cel mai solid articulată se manifestă
    tendinta de a reaşeza întreaga ştiinţă pe noi fundamente. ”

    pag 27 din titlul de sus.

    O introducere in fenomenologia istoriei si naturii la H.
24. Edmond Constantinescu says:

    7 aprilie 2018 la 02:01

    Eu consider ca infinitul nu este un numar, ci un concept

    Numerele sunt concepte.
25. Edmond Constantinescu says:

    7 aprilie 2018 la 02:14

    Marius,

    Vedem prin urmare că în ştiinţa care pare a fi cel mai solid articulată se manifestă
    tendinta de a reaşeza întreaga ştiinţă pe noi fundamente. ”

    Nu stiu unde vom ajunge de aici dar cred ca asistam la o noua revolutie copernicana – in domeniul gandului – care ne va face sa recapitulam, printre altele, istoria teologiei (daca ne da voie biserica). Un lucru e sigur: ce am invatat in liceu nu era matematica ci doar socotelnica.
26. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

    7 aprilie 2018 la 06:17

    Probabil ca una din cele mai adevarate si profunde ziceri care s-au zis vreodata ii apartine lui Grigorie Palamas care a spus candva ceva de genul : ”Orice cuvant poate contrazice un alt cuvant. Dar care este acel cuvant care sa contrazica Viata?”
    In alte cuvinte, totul este relativ, chiar si fundamentele matematicii. Matematica insasi e limitata, cum arata Godel, deci stiinta noastra e limitata. Exista dispute chiar asupra fundamentelor si exista dispute chiar asupra principiilor logicii. Principiul ratiunii suficiente de pilda : ceea ce pare suficient unor minti poate parea insuficient altor minti. Disputa e fara sfarsit. De aceea, daca exista un adevar, el trebuie cautat in Viata, nu in matematica sau logica. Sau cum spune Unamuno: sa cautam Adevarul in Viata si Viata in Adevar. Iar Viata este Dumnezeu.
27. gabrielburnet says:

    7 aprilie 2018 la 09:15

    „Pentru ca intru El au fost facute toate, cele din ceruri si cele de pe pamant, cele vazute, si cele nevazute… Toate s-au facut prin El si pentru El.”
    „orice ni se da bun si orice dar desavirsit este de sus, pogorindu-se dela Tatal luminilor, in care nu este nici schimbare, nici umbra de mutare”
    Dece nu ar fi si o a treia varianta in care „omul contopit cu Dumnezeu” impreuna cu El pentru El si din El aduc in „fiinta” concepte , logica, si chear numere irationale? Unde ar fi problema teologica in care trebuie obligatoriu sa alegem din doua variante, hai sa alegem din 3!
28. Edmond Constantinescu says:

    8 aprilie 2018 la 15:21

    gabrielburnet

    Dece nu ar fi si o a treia varianta in care “omul contopit cu Dumnezeu” impreuna cu El pentru El si din El aduc in “fiinta” concepte , logica, si chear numere irationale? Unde ar fi problema teologica in care trebuie obligatoriu sa alegem din doua variante, hai sa alegem din 3!

    Nu ar fi nici o problema. Este ceea ce Idealismul modern a sustinut de la Descartes la Hegel. Teologia Intruparii (apropos de Paste) sustine in ultima instanta acelasi lucru. Problema apare atunci cand „omul contopit cu Dumnezeu” este inlocuit cu omul-este-doar-tarana strivit inaintea unui Dumnezeu exterior care vorbeste prin Lege, sau diferiti predicatori MGGA (Make GreatControversy Great Again) ne povestesc cum Lucifer s-a crezut dastept si Eva a vrut sa fie si ea ceva si uite unde am ajuns, obligand mintea care, vorba Poetului, cuprinde universul si vecia intr-un numar, sa se supuna unui sistem teologic care refuza sa creasca.
29. Edmond Constantinescu says:

    8 aprilie 2018 la 15:45

    AV,

    ”Orice cuvant poate contrazice un alt cuvant. Dar care este acel cuvant care sa contrazica Viata?”

    Tocmai imi beau cafeaua de duminica si cred ca in momentul acesta bem o impreuna o cafea in clubul lui Nietzsche (poate chiar Peterson). „Suntem hyperboreeni”. Ce faci insa atunci cand judeci Crestinismul dupa aceleasi criterii? Fara sa impartasesc 100% vederile dionisicece ale neamtului nebun, exista aspecte ale Crestinismului care condamna viata sau pot fi condamnate in numele ei.

    Referitor la Godel, cred ca revolutia copernicana pe care a initiat-o pleaca de la faptul ca a ilocuit „adevarat” cu „demonstrabil”. Fapt este ca in ultima instanta orice sistem de gandire se bazeaza pe premise nedemosntrabile. Dusmanii vietii, sau slujitorii mortii, preotul si predicatorul, au inceput deja sa se foloseasca de acest concept ca sa ne intoarca sub toiag. De aceea e bine sa nu uitam ca matematicile fac predictii masurabile (viata), ceea ce nu putem spune despre teologii. Vezi de exemplu cum geometria ne-euclidiana a descris anticipat curbura spatiului/timpului in univers sau notiunea „absurda’ de numar imaginar a prezis existenta gaurile negre, in fizica relativista.
30. Edmond Constantinescu says:

    8 aprilie 2018 la 15:58

    O Nota Bene cu privire la Pastele ortodox, a asezat centralitatea Invierii acolo unde cel catolic a asezat-o pe cea a mortii.
31. 1992sam says:

    8 aprilie 2018 la 19:29

    Când Godel a înlocuit „adevărat” cu „demonstrabil” el a început sa facă orice altceva, numai matematica nu.Si asta n-o spun eu, o spune Wittgenstein…
32. polihronu says:

    9 aprilie 2018 la 10:23

    In contextul remarcii despre greci ca primi teologi, trebuie spus ca inovatia majora a Noului Testament nu este Fiul, ci Tatal pe care acesta il reveleaza. Asa cum intre preotia lui Hristos si cultul levitic e o distanta incomensurabila, intre zeul veterotestamentar al lui Israel si Dumnezeul grec al lui Isus e un hau infransisabil. Crestinismul ii datoreaza, in acest sens, mai multe unui Filon din Alexandria (care a incercat sa-l reinterpreteze pe Yahweh ca dumnezeu al filozofilor) decit lui Ezra. Iar Isus nu putea decit sa fie respins de ‘iudei’ – pentru incompatibilitate teologica, nu pentru petulanta hermeneutica.

    Apropo de „marea lupta” adventista, trebuie subliniata si discontinuitatea ireconciliabila dintre apocaliptica VT (templiera, legalista, nationalista) si apocaliptica Noului – transcendentalista, umanista, anti-imperialista.
33. polihronu says:

    9 aprilie 2018 la 10:30

    „o legatura analogica intre numarul natural ”3” si Dumnezeu”

    Am mai avut discutia asta (aici sau aici). Daca vrei o analogie buna pentru 3-ul treimii, ia de-aici:

    In physics, the only system that is ‘exactly soluble’ – that is, whose evolution can be deduced for all time – is the two-body system. This includes the Earth and Moon moving under the influence of their mutual gravitational force and the proton and an electron of a hydrogen atom moving under the influence of their mutual electric force. Once a third body is introduced, things become so horrendously complicated that approximation is the best mathematicians can do. (To calculate the trajectory of an interplanetary space probe, for instance, mission planners have to resort to a ‘brute force’ method. At each location, they have to sum up the forces on the space probe from all the planets, determine how it moves in response to that sum over the next minute; then repeat the whole process at the new location where the forces from all the planets will be slightly different; and so on.) In fact, the long-term evolution of a system of three or more masses under the influence of their mutual gravity, though predictable in theory, is unpredictable in practice. Because of this phenomenon, known as ‘deterministic chaos’, even a tiny difference in the starting locations of planets will, after a while, result in wildly differing behaviour in the distant future. Even worse, the Solar System is unstable in the long term. Like a clock mechanism that unpredictably goes wild, its cogs and wheels flying off in all directions, the Solar System could one day eject Mercury or Mars or any other body. In fact, in the distant past, it may have flung a planet or two into the frigid darkness of interstellar space. (Marcus Chown, The Ascent of Gravity)
34. polihronu says:

    9 aprilie 2018 la 10:34

    „Referitor la Cantor, cred ca discutia despre infinituri mai mari sau mai mici trebuie inteleasa in sens calitativ, nu cantitativ.”

    In niciun caz.
35. Edmond Constantinescu says:

    9 aprilie 2018 la 13:30

    In contextul remarcii despre greci ca primi teologi, trebuie spus ca inovatia majora a Noului Testament nu este Fiul, ci Tatal pe care acesta il reveleaza. Asa cum intre preotia lui Hristos si cultul levitic e o distanta incomensurabila, intre zeul veterotestamentar al lui Israel si Dumnezeul grec al lui Isus e un hau infransisabil. Crestinismul ii datoreaza, in acest sens, mai multe unui Filon din Alexandria (care a incercat sa-l reinterpreteze pe Yahweh ca dumnezeu al filozofilor) decit lui Ezra. Iar Isus nu putea decit sa fie respins de ‘iudei’ – pentru incompatibilitate teologica, nu pentru petulanta hermeneutica.

    Polihroane, ai pus in doua fraze mai mult decat se invata in toate seminariile teologice. Omule, ai dreptate: marea descoperire a NT este Tatal. For God’s sake, Marcion stia ce spune. Daca asezi cultura in locul cosmologiei mult sisteme gnostice au sens. Biserica ne-a intors iarasi sub jugul robiei, ne-a castrat, acei dusmani ai tuturor oamenilor, caini, scrajilati, etc.
36. Edmond Constantinescu says:

    9 aprilie 2018 la 13:50

    Nu m-am gandit la asta. Problema celor trei corpuri nu a putut fi rezolvata de Newton si pana astazi nici un matematician nu a oferit o solutie. Sau, o imagine mai accesibila, problema celor doua picaturi ale lui Malcom din Jurassic Park. Trinitatea isi gaseste locul mai degraba in rationalismul euclidian in care miscarea e doar iluzie sau accident, nu necesitate. Newton, care a fost ultimul sa faca teologie facand fizica (Laplace nu va avea nevoie de „aceasta ipoteza”) a fost antitrinitarian.
37. Edmond Constantinescu says:

    9 aprilie 2018 la 14:19

    „Referitor la Cantor, cred ca discutia despre infinituri mai mari sau mai mici trebuie inteleasa in sens calitativ, nu cantitativ.”

    Asta se poate argumenta doar filozofic. Mai degraba, in limbajul lui Cantor, facem distinctie intre „transfinit” si „absolut”. Un set se cuprinde in alt set si la ambele poti adauga la infinit a+1. Asta inseamna „transfinit”. Ambele sunt insa infinnite in sens de „absolut”, adica nu poti adauga nimic la ele. Ambele concepte sunt cantitative. Problema aici este ca pentru fiecare punct intr-o figura geometrica (si ai un infinit de puncte) exista alt punct in alta care corespunde ei in alta, etc., sau pentru fiecare numar intr-un set ai o functie in alt set. Asta spus in limbajul meu de baba analfabeta. Astae sunt legile gandirii, spune Cantor, si nu putem gandii altfel.
38. Edmond Constantinescu says:

    9 aprilie 2018 la 14:28

    1992,

    Tot respectul pentru Wittgenstein. Insa ma tem ca ne intoarcem la afacerea Galileo cand biserica a fost „mai rationala” (Paul Feyerabend/Cardinalul Ratzinger) apeland la concepte filozofice impotriva unei matematici imperfecte. Argumentul lui Wittgenstein impotriva lui Cantor este logico-filozofic, nu strict matematic. Godel a dovedit ca, in ultima instanta, nu poti demonstra axiomele matematice, asa ca aici avem o situatie tipica de „trecem mai departe in tacere”, adica exact ce spune si Wittgenstein. Mi se pare ca imposibilitatea propozitie ontologice, la Witggenstein, se potriveste foarte bine cu nedemonstrabilitatea axiomelor fundamentale, la Godel. Vorbesc ca un amator.
39. polihronu says:

    9 aprilie 2018 la 14:30

    „ai pus in doua fraze mai mult decat se invata in toate seminariile teologice”

    Sa nu fim asa pesimisti. Poate am uitat ca le-am auzit de fapt de la unul dintre profesorii mei adventisti. Laiu? Orban? Danaiata? Coman? Davidson? Doukhan? Paulien? Knight? Must’ve been one of’em 🙂
40. polihronu says:

    9 aprilie 2018 la 14:36

    „Trinitatea isi gaseste locul mai degraba in rationalismul euclidian in care miscarea e doar iluzie sau accident, nu necesitate.”

    „Buna”, din „analogie buna”, era in ghilimele invizibile. Incercam sa arat, pentru a nspea oara, limitele epistemologice ale analogiei. Da’ pina la urma, n-ar strica o trinitate scoasa din intepenire, generind haos – adica informatie, adica viata.

Lasă un răspuns:

Scrie un comentariu aici...

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Email (Adresa de email nu va fi publicată.)

Nume

Site web

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Twitter. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

Notifică-mă prin email când sunt publicate comentarii noi.

Notifică-mă prin email când sunt publicate articole noi.

Δ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.