Trecut alternativ – viitor distopic
13 mai 2018 12 comentarii
omul va supravietui, mai mult, va invinge
13 mai 2018 de Edmond Constantinescu 12 comentarii
Filed under Editorial
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Multă vreme am simțit că interpretarea creștină este o forțare a textului lui Daniel. Faptul că Unsul apare după primele 7 săptămâni, sau că legământul nu este făcut de către cel uns, ci de acel „domnul” (acelui popor care nimicește cetatea) mi s-au părut multă vreme ireconciliabile cu interpetarea istoricistă. Totuși, stăruiam în ceea ce știam nu doar pentru că era mai confortabil să cred în acel fel, ci și pentru că oferea un sens christologic și eschatologic. Este interesant cum sensul unui sistem poate duce la lipsa totală de sens din afara sistemului.
Edi Constantinescu
Foarte buna prezentarea si sunt total de acord cu interpretarea. Aceasta este interpretarea corecta dpdv istoric, mai ales ca reiese clar din context ca domnul care va incheia un legamant cu multi intr-o saptamana este agresorul, Antioh Epifanul, nicidecum Mesia. Stiu ca noi crestinii am fortat textul ca sa se potriveasca cu scopurile noastre, dar asa cum ati remarcat, vechii crestini nu au folosit acest text pentru a justifica pretentiile crestine. Ceea ce este uimitor, este ca un teolog si biblist reputat precum Brant Pitre, care are insa o agenda pro-catolica, forteaza textul ca sa se potriveasca cu Iisus. Brant Pitre a fost tradus si in limba romana (doua carti), una dintre ele fiind o tentativa disperata de a justifica Euharistia crestina cu texte din Talmud si din traditia evreiasca. Ceea ce este, dupa mine, un total esec. Este uimitoare lipsa de sinceritate a acestui biblist, care nu are cum sa nu stie, data fiind cultura teologica de care dispune, ca textul cu pricina se refera la cu totul altceva. Este adevarat ca Iisus foloseste expresia ”uraciunea pustiirii” cu referite la cartea lui Daniel, dar aici pare a fi mai degraba vorba de faptul ca istoria, intr-un fel, se repeta, chiar daca circumstantele si imprejurarile sunt altele. Sau cum spune Ioan, ”antihristii sunt multi”. Putem extrage dintr-un text invataturi si pilde valabile pentru orice veac si orice timp, dar ca sa manipulezi textul lui Daniel in asa masura incat sa spui ca el este o referire directa la Iisus, asta mi se pare o atitudine lipsita de onestitate, mai ales ca vine din partea unui biblist ca Brant Pitre.
Dar ce, si găsit vreun biblist contaminat de prejudecăți religioase să fie și onest în același timp?
Explicațiile simpliste la Daniel vin și din faptul că istoria așa zis inertestamentară se cunoaște foarte puțin, nu sunt nici foarte multe informații dar ce să mai zici de distorsionarea interpretărilor creștine dacă asemenea distorsionări avem chiar în evanghelii!
Matei de exemplu, citează profeții din vechiul testament ca să justifice împlinirea lor în Isus dar care nu au nimic a face cu Isus ci cu alte evenimente tot din vechiul testament.
La o privire mai de ansamblu, NT și VT sunt ca două oglinzi care stau față în față și reflectă una în cealaltă dar niciodată în exterior, pe așa baze, cum poți determina cu exactitate un fapt istoric?! Între oglinzi fiind creștinismul, mai ales cel neoprotestant, ce poți vedea, doar cea ce vezi în oglindă, nu realitatea exterioară cât de cât obiectivă!
”Explicațiile simpliste la Daniel vin și din faptul că istoria așa zis inertestamentară se cunoaște foarte puțin, nu sunt nici foarte multe informații dar ce să mai zici de distorsionarea interpretărilor creștine dacă asemenea distorsionări avem chiar în evanghelii!”
Din pacate da, trebuie sa recunosc ca avem chiar in evanghelii nu doar distorsionari, dar si citate care nici macar nu exista ca atare in VT. Eu cred, si am purtat aceasta polemica cu un catolic care m-a acuzat de erezie si marcionism, ca un crestin are nevoie sa creada intai in Iisus ca sa poata accepta Biblia, si nu invers. Nu datorita VT credem in Iisus , ci datorita lui Iisus acceptam si VT. Nu credem in Iisus pe baza Bibliei, ci datorita lui Iisus acceptam si Biblia. Cu alte cuvinte, daca ar exista un limbaj universal al lui Dumnezeu, acest limbaj NU ar putea fi litera Bibliei, ci harul Duhului Sfant. Pavel chiar spune ca numai in Duhul Sfant putem sa-l cunoastem pe Iisus ca Dumnezeu, si ca litera ucide iar Duhul da viata. In crestinism, cred eu, centrala este Persoana lui Hristos, nu litera unei carti, fie ea si Biblia.
„statul Israel – un avanpost al civilizatiei Apusului in Orientul Mijlociu”
Pai, asta e problema. Ca nici Apusul n-a reusit sa se destupe suficient, mai ales prin partile lui trans-atlantice, pentru ca sa se dezlege de lanturile scripturilor. E o distanta periculos de mica intre Israel ca „avanpost al civilizatiei Apusului” (in sensul optimist) si Israel ca stat atomic fundamentalist.
AV, danilecirt, ditto. Intotdeauna am gasit ca problema cu legamantul si unsul suna fals. Insa pe mine m-a lamurit un prof catolic si, pe deasupra, ptiu drace, iezuit. Doamen feri.
Adyt,
„…mai ales cel neoprotestant…”
Macar religiile istorice au un loc pntru exegeza stiintifica. Insa, vorbind despre interpetarea ‘creatoare” a VT in Evanghleii si Epistole, Daniel 9 nu face parte din asta. Asa ca legitimitatea interpretarii de mai tarziu cade.
” Insa pe mine m-a lamurit un prof catolic si, pe deasupra, ptiu drace, iezuit.”
Ce nevoie mai avem de acuzare, a marturisit cu gura lui! 🙂
Anul decretului lui Artaxerxex 1 se pare ca a fost 444 BC. Dar de la Iisus daca socotim anii profetiti ne da intr-adevar anul 457 BC. Asadar nu iese cum trebuie, motiv pentru care s-a introdus smecheria aia cu anii profetici. Mai mult, faza cu Artaxerxes e aleasa total arbitrar, ca sa iasa la numaratoare, sau macar sa se apropie, ca de iesit tot nu iese.
Ma rog, acum nu are sens sa facem numerologie. Cand o iei in directia asta, cu numere si socoteli, iar profetia mai e si neclara, nu o scoti niciodata la capat. Problema mare cu interpretarea crestina este ca acolo apar intai 70 de saptamani pana la Mesia, iar apoi apar, in versetul urmator, 62 de saptamani pana cand Mesia va pieri. Bun, dar 62 de saptamani de la ce? Daca se va raspunde ca de la decretul lui Artaxerxes, atunci intrebarea urmatoare este ce e cu cele 69 de saptamani din versetul anterior (7 + 62) ? Astia de unde se mai calculeaza ? Una peste alta, toata chestia asta cu numerele si socotelile mi se pare atat de neserioasa ca nici nu merita sa ne batem capul cu ea.
Apropos de ce am scris mai devreme, legat de ani si socoteli, de fapt e invers. Crestinii au calculat 69 de saptamani de la decretul lui Artaxerxes, uitand ca in versetul urmator se vorbeste doar de 62 de saptamani care nu se mai spune de la ce se calculeaza. De-aia zic ca chestia asta cu calculele mi se pare neserioasa.
AV,
Poate fi ceva mai sinistru. Cand eram literalist ma apuca durerea de cap ori de cate ori incercam sa fac aritmetica cu Biblia. La sfrasitul zilei spuneam ca in 1984: Partidul stie mai bine cat face 2+2. Este un exercitiu in newthink si o forma de selectie a celor care sunt dispusi sa renunte la principiul non-contradictiei pentru a fi oite cuminti. Cei care gandesc se poticnesc in primul rand de ecuatia gresita. Asta inseamna ca cel care a trecut testul 2+2=5 va accepta tot ce spune Big Brother fara sa analizeze critic.