Viziunea păgână a lumii

21 Responses to Viziunea păgână a lumii

1. Amaranthine Sophia says:

   26 iunie 2019 la 07:06

   cartea se poate downloada de aici gratis: https://www.pdfdrive.com/search?q=carlo+rovelli&pagecount=&pubyear=&searchin=
2. polihronu says:

   26 iunie 2019 la 13:34

   Lucretiu – prima jumatate a secolului I a.Chr.
3. Edmond Constantinescu says:

   26 iunie 2019 la 16:05

   Inseamna ca este antihristul.
4. Sorin Săndulache says:

   26 iunie 2019 la 16:43

   Gând la gând!…
   26.06.2019
   Cum (nu) înțeleg eu fizica.
   Sunt pe țărmul mării sau al oceanului. Privesc frământarea valurilor, purtătoare mai mult de energie, decât de masă, și visez.
   Apoi, iau o piatră ‘banală’ în mână. Îmi pun ochelarii cuantici și, deodată, piatra inertă se transformă într-un nor cuantic având același fior de neliniște și agitație ca valurile mării.
   Privesc apoi spre Calea Lactee, mama noastră, în care am aflat laptele existenței, și încerc, dar nu reușesc, să mă gândesc la cele o sută de mii de miliarde galaxii, având fiecare câte o sută de mii de miliarde stele și planete. Cu supernovele, spațiul-timpul lor curbat, găurile negre și câmpul lor gravitațional.
   Și mă mai gândesc cum fiecare firicel de praf sau nisip este alcătuit dintr-un număr (in)finit de particule-cuante, câmpuri cuantice, nori cuantici și probabil o gravitație cuantică, pe cale de a fi înțeleasă.
   Și atunci, îmi dau seama și mă umplu de o fericire imensă, că și eu, trestie gânditoare, fir de praf la granița dintre atomi și stele, fac parte – doar pentru o clipă – din acest Univers!
   Acest lucru banal, faptul de a exista pentru o clipă și a gândi, a scrie gândurile acestea, nu mi-l mai poate răpi nimeni!
   Acesta este un motiv foarte puternic să vă iubesc pe toți semenii mei, întru existență!
   Oameni, plante, animale, minerale, gânduri, fantezii și sentimente!
   Vă mulțumesc tuturor că existați!
   Celebrați!
   …
5. Edmond Constantinescu says:

   26 iunie 2019 la 18:26

   Gand la gand… ca intre eretici.

   Constanta, 1986, adunare de district electiv. „Lucrarile” sunt conduse de „duhul sfant” care lucreaza mecanic ca un robot primitiv cu cheie si arc. Lozinci, aranjamente, predicute, etc.

   In sfarsit, am „ales” delegatii si plecam acasa. Mai am cateva ore pana la tren si ma duc pe malul marii. E o zi insorita de iarna. Pescarusi, lisite, delfini, valuri, nori, soare, briza… Simt ca ma curat pe dinlauntru.
6. polihronu says:

   26 iunie 2019 la 20:43

   Apropo de lucraturile Duhului (pentru ca m-ai pus sa-l recitesc pe Minunescu):

   „Untdelemnu-n sînt-pretinsa vatră a bigoteriei
   E același ce-n amoruri pămîntene-a licurit;
   Duhul sfînt în chip de pórumb nu din cer s-a pogorît
   Ci mai jos de brîu l-avuse Iosif și l-a dat Mariei.”
7. Edmond Constantinescu says:

   26 iunie 2019 la 21:59

   Parcă voiau să-l canonizeze.
8. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   26 iunie 2019 la 22:19

   Rovelli spune ca nici Newton nu intelege ce spune cand spune ca spatiul si timpul sunt sensorium dei. Problema este ca, in fizica moderna, nici fizicienii nu inteleg ce zic. Fizica moderna este de fapt metafizica. Iar ceea ce face Rovelli este tot metafizica, chiar daca el crede ca nu. Si am indoieli ca se poate trasa o granita clara intre cele 2, fizica si metafizica.
9. mariusandy says:

   26 iunie 2019 la 22:31

   Starnind puţin cârdul de raţe…

   Bine’nţeles tot cu amarnicul popit Petre Ţuţea

   Dinspre petecele lui Ţuţea catre un paradox tampit… sau privind imanenţa prin lentile de … vultur…

   „Prima idee de creaţie realã au adus-o în istorie creştinii. De creat doar zeul creeazã, iar omul imitã. Eu când citesc cuvântul „creaţie“ — literarã, muzicalã, filozoficã — leşin de râs. Omul nu face altceva decât sã reflecte în litere, în muzicã sau în filozofie petece de transcendenţă.” Petre Ţuţea
   Divagand a gaină udă…
   • Omul si cand il neaga pe Creator se cheama ca face religie. Nu trebuie sa ne inselam ca face ştiinţă.
   Scremetele agnostice si atee tot asta sunt. Pecete de transcendenta.

   De dracu mai poţi scapa, dar de iubire nu.

   Asta e paradoxul iubirii.

   Te ajunge cum, cand şi unde nu ştii…

   Nu este şi asta o dovadă…?

   Dar e de mers pana la limită, şi puţin dincolo de ea, ca sa dobândeşti dovada asta…

   Multumesc alteritate, frumoase ganduri…
10. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

    26 iunie 2019 la 22:45

    Intr-adevar, aici e intrebarea, cum spuneti la sfarsitul prezentarii : poate omul sa se multumeasca cu un adevar provizoriu si relativ? Si mai ales, poate omul sa se resemneze cu lipsa de sens a lumii? Aici e intrebarea. Fiindca eu propun sa facem un pas mai departe. Si anume: cum spune Unamuno, omul isi cauta un sens absolut fiindca are o constiinta. Iar daca acest sens absolut nu exista si constiinta e doar un accident colateral al evolutiei, atunci constiinta este o boala. Iar natura omului este natura unei fiinte bolnave. Dar intrebarea este : poate omul sa se elibereze de ”boala” sa si sa ramana in continuare om in sensul deplin al cuvantului? Paganismul dionisiac la care faceti referire, ”betia” aceasta estetica a savantului, ne spune ca da, ca putem sa renuntam la boala si sa traim ca niste visatori, ca niste poeti, cum spuneti. Eu insa cred ca aceasta boala trebuie asumata si traita pana la capat. Dupa vorba lui Albert Camus care imi place enorm si care spune : ”iar daca neantul ne este rezervat, sa facem in asa fel incat acest lucru sa constituie o nedreptate”. Din acest motiv nu ma multumeste stiinta, pe mine personal. Si nici nu cred ca ma va putea multumi vreodata. Tot asa cum paganismul antic nu-mi poate spune nimic. Ma regasesc cu mult mai mult in zbaterea existentiala a lui Camus, a lui Sabato, a lui Unamuno sau a lui Dostoievski. Si continui sa cred impreuna cu Rene Char ca ”luciditatea este suferinta cea mai apropiata de soare”.
11. mariusandy says:

    26 iunie 2019 la 22:52

    „…cusurul utopiilor nu stã în construcţia lor, ci în faptul cã toate sunt realizabile.(Berdiaev)
    E un paradox, însã este adevãrat cã paradoxul e limita pânã la care poate merge inteligenţa umanã, dincolo de care apare nimicul…”
    Berdiaev prin Ţuţea…

    Cunoaşterea nu este ea o minunată utopie…?

    Noroc ca avem revelaţia…
12. mariusandy says:

    26 iunie 2019 la 23:14

    Ştiinţa şi libertatea frumoasele utopii de azi ce susbstituie comod mai vechile utopii…

    Autoritatea ştiinţei dar si cea a libertatii in care credem cu orbire ce e drept nu poate fi contestata, dar utopia lor ar putea fi chestionată…
13. alterego1968 says:

    27 iunie 2019 la 05:52

    Edi
    Intrebarea finala
    „Ce facem, cautam adevarul absolut sau ne multumim cu acest orizont al cunoasterii care se largeste „la infinit”, dar care niciodata nu este complet?”

    Cand „ne multumim” cu orizontul care se largeste „la infinit”, tot in cautarea absolutului ramanem. Nu putem renunta la el pentru ca nu putem renunta la noi.
    Omul religios se amageste c-ar fi in cautarea absolutului si aici autorul are dreptate, omul de stiinta e cautatorul mai autentic, daca e lipsit de aroganta, chiar si atunci cand in mod inconstient si contrazicandu-se, neaga absolutul. Cautarea in sine, e dovada: „cine cauta gaseste si celui ce bate i se va deschide”. Cel ce se opreste din cautare, zicand ca a gasit…e arogant.
    Elementul de noutate pe care asteptam de mult sa-l introduci, e creativitatea. Omul creator e omul indumnezeit, omul in care dorul de absolut face legea si de aceea refuz sa bagatelizez ca Tutea. Din obisnuinta, cultivam doar latura rationala, a naturii noastre, in detrimentul creativitatii. Asa cum corect observa autorul, ratiunea nu poate merge mai departe fara imaginatie(Einstein) -revelatie. Ca sa facem un pas inainte, trebuie sa punem ambele emisfere la treaba, sa punem ratiunea la locul ei, ca sa facem loc unei alte dimensiuni sa urce in noi. Si atunci, omul de stiinta, cautator si artist, poate fi o propunere interesanta, pentru Interstelar.
14. polihronu says:

    27 iunie 2019 la 09:15

    „Fizica moderna este de fapt metafizica.”

    Sigur, in sensul in care filozoful care anunta moartea metafizicii face metafizica. Aia nu inseamna ca sintem suficient de prosti sa nu ne prindem ca ne duci cu zaharelul.
15. Amaranthine Sophia says:

    27 iunie 2019 la 10:17

    O observație la exemplul cu pasajul spre Hades, din carte. Din câte știu, cred că nu era vorba sa fie la propriu un pasaj. In tehnicile șamanilor se puteau folosi de o gaura în pământ care sa catalizeze imaginația spre a forma un tunel spre lumile de jos, cu sau fara psihedelice, depinde de regiune. Problema era ca masa de oameni luau ad litteram niste povestiri cu înțeles ascuns.
16. Ianis says:

    27 iunie 2019 la 11:36

    Poli,
    Pentru unii indivizi, fizica este metafizica. Particulele cuantice, de exemplu, sunt manifestari ale divinitatii. E o intreaga mistica aici.
    (Bine, astia sunt putin mai avansati. Nu cu mult timp in urma, credinciosii dezbateau metafizica tunetelor si fulgerelor.)
17. Edmond Constantinescu says:

    30 iunie 2019 la 17:52

    Alter, AV, Marius,

    Să ne luăm timp și răbdare pentru un citat lung dar, cum mai rar se întâmplă în scrierile lui, destul de clar, de la bătrânul Heiddegger (1964).

    What is meant by the talk about the end of philosophy? We understand the end of something all too easily in the negative sense as a mere stopping, as the lack of continuation, perhaps even as decline and impotence. In contrast, what we say about the end of philosophy means the completion of metaphysics. However, completion does not mean perfection as a consequence of which philosophy would have to have attained the highest perfection at its end. Not only do we lack any criterion which would permit us to evaluate the perfection of an epoch of metaphysics as compared with any other epoch. The right to this kind of evaluation does not exist. Plato’s thinking is no more

    Throughout the whole history of philosophy, Plato’s thinking remains decisive in changing forms. Metaphysics is Platonism. Niets:zche characterizes his philosophy as reversed Platonism. With the reversal of metaphysics which was already accomplished by Karl Marx, the most extreme possibility of philosophy is attained. It has entered its final stage. To the extent that philosophical thinking is still attempted, it manages only to attain an epigonal renaissance and variations of that renaissance. Is not then the end of philosophy after all a cessation of its way of thinking? To conclude this would be premature.

    We forget that already in the age of Greek philosophy a decisive characteristic of philosophy appears: the development of sciences within the field which philosophy opened up. The development of the sciences is at the same time their separation from philosophy and the establishment of their independence. This process belongs to the completion of philosophy. Its development is in full swing today in _all regions of beings. This development looks like the mere dissolution of philosophy, and is in truth its completion.

    It suffices to refer to the independence of psychology, sociology, anthropology as cultural anthropology, to the role of logic as logistics and semantics. Philosophy turns into the empirical science of man, of all of what can become the experiential object of his technology for man, the technology by which he establishes himself in man, of all of what can become the experiential object of his technology for man, the technology by which he establishes himself in the world by working on it in the manifold modes of making and shaping. All of this happens everywhere on the basis and according to the criterion of the scientific discovery of the individual areas of beings.

    Rovelli este de acord cu Heiddegger că răspunsul îl are filozofia presocratică și că Platon ne-a ferecat în peștera din care ne-au scos Parmenide și Democrit,
18. alterego1968 says:

    2 iulie 2019 la 15:08

    Edi
    Heiddegger, nu se lasa sedus doar de materialismul lui Democrit si Marx, ci si de national socialismul lui Hitler, dumnezeu sa-l ierte!
    Acuma, da-mi voie sa fac nitel apel la logica.
    Scumpul meu, e mai mult decat de bun simt sa accepti ca oricat de mare ar fi avansul tehnologic actual, la un moment dat el va incetini. Fara a minimaliza catusi de putin resursele inventivitatii umane, la un moment dat ea se va izbi de limitele impuse de material. Nu-i comica chestia, materialele vor da in cap materialismului. Acceptand ca SUA mai au niscaiva asi in maneca, trebuie sa recunoastem ca ei sunt cei mai tari in materie de studiul materialelor, in cele din urma, aceste limite se vor dovedi din ce in ce mai greu de surmontat. Efectul se va simiti in instrumentarul absolut necesar, observatiei stiintifice. Asa se face ca multe din modelele propuse de fizica, vor fi din ce in ce mai greu de confirmat. De aceea, modele ca universul holografic, teoria stringurilor, teoria multiversului, modele care strang in jurul lor adepti ca dl. Choppra, isi vor mai astepta o vreme confirmarea experimentala, desi vor fi socotite valide din punct de vedere matematic. Eddington va deveni o rara avis, scumpul meu prieten si asta ma determina, cel putin in parte, sa-l contrazic pe prietenul Heiddegger, zicand ca metafizica nu numai ca n-a murit (o fi murit vreo viziune despre ea), dar va deveni din ce in ce mai evident ca reprezinta viitorul. Fara „metafizica” nu vom face saltul si vom fi condamnati ca specie. De altminteri, multe din modelele propuse de fizica moderna, isi trag seva din metafizica orientului, ori macar atata lucru ne-ar obliga sa nu scoatem limba la ea.
    Am vorbit despre Big Bang – origineaza in Righ Veda, idem modelul Holografic al lui Bohm(acceptat de Einstein), il intalnim si la M. Eminescu – „precum pulberea se joaca in imperiul unei raze, mii de fire viorie ce cu raza inceteaza…”.
    N-am citit cartea lui Rovelli, dar bazat pe informatiile care vin de la tine, as zice ca ne grabim putin atunci cand il punem de acord cu Heiddegger. Adica, chiar faptul ca aduce in discutie ideea de om de stiinta ca artist, mie imi zice ca sunt nuante pe care le neglijam. Si aici ma intemeiez si pe faptul ca sunt din ce in ce mai multi oameni de stiinta, constienti de limitele de care vorbii mai sus, care par sa accepte ca in viitor, unul din subiectele la care stiinta trebuie sa incerce un raspuns e cel al constiintei. Acum cand o astfel de preocupare apare in zona neurostiintelor, nu-i nimic spectaculos, dar cand savanti fizicieni si nu orice fel de savanti, din aia cu Nobel, aduc asta in discutie,…..asta vorbeste despre cat de „consistente” sunt lucrurile. Sigur discutia ramane deschisa, pentru multi ani de aici inainte, asa ca o sa ne mai intalnim pe marginea temei, lucru care nici nu ma stradui sa-l ascund, imi face placere.
19. alterego1968 says:

    2 iulie 2019 la 15:41

    „Heiddegger, nu se lasa sedus doar de materialismul lui Democrit si Marx”.
    Asta cu referire numai la pasajul cu pricina.
20. Edmond Constantinescu says:

    2 iulie 2019 la 16:55

    Alter,

    Apreciez la Heiddegger faptul că nu s-a grăbit să cumpere inulgențe anglo-saxone pentru deturul nazist când s-a schimbat politica în purgatoriu. Omul a fost consecvent cu sine.

    E posibil, chiar probabil, să intrăm într-un nou ev mediu, dar va avea loc o renaștere într-o zi. Tehnologic, AI abia începe să ia viteză, la fel interfața creier computer și ingineria genomului. Theory of everything este la orizont deși orizontul se va mișca.

    Uită-te în jur și vezi că arta este moartă și putredă acolo unde imaginația nu este stimulată de științe.
21. Edmond Constantinescu says:

    2 iulie 2019 la 17:05

    Nu e vorba de seducție. Toată critica ontologiei Apusului de la Platon în Ființare și Timp pleacă de la presocratici și Nietzsche, și duce la o întâlnire cu Marx. Conceptul de alienare a naturii umane în economii tehnologizate este destul de marxist. Luciditatea de la bătrânețe îl face să considere că nu fuga de tehnologie ci îmbrățișarea ei ca împlinire a metafizicii este calea.

Lasă un răspuns:

Scrie un comentariu aici...

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Email (Adresa de email nu va fi publicată.)

Nume

Site web

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Twitter. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

Notifică-mă prin email când sunt publicate comentarii noi.

Notifică-mă prin email când sunt publicate articole noi.

Δ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.