Când Nietzsche a râs

102 Responses to Când Nietzsche a râs

  1. Mariana Maritoi says:

    Creationismul omoara metafizica ,lasand dreptul la viata numai ontologiei . Descartes si Newton cu lama lui Occam decapiteaza ontologia , proclamand ratiunea si realitatea ca singure stapane ale existentei , Kant le pune la indoiala pe ambele , recunoscand doar fenomenul acestora . Saussure neaga si fenomenul lor , dand limbii statut independent de ratiune si realitate . Nietzsche legitimeaza nihilismul , cu radacini in Deicidul pe care noi l-am comis ,la indemnul cohortei de ganditori /filosofi . Acum ,pe bune , v-a trebui sa suportam consecintele acestui act , Caci nu ne ramane altceva decat sa ne simtim deleuzieni (Gilles Deleuze ), simtire care implică o devenire-schizo, schizofrenia ca o călătorie si eternul simulacru.

  2. Amaranthine Sophia says:

    După ce scapi de Dumnezeu vine un sentiment de eliberare și bucurie. Nihilismul vine după repetate eșuări în a găsi un sens sau un ideal. Partea buna e că, odată atins, nu te mai lasă să accepți ceva doar de dragul de a umple golul. Devine un anticorp, un antivirus. Te uiți pe meniul lumii și nu ți e mai pofta de nimic, toate produsele sunt artificiale și ai dezvoltat o intoleranță. Nihilismul e o foame care se va satisface numai cu alimente reale. Până le găsești rabzi. Sunt bune cărțile, arta, știință pt ca te dezvolta, te articulează dar nu o sa găsim în ele hrana reala. Scuze de clișeu, dar bănuiesc ca o s-o găsim în noi, dar nu gata preparata de la începutul lumii ci creata de noi, din noi, pentru noi. Din ce găsim acolo construim ca un zeu care ordonează haosul. Dar ce înseamnă a ordona va fi ceva unic pentru fiecare, deci nu va fi o reflectare a macrocosmosului în microcosmos. Asta-i bănuiala mea.

    Dacă nu am nihilism ci o simplă depresie de la mâncarea proastă, pe care o dramatizez ca să fie mai interesantă viața sau sa fiu pretențios?

    Auzind descrierea lucrului în sine, m-a dus gândul la serialul american gods.

    Totul e iluzie (ontologic) , dar totul e real (fenomenologic) , îmi spuneau cândva vocile. 🙂 Însă îmi vine în minte o fraza a cuiva care, vorbind de halucinații, zicea „cum poate să existe percepție fără un emițător? “ Astfel, cum poate ceva ireal să ducă la ceva real, măcar ca trăire subiectivă. Asta ne spune ca universul e real, dar asta ne spune și ca visul de ex. e real, e de alta natură ontologic, dar real.

    Îmi place când, în cadrul discursului mai scăpați câte ceva despre ortodoxism, noi

  3. Amaranthine Sophia says:

    … care am trăit în acel mediu ideologic, nu avem o comunitate ca asta.

  4. Amaranthine Sophia says:

    Mi-ar place o dezvoltare a ultimei fraze, dacă are rost în situația în care nu știu nimic de Deleuze.

  5. Amaranthine Sophia
    Știu că ortodoxia are încorporată în rădăcina ei multă mistică, presupun că ai crescut în mediul ortodox, crezi că înclinația ta către psihedelice se datorează faptului că ai renunțat la ortodoxie dar totuși îți dorești să retrăiești experiențele mistice prin alte mijloace?

  6. daimonel says:

    Edi iti multumesc ptr efortul intelectual pe care l faci ca sa ne conectezi cu Lumea Mare a Ideilor ,pe noi cei inchisi intr o dubla carapace- nationala si religioasa…
    Cred ca faci un apostolat, in linia unor adevarati intelectuali romani (Maiorescu, Lovinescu,s a) ,care au incercat sa scuture praful Bizanțului de pe ochii romanilor ptr a i conecta la ideile Iluminismului si Modernitatii!
    Poate se gaseste cineva sa editeze Si sa publice o serie de prezentari,grupându le pe teme !

  7. Mariana,

    Spui mult si frumos in cuvinte putine. Asi spune ca privesti lumea prin ochii lui Dostoevsky si Solzhenitsyn, dar Alexandr Dughin pandeste la usa.

    In opinia mea, este periculos, are influenta rea asupra tineretului, cum spunea tatucul pe care il plang nationalistii rusi, sa faci filozofie fara sa tii picioarele ancorate in stiinta. Asta fac deopotriva postmodernistii si traditionalistii. Cum spunea Ivan lui Alioasa, nu renunta la Euclid ca dai de diavolul.

    Descartes are dreptate cand spune ca singurul criteriu al realitatii este gandirea logico-matematica. Kant greseste cand postuleaza existenta „lucrului in sine” separat de fenomen. Nietzsche are dreptate: „Kant este un paianjen veninos”. Toxina asta cu lucrul in sine baga metafizica si mistica pe usa din spate. Ai dreptate ca duce la schizofrenie.

    Saussure ramane lingvist si antropolog, nu vad de ce ar nega lumea fenomenelor. Mai rau este poststructralismul degenerat in transgenism si corectitudine politica, dar aici avem iarasi un anti-cartezianism care se inrudeste cu metafizica. Ai dreptate ca cu Deluze „ne simtim” dar „schizofrenia” lui este antidot pentru paranoia timpului. Oricum, Deluze e complicat si nu reprezinta un curent.

    Pe scurt, intrebarea mea respectuasa este: Mariana, crezi ca trebuie sa ne intoarcem de la Iluminism la traditionalsim si de la ratiune la mistica? Ori poate, cum fac postmodernistii, sa denuntam rationalismul ca pe o forma de colonialism cultural? (Aici Dughin ar fi de acord). La sfarsitul zilei, comunicam cu viteza luminii in sticla prin portale logice bazate pe algebra booleana. Strabunicele nosatre mergeau la popa sa le traduca scrisoarea din armata. Daca asta e pretul deicidului, merita.

  8. ER,

    crezi că înclinația ta către psihedelice se datorează faptului că ai renunțat la ortodoxie dar totuși îți dorești să retrăiești experiențele mistice prin alte mijloace?

    Nu stiu cum e cu Ortodoxia dar cunosc destule cazuri de tranzitie de la Solii pentru Tineret la droguri chimice.

    Drogurile chimice ne ofera ieftin rasplata pe care organismul ne-o ofera cu pretul efortului disciplinat. Sam Harris „se drogheaza” cu meditatie budista si o priveste prin stiinta creierului. Exercitiile spirituale sunt un „drog” bun pentru ca activeaza circuitul rasplatii in creier fara apelul la chimicale. Problema cu religia este ca, de multe ori, manipuleaza acest mecanism din afara si il face pe om dependent de ierarhii sau dogme fara de care omul crede ca nu poate traii exeperienta spirituala. Religia este un drog bun daca pastrezi distanta critica fata de dogma si autonomia fata de spiritul de turma. Putine lucruri se pot compara, ca traire positiva, cu vizita la o biserica in care oamenii sunt liberi si fara teama sau vinovatie patologica. Gasesti umor si prietenie, dar, mai ales, o evadare din superficialul care ne duce la alt fel de droguri.

  9. Thank you. Sunt doar un diletant.

  10. Amaranthine Sophia says:

    Ortodoxia oferă experiențe mistice prin isihasm. Eu nu sunt mistic, sunt explorator, aventurier. Nici Isus nu a fost mistic, exceptând partea cu cele 40 de zile de post ce-mi pare a fi o poveste arhetip de inițiere. Ortodoxia a fost o etapa datorata orizontului îngust în care trăiam și a unor slăbiciuni specifice unui copil nu prea precoce. Nu vorbesc despre psihedelice pt ca as avea un fetiș. După ce am făcut vreo 7 ședințe sistematice de psihedelice, cu frecvență de una pe lună, de vreun an nu am mai luat deloc. Înainte de asta, am avut cât una la câteva luni. Încă rumeg ultimele experiențe de aproape un an încoace. Vorbesc de ele mai des decât alte metode pt ca, deși sunt calea cea mai scurta, mai ușoară, mai democratica (nu trebuie sa fii un ales, un sfânt, etc.), sunt atât de acoperite de condiționări culturale, prejudecăți, dezinformări, minciuni. Vorbim liber de tot felul de metode, din care putini sunt cei care scot ceva, după multă muncă, și nici nu avem siguranță că nu mint pt ca nu putem verifica. Dar când vine vorba de metoda asta de explorare, care e la îndemâna oricui, fără efort, o ignoram. E o lumea noua, în care la început ești ca un copil nou născut în lumea asta. Nu ai catografiat nimic, nu ai niciun punct de referință. E o viata nouă într-o lumea nouă. Cu timpul crești și posibilitățile sunt infinite. Rezultatul ignorantei în domeniu e ca, fie nu o sa încerci niciodată și e ca și când n-ai fi făcut sex niciodată, adică e o experienta extraordinară, din registrul uman de experiențe, pe care nu o sa le guști și astfel te condamni la o viață mai mica, mai săracă, fie o sa fii un drogangiu care fumează iarba cu tutun și alcool și rade ca prostul, ca porcul care a primit mărgăritare. Vreau sa te las cu un gând despre organismele astea, de ce crezi ca creierul nostru are receptori pentru moleculele pe care le produc?
    Când eram mic și auzeam la bunici povesti despre vrăjitoare, ma întrebam cum de nu vrea toată lumea sa învețe sa fie ca ele, când auzeam de ființe mitice care trăiesc în pădure, nu înțelegeam de ce nu mergem de îndată să le cautam, sa comunicam cu ele. Oamenii vorbeau în treacăt despre astea și se mulțumeau cu viața lor mica și banală. Exemplele pot continua, urmărind firul istoriei personale, dar sunt suficiente pentru a ilustra un anumit spirit, o atitudine. E același spirit care anima într-o vreme omenirea în fața cuceririi spațiului. Dacă exista o plantă care te transpune într o altă lume, nu trebuie sa te întrebi ce ma împinge pe mine sa o iau ci ce te oprește pe tine sa o iei. Ceea ce faceți voi prin oxigen și nu numai, e animat de același impuls. E aventura cunoașterii, cu durerile și plăcerile ei. Vreau ca alegerea omului de a consuma sau nu o planta sa fie liberă și nu distorsionata de propagandă. Practica isihasmului mi a oferit niște întâmplări tulburătoare cărora nu am reușit sa le fac o critică detașat, asa cum am făcut cu restul experientelor. De asta ma bucur când aud ceva despre ortodoxism, de la cineva care l înțelege în context social istoric. O fi isihasmului o practică precrestina, care a supravietuit, adaptandu se la noile forme dominante de spiritualitate? As spune ca da, dacă experientele nu s ar fi potrivit cu lumea văzută prin prisma unor cărți ca sbornicul, patericele sau filocalia.

  11. Amaranthine Sophia says:

    Eu încă mai sper la acele cursuri de idei moderne, în cadrul nu știu cărei universitati, la care așteaptă d-l Edi sa fie invitat.

  12. Amaranthine Sophia says:

    Am întrat singur în mediul ortodox, în urma unei extaz mistic spontan, ca să-l numesc așa. În urma lui m-am îndreptat spre singura forma de spiritualitate accesibila la vremea aia și singura despre care găseam cărți. Singul m am îndoctrinat, singur m am eliberat. Urmele rămân pe viață dar se poartă cu mândrie ca cicatricile războinicilor. Ele îți spun că n-ai trecut prin viață inutil, ca rața prin baltă.

  13. Amaranthine Sophia says:

    Nu știu dacă e vorba de răsplată, tocmai de aceea am prezentat fregventa cu care le iau. E vorba de nuanțe. Dacă se iau într un anumit fel, ai nevoie de voința ca să le iei și odată pe luna a fost maximul ca frecvență pe care l-am putut eu. E un efort și uneori experienta nu e deloc plăcută. Cine cauta plăcerea de dragul plăcerii nu le intelege rolul. Oricum, nu vreau sa credeți ca le fac apologia. Le susțin ca să putem avea o polemică, dar ma bucur sa aud critici legate de fenomen, pt ca adevărul e cel mai important, chiar dacă nu o sa mi placa adevărul.

  14. Pe mine unul ma intereseaza numai adevarul, oricat de dur ar suna acest adevar. Dar, pentru sinceritate trebuie sa observam ca stiinta ofera, cum bine spunea Popper, doar adevaruri provizorii. Mai mult decat atat, tot Popper spunea, teoriile stiintifice sunt inlocuite cu altele prin revolutii stiintifice. Asta nu e doar teza lui Kuhn, e si a lui Popper si e sustinuta de fapte. Folosim intr-adevar in continuare mecanica newtoniana pentru calcule insa stim astazi ca e doar o buna aproximatie si atat. Ca paradigma insa, adica ca model, e gresita. Valabil si pentru relativitate, cuantica si alte teorii care se bat cap in cap si sunt incomplete. Sa fim onesti si sa recunoastem asta. Popper merge pana acolo incat afirma ca inclusiv teza ca pamantul e rotund, odata cu progresul rationalitatii si al viziunii despre lume s-ar putea dovedi relativa si ca trebuie, in spiritul stiintific, sa ramanem sceptici pana la capat. Cine stie, poate ca se va dovedi ca universul este multidimensional si atunci ceea ce numim rotund sau sferic in trei dimeniuni devine relativ raportat la mai multe dimensiuni. Nu stiu, zic si eu. Desigur, poate ca exagerez, insa pe fond, Popper are dreptate. Inclusiv cand afirmam ca evolutia e un fapt, trebuie sa recunoastem ca dpdv stiintific e corect sa afirmam ca e un fapt deocamdata. Fiindca chiar nu stim ce ne rezerva viitorul. Iar tipul de adevar stiintific, oricat de util ar fi dpdv pragmatic, esenta lui ramane totusi acel ”deocamdata”. Iar istoria stiintei repet, ne arata din plin acest lucru si ilustreaza perfect acest ”deocamdata”. Teza lui Dawkins cum ca exista adevaruri stiintifice absolute care nu vor fi infirmate niciodata e ideologie, nu stiinta. Stiinta adevarata ramane mereu deschisa falsificabilitatii si posibilitatii erorii. Chiar sinteza neo-darwinista e astazi din ce in ce mai contestata si dupa unii savanti celebri in domeniu e chiar moarta. Sa nu ne facem iluzii. Nu vom avea niciodata acces la esenta si nici nu vom sti daca exista acea esenta si ce este ea. Insasi mintea umana, ratiunea, e facuta in asa fel sa se invarta in jurul cozii, fiindca nu ajunge niciodata la un capat, la o margine si la o rezolvare definitiva. Credinta ca ar fi altminteri duce doar la nevroza obsesiv-compulsiva. Asta e modul de functionare al mintii umane. O vedem, o simtim, o traim permanent. Mie unuia mi-ar placea ca stiinta sa ne dea adevaruri definitive si absolute ca sa putem simti pamantul ferm sub picioare, insa trebuie totusi sa recunosc si sa fiu onest ca natura adevarului stiintific nu este asta. Desigur, putem sa devenim ideologi ca Dawkins si sa afirmam ca dincolo de acest adevar relativ si provizoriu nu mai exista niciun alt adevar. Dar ar fi doar o afirmatie bazata pe ideologie, ceva arbitrar.

  15. Desigur, e foarte posibil ca acest lucru in sine nici sa nu existe. Insa e doar o posibilitate. A afirma cu certitudine ca nu exista inseamna a limita adevarul la posibilitatile mintii umane, ceea ce nu avem de unde sa stim. Ideea ce tot ceea ce trece dincolo de posibilitatile mele de cunoastere nu exista este iarasi doar ideologie, nimic stiintific aici. Referitor la intrebarea daca trebuie sa revenim la mistica, asta e o alegere personala. Nu putem cladi o societate pe baze mistice sau teocratice, dar nici nu putem sa devenim dogmatici si sa negam orice adevar care transcende posibilitatile noastre de cunoastere stiintifica, ca si cum ratiunea umana ar fi ea insasi un absolut.

  16. Oricum, in ziua de azi, pozitia asta ca investigatia stiintifica reprezinta criteriul absolut al adevarului e sustinuta doar de o mana de ciudati precum Peter Atkins, Richard Dawkins, Daniel Dennett, Lawrence Krauss sau Steven Pinker. Nici un savant serios laureat Nobel sau filozof serios al stiintei nu mai adera la teoria asta care se cheama scientism, nu stiinta. Un om de stiinta care isi cunoaste bine domeniul, cu cat il cunoaste mai bine cu atat isi da seama mai bine de limitele stiintei lui si de faptul ca propriul lui domeniu e doar o mica parte limitata din ansamblu. Mai mult decat atat, un om de stiinta serios e familiarizat cu problemele si necunoscutele din propriul sau domeniu limitat si nu se hazardeaza niciodata in afirmatii cu caracter absolut de genul celor facute de popularizatori ai stiintei precum Dawkins sau Bill Nye, sau Tyson.

  17. Edi,
    Amaranthine Sophia,

    Cunosc experiența lui Sam Harris, și eu practic meditația budistă, dar nu frecvent, de exemplu după câteva ședințe de meditație mă simt bine și pot trece câteva luni până să simt că trebui s-o iau de la capăt. Meditația pentru mine a fost necesară când am încetat să mai frecventez biserica. Chiar daca sunt agnostic simt nevoia de o anumită formă de spiritualitate și cred că oricine o simte.

    Sophia,
    „Nici Isus nu a fost mistic, exceptând partea cu cele 40 de zile de post ce-mi pare a fi o poveste arhetip de inițiere.”

    Aici putem dezvolta o discuție

  18. Mariana Maritoi says:

    „crezi ca trebuie sa ne intoarcem de la Iluminism la traditionalsim si de la ratiune la mistica?’

    In proiectul politic „Cetatea Soarelui ” a lui Tommaso Campanella , teoriile naturale a lui Telesio , materialismul mecanicist a lui Galilei /Bruno , rationalismul lui Descartes , se imbina armonios cu misticismul neoplatonic a Kalipolisului . Dar n-a fost sa fie .In cel de-al 12- lea ceas , Heidegger pierde lupta in fata postmodernistilor ! Cea de-a patra teorie politica a lui Dughin ramane doar o teorie ! Astfel cel care-l împiedica pe omul faradelegii (post omul) sa se arate , acum a fost dat la o parte ( a fost declarat mort ) . Venirea lui va fi în conformitate cu lucrarea lui Satan cu u tot felul de puteri, semne şi miracole mincinoase (Jean Baudrillard ” Simulacru si simulare „) si cu orice fel de înşelăciune a fărădelegii pentru cei ce pier . (2 Tesaloniceni 2)

  19. polihronu says:

    „Teza lui Dawkins cum ca exista adevaruri stiintifice absolute care nu vor fi infirmate niciodata”

    Arata-mi si mie unde spune Dawkins asa ceva.

  20. polihronu says:

    „dincolo de acest adevar relativ si provizoriu nu mai exista niciun alt adevar”

    Mai exista? Cind face teologie, ratiunea nu se invirte in jurul cozii?

  21. polihronu says:

    „a limita adevarul la posibilitatile mintii umane”

    E inevitabil. Pentru ca, prin definitie, adevarul e accesibil mintii umane (si da, vorbesc despre „mintea umana”, in care ratiunea e doar un instrument global). Un adevar inaccesibil mintii umane e o contradictie in termeni.

  22. polihronu says:

    „investigatia stiintifica reprezinta criteriul absolut al adevarului e sustinuta doar de o mana de ciudati”

    Nici vorba.

  23. polihronu says:

    Da, orice adevar e provizoriu. Si nicaieri nu vezi asta mai bine decit in teologie.

  24. Polihronu, citeste cartea lui Dawkins ”Lumea ca un mare spectacol. Dovezile evolutiei”. Chiar in introducere el vorbeste despre asa numitele teorime, aluzie la teoremele din matematica, despre care spune ca sunt adevaruri stiintifice sigure care nu vor fi niciodata contrazise. Am citat exact.

  25. polihronu says:

    Te referi la primul capitol din The Greatest Show on Earth, in care spune tocmai ca „teorimele” nu pot fi dovedite ca teoremele din matematica, ci sint analoge conjecturilor? Daca conjectura lui Goldbach a fost testata si confirmata pina la 4×10^18, e oare irational sa ne asteptam ca, oricit am extinde aria de testare, va fi confirmata?

  26. polihronu says:

    Sau e irational din partea mea ca, dupa ce ipoteza Dumnezeu a fost falsificata ori de cite ori a fost testata, sa ma astept sa fie intotdeauna falsa?

  27. polihronu says:

    De cite ori trebuie sa-mi sparg capul de perete pentru ca „peretele imi va sparge capul” sa treaca drept adevar?

  28. AV,

    In principiu nu am nici o obiectie la ce spui. Am insa o obiectie fata de Kant. Teza lucrului in sine pleaca tot de la stiinta, mai precis de la Newton. Mi se pare ca toata problema se reduce la faptul ca o forta se transmite prin ceva ce nu exista – spatiul – si o relatie de cauza -efect prin altceva ce nu exista – timpul. De unde concluzia ca spatiul, timpul, cauzalitatea sunt categorii apriorice in care aranjam lumea despre care nu stim cum este aranjata de fapt. Dupa Einstein nu mai avem nevoie de aceasta explicatie.

    Nu contest ca exista ceva dincolo de orizontul experientei si cunoasterii noastre, insa orice cunoastere a fenomenului este in acelasi timp cunoasterea lucrului in sine, oricat de limitata ar fi. Cum spui, mistica si credinta raman experiente personale, nu pot fi supuse unui consens universal.

  29. Si mie mi se pare ca Popper a formalizat stiinta cel mai corect. Problema mea este cu creationistii care sustin ca teoria stiintifica este doar justificationista sau care spun ca stiinta e doar descriptiva, adica exact ce spune Popper ca nu este. Teoriile stiintifice sunt apriorice experientei, nu interpretarea ei, cu atat mai putin observatie empirica. Totul este „doar o teorie”. Acesta e singurul fapt, insa asta nu justifica scepticismul filozofic.

  30. Edi Constantinescu,

    Asta pot sa accept, ca fenomenul e o manifestare limitata a lucrului in sine, insa atunci ajungem la problema cu orbii care pipaie elefantul. Unul pipaie urechea si zice ca elefantul e o carpa, altul pipaie piciorul si zice ca elefantul e o coloana si altul pipaie trompa si zice ca e un furtun. Evident ca elefantul e departe de a fi ceva din toate astea si chiar departe de a fi toate astea impreuna . Problema e ca orbii nu-si pot recapata vederea si oricat ar pipai nu vor avea niciodata tabloul complet al elefantului, cu atat mai putin vor sti ce inseamna sa fii elefant.

  31. polihronu says:

    „orbii nu-si pot recapata vederea”

    Exact. De ce mai faci teologie?

  32. AV,

    Presupun ca liliacul nu se considera „orb” si cainele ma compatimeste ca nu pot adulmeca lumea ca el. Insa daca inchid ochii si pipai elefantul, dupa cateva secunde spun: „este un elefant” si imaginea mentala apare in mintea mea impreuna cu tot ce stiu despre elefant. Sarpele boa din pom vede elefantul in infrarosu, deci vede intr-un spectru mai larg decat mine, dar nu vede decat un pranz ideal si imposibil de realizat. Cainele nu trebuie sa-l pipaie ca sa stie ca este un animal necunoscut pe care il exploreaza in primul rand prin miros dar si cu ochii si este destul de inteligent sa aiba un conflict intre curiozitate si teama.

    Diferenta intre mine, caine, si boa este ca eu privesc elefantul prin al doilea sistem de semnalizare mult mai specializat decat radarul liliacului dar universal in acelasi timp. Acest sistem este destul de specializat sa inteleg ca am neuroni fotosensibili si alti neuroni specializati in diferite forme si lungimi de unda, in cortex, alti neuroni care integreaza perceptia, si un limbaj prin care construiesc modele ale relatiei elefantului cu clasa mamiferelor si cu mediul. Daca cainele si boa ar avea limbajul meu ar ajunge la aceiasi concluzie, independent de simturi.

    Cand ascultam universul cautand lungimea de unda waterhole presupunem ca alte fiinte inteligente au acelasi model fizico-matematic despre univers indiferent de felul cum percep lumea prin simturi. Pot exista alte universuri, cu alte legi, dar matematica este multi-versala.

    Apoi, exista orbi surdo-muti din nastere care au invatat Braille si au conceptul de elefant la fel ca restul lumii ba au si conceptul de fotosensibilitate.

  33. Ironia aici este faptul ca nevoia de lucru in sine pleaca de la prejudecata ca Newton ne-a spus tot ce putem stii despre univers. Ideea ca exista o teorie stiintifica definitiva este prima greseala a lui Kant. Daca teoria este doar provizorie dispare nevoia de a vorbii despre lucrul in sine. Lucrul in sine de astazi este teoria de maine.

  34. polihronu says:

    Asta nu pricep cei care insista sa dea cu capul de zidul fenomenologiei, desi se aleg cu cucuie de fiecare data: ca limitele sint cele care fac fiinta posibila – limitele cunoasterii fac cunoasterea posibila, limitele libertatii fac libertatea posibila, moartea face posibil sensul vietii.

  35. taranlogic says:

    Neantul e indeterminarea pură.

  36. polihronu says:

    „indeterminarea pură”

    Absolutul.

  37. polihronu says:

    Nu ne-a invatat Meister Eckhart?

    – Well, how should I love Him then?
    – You should love Him as He is: a non-God, a non-spirit, a non-person, a non-image; rather, as He is a sheer pure limpid One, detached from all duality. And in that One may we eternally sink from nothingness to nothingness. So help us God. Amen!

  38. Amaranthine Sophia says:

    Clar că se poate dezvolta, eu când scriu ceva o fac pt ca nu am încredere în autocritica ideilor mele și pentru plăcerea de a discuta altceva decât banalitățile zilnice. Cât despre psihedelice, aici e singurul loc unde am vb despre ele. Concluzia e ca va rămâne mereu un fenomen periferic și discuțiile despre ele, precum și cele despre experiențele personale mai deosebite, sunt inutile. Cântă greierii a pustiu după ele. Nu ca ar fi cineva rău voitor, dar în orice grup și în orice context, sunt vorbe goale. Așa că, spre ușurarea celor care m-au suportat politicos sa vb despre psihedelice, declar subiectul inchis și mulțumesc de feedback, căci și tăcerea e un răspuns :).

  39. polihronu says:

    Nu prea e mult de discutat. Eu am avut si mai am inca experiente psihedelice – de regula fara niciun fel de ingestie. Visez, ma pierd intr-o bucata muzicala sau intr-un lant de idei ce par sa cuprinda perfect plenitudinea a ceea ce am de spus, fac sex. Sau ma enervez la volan – tot o transcendenta e si aia 🙂

  40. taranlogic says:

    Iar masa creștină mai puțin aristocrată decât un Meister Eckart sau Pseudo Dionisie au așezat atâtea atribute pe umerii divinității că încă se mai aud reverberațiile imploziei cosmice.

  41. taranlogic says:

    Furat de inflamația intelectuală dată de puseul de lirism , am atribuit unei implozii ecouri sonore,ceea ce cred că nu e cazul.

  42. Paul Csavdari says:

    @poli,

    limitele cunoasterii fac cunoasterea posibila, limitele libertatii fac libertatea posibila, moartea face posibil sensul vietii.

    Vezi ca tu singur marturisesti ca nu poti gandi fara opozitii?… patratosule!… 🙂

  43. polihronu says:

    Draga, eu am marturisit patratu’. Tu inca nu l-ai marturisit pe Aristot. Aia da opozitie 😛

  44. polihronu says:

    „reverberațiile imploziei”

    N-auzi ca-n paradoaxe ne batem? 🙂

  45. taranlogic says:

    Păi nu mi-a zis Edy acum ceva timp că-s nazist,adică un cavaler al rigiditățății inginerești ?…Vrei să-l fac de râs ?…

  46. Aurel Ionica says:

    taranlogic says:
    Vrei să-l fac de râs ?…

    Nu, nene, sa nu cumva sa-l faci de ris pe Edi, ca nu ar fi “logic,” si daca incepem sa ridem si de Edi, unde ajungem?

  47. Aurel Ionica says:

    Paul,
    Vezi cum gura prostului adevar graieste? Dar prostu, nici macar cind scoate un adevar pe gura nu recunoaste.

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: