Dupa 220 de ani

John Adams

In anul 1801, Thomas Jefferson a anuntat victoria Revolutiei Americane. John Adams pierduse alegerile după primul termen și Jefferson i-a luat locul. Adams era federalist in timp ce Jefferson era democrat-republican. Cele două partide erau fiecare la beregata celuilalt și dezbaterile se încheiau uneori în dueluri letale. Filosofia lor politică era mutual ireconciliabilă. Fiecare candidat credea ca celalat era un pericol pentru reușita proiectului american. 

Însă Jefferson nu vorbea despre victoria lui. Adams cedează locul lui Jefferson fara obiectie, pentru ca credea în democrație mai mult decat în federalism. La data aceea, sistemul era destul de necopt pentru ca Adams să păstreze puterea dacă ar fi ales și partidul său era gata de lupta. Însă a ales sa respecte Constituția. Victoria pe care o anunța Jefferson era a lui Adams: America dovedise lumii ca democratia functioneaza. 

George Washington nu era la fel de optimist. In opinia lui, democratia americana avea o fisura care, daca nu era reparata, avea să ducă la prăbușirea ei. Washington era convins ca partidele politice sunt incompatibile cu Res-Publica, Lucrurile Comune. In timp, spunea el, partidele politice aveau să sacrifice interesul comun în lupta pentru putere. Cezarismul in Roma si Bonapartismul in Franta ofereau exemple clare cu privire la destinul republicii dominată de politică partizană. Grecii ne-au arătat cum se trece de la democrație la oligarhie și de la aceasta la tiranie. Intre timp, istoria ne-a oferit și alte exemple. Sfarsitul republicii din Weimar si ridicarea lui Adolf Hitler ne spune ca atunci când poporul devine conștient că este este mintit de politicieni și exploatat de oligarhi rezultatul nu este restabilirea democrației ci tirania harismatica.

Cine ignora istoria este condamnat sa o repete. 

Însă politica partizană nu era singurul pericol care umbrea victoria din 1801. Exista un alt pericol cu privire la care Washington, Adams si Jefferson erau in comun de acord. Părinții fondatori știau că problemele lumii vechi se datorau amestecului bisericii în politică și erau îngrijorați de faptul ca americanii, la fel ca atenienii cărora se adresa Pavel, erau “prea religiosi”. De aceea au avut grija sa stipuleze în Articolul VI din Constituția Statelor Unite că „nici un test religios nu va fi vreodată cerut ca o calificare pentru vreo funcție sau încredere publică din Statele Unite”. Primul Amendament al Constituției împiedică, de asemenea, Congresul Statelor Unite să facă orice fel de lege care să sustina o instituție religioasa  (clauza de stabilire), formulată de Jefferson în metafora zidului de despărțire. 

Res-Publica inseamna compromis, dar omul religios respinge compromisul. Pentru el, lumea se imparte intre cei care slujesc lui Dumnezeu si cei ai Satanei. Însă cand cineva crede ca votează “pentru Dumnezeu” cel care castiga e Diavolul.

Au trecut 220 de ani de la victoria Republicii pana ce primul președinte american a refuzat sa accepte rezultatul alegerilor. Revolutia Americana a pierdut, insa Trump nu este decat un simptom. Viața politică este dominată de lupta între două partide politice care sunt simple conspiratii ale puterii. Ambele promit sa refaca democrația pe care o saboteaza, aducand America pe pragul unui nou război civil, împărțind electoratul pentru probleme “culturale”, adica fictive. Unul face apel la un egalitarianism abstract, celalalt la un populism vulgar-religios.  Res-Publica a fost privatizata de oligarhi până la cele mai elementar comune lucruri, cum ar fi apa și aerul. Religia, privatizată și ea de oligarhia corporata, este elefantul din sufragerie pe care stânga îl ocolește diplomatic și dreapta îl calareste. Soarele apune din nou după o zi cum nu a mai fost vreodata și nimeni nu știe cand va răsări iarăși. Poate niciodata.

Cum spune poetul:

Greve, sânge, nebunie.

Foame,

Plânset mondial…

Pe când lasă-amurgul flăcări

Pe-un final ce se anunţă

Pe-un decor miliardar… (George Bacovia, Amurg).

8 Responses to Dupa 220 de ani

  1. Eduard Fidiles says:

    „Viața politică este dominată de lupta între două partide politice care sunt simple conspiratii ale puterii. Ambele promit sa refaca democrația pe care o saboteaza, aducand America pe pragul unui nou război civil, împărțind electoratul pentru probleme “culturale”, adica fictive. Unul face apel la un egalitarianism abstract, celalalt la un populism vulgar-religios.”

    Unul sacrifică pământul pentru raiul din ceruri, celalalt are raiul pe pământ și-l apără de vulg.

  2. Aurel Ionica says:

    Foarte bine Edi, ai inteles corect, acum „religiosii” si cu „progresistii” tai secularisti se bat si numai prostii mai cred in „democratie,” dar pina la urma care este solutia? Sa asteptam pina ce mama evolutie decine cine are capul mai tare si muschii mai mari si atunci se va instaura raiul pe pamint? Tu care mereu ai anuntat ce-o sa se intimple, ai vreo viziune?

  3. Mama evolutie a decis ca H sapiens degenereaza. IQ mediu este in scadere si educatia e la pamant. Cand e vorba de politica, cetateanul-spectator intreaba „muiati’s posmegii?” si agentia de news inmoaie posmegii si ii baga in gura. Nu faci democratie cu prostii. Ce se va intampla? Se vor termina posmegii, lenesul se va spanzura singur si dupa aia mama evolutie isi face treaba.

  4. Aurel Ionica says:

    Nu faci democratie cu prostii.

    Pai se poate face democratie cu altceva decit cu prosti? Intrucit democratie inseamna ce decide majoritatea, inti inchipui ca majoritatea ar putea fi formata din altceva decit din prosti? Sau iti imaginezi ca prostii ar vota vreodata pe cineva care este destept? Sau crezi ca aia desteptii au sa colaboreze vreodata ca sa-i destepte pe aia prostii si sa lupte impotriva prostiei? Eu me tem de aia destepti mai tare decit de aia prosti. Eu am o zicala: Fereste-ma Doamne de aia destepti ca de prosti ma feresc singur.

    PS: Succes la emisiunea de duminica.

  5. „Unul sacrifică pământul pentru raiul din ceruri, celalalt are raiul pe pământ și-l apără de vulg”.

    Bezos le are pe amandoua.

  6. Aurel Ionica says:

    Edmond Constantinescu says:
    Bezos le are pe amandoua.

    Sau nu le are pe nici unul. Iluzia gradinii Edenului pe pamintul asta si a gradinii Edenului din raiul de prin stele si care amindoua ar fi garantate de gramada de bani. Este de mirare ca astia plini de bani pina la urma cladesc cite o biserica sau daca chiar le put bisericile infiinteaza cite o universitates (ce este acelasi drac) pentru ca sa ramina si ceva de pe urma lor? Se pare ca si Trump a visat sa ramina in istorie cu o universitates, in mod sigur pentru ca i-au putit atit bisericile cit si cartea. Este de mirare ca pentru oameni fericirea ramin drogurile? Nu-ti mai pierde timpul ca si Bezos sa te zgiiesti prin stele ca fericirea nu este acolo si nu este nici la bazin si nici in lacul Michigan. Fericirea este in tine daca stii s-o cauti si s-o gasesti. Si in asta consta genialitatea Genezei si a Evei, ca explica in ce consta adevarata fericire, desigur, daca stii sa o citesti si nu o citesti ca Florin sau ca Eliade.

  7. adabnerth says:

    Aurel ,
    Trebuie facuta distinctia intre asa zisii liberali „progresisti” postmoderni care sunt anti-stiinta si acuza, pe nedrept ,stiinta de perpetuarea unor mentalitati rasiste si discriminatorii si ,pe de alta parte progresistii moderni ,a caror idei sunt ancorate in stiinta si iluminism.Postmodernismul este de fapt o respingere a Iluminismului si a modernitatii.Este o intoarcere la lumea pre-moderna cu mentalitatea ei tribala ,care respinge universalitatea valorilor etice si respinge universalitatea adevarului stiintific.Pentru un „progresist” postmodern, stiinta nu este altceva decst o naratiune (narative) specifica culturii colonialiste occidentale ,care a subjugat/subjuga ale culturi.
    Obstacolul cel mai mare pentru „progresistii” postmoderni sunt departamentele de stiinte exacte din universitati pentru ca oamenii de stiinta se opun „ideologizarii” stiintei.
    Incepand din anii 60, departamentele de humanities au dus o lupta constanta in a incerca sa domine discursul academic (incepand in Franta,si ulterior in America).Obstacolul lor a fost si, ramane stiintele exacte care se opun lor.Din dorinta de a imita stiinta si,in acelasi timp pentru a da iluzia de obiectivitate stiintifica, filozofii post moderni au imprumutat termenii stiintifici pe care ulterior i-au redefinit.De exemplu,termenul de teorie ,ca in „critical race theory”, nu are nimic de-a face cu termenul de „teorie” din stiinta.Nu este altceva decat o incercare a profesorilor de filozofie post-moderni ,in a se impune fata de oamenii de stiinta (si a le lua locul ca purtatori ai „tortei adevarului” ) .De fapt,nu este prima data in care filozofii au incercat sa de-legitimizeze stiinta (cazul Galileo arata ca filozofii,de la inceputul stiintei moderne,nu au vazut cu ochi buni”independenta” stiintei).
    Liberalii „progresisti” nu sunt progresisti din simplul fapt ca ei resping ceea ce a facut si face posibil progresul (in ultimele sute de ani) :stiinta.
    De fapt termenul pentru acesti indivizi post-moderni de stanga este ,regresive liberals.

    Vezi articolul asta care explica razboiul dintre oamenii de stiinta si intelectualii post-moderni de stanga :

    https://en.m.wikipedia.org/wiki/Science_wars

  8. adabnerth says:

    Un interviu cu Chomsky,in care explica modul in care intelectualii de stanga post-moderni au incercat sa de-legitimizeze stiinta:

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: