Știința mai puțin exactă confirmă eficiența iadului

În virtutea noii hermeneutici progresiste în care 2+2 e un subiect complicat iar black and white nu mai e așa negru pe alb ci e ‘Black and white’, prozeliții noii religii, așa numiții tehnocrați accelerază ritmul cunoașterii prin tranziția(sic) de la descoperirea științei, la producerea ei.
Cu umilință și consecvență, știința insistă nestingherită pe cărarea îngustă a autocorecției ca singură unealtă legitimă a cunoașterii, în schimb ce nerăbdătoare și tentată de potențialul adevărui absolut, versiunea coruptă din capul locului își proclamă dreptul la autoritate: ‘The Science’.

‘The Science’ e în acord cu science doar în principiu. În practică autocorecția necesită răbdarea sfinților și e birocrație exclusiv rezervată timpurilor bune; dar timpurile bune sunt un lux ce nu ni se mai permite. Argumentul nu este nou: vine sfârșitul, cei aleși au soluția iar tu ești prea limitat să înțelegi.

Trăim vremuri apocaliptice. Se ezită de la hazardarea unei date exacte, dar cu ceva timp în urmă mai aveam 12 ani, iar acum consensul e la fel de neschimbat și precis, negreșit 12 ani.
Ce e important e că suntem sub iminența focului ce va să cadă. Din cauză că am supărat Clima, care știm din vechiul testament, este capricioasă, are crize de isterie și poate fi copleșitor de răzbunătoare. Clima, pentru cei neinițiați: e de la Mama Natură, pentru ca tatăl de sus a fost dovedit patriarh toxic și pus sub cenzură, cancelled.
Și spun profeții de la amvonul cu diagonală: vor arde cu precădere cei care consumă carne. Ceva legătură cu gazele, metanul.
Dar de ei, mâncătorii de carne știam deja pentru ca au fost stabiliți încă de la măsuța cu nisip.

Nou e că nevaccinații vor avea un loc special în iad. Ni s-a descoperit de la cel cu porțile. Nu că ar fi cumpărat inclusiv terenul cu hotarul împărăției ci acel Gates doar cu numele, de care trebuie doar să ascultăm nu să-i și urmăm exemplul. Pentru că el este important, demn de research-ul în viața veșnică iar noi abia avem steluțe de carbon footprint-ul redus. Noi suntem doar vrednici de firmituri de gândaci și condamnați la mersul pe jos pentru că ne place prea mult cu jucăria în nisip și ne înmulțim de rămâne pământul vlăguit.
Îndrăznesc să concep că Gates e un fel de Isus, dar sigur cineva e nemulțumit de comparație pentru că Isus a ajutat semnificativ mai puțini oameni decât Microsoft, ong-urile și binefacerile lui Gates.

Tot nouă e nefericirea de a ți se opri norocul la intersecția greșită de identități: ești pe keto, nevaccinat, patriarh toxic și poate luminezi prea white atunci ai merita o intervenție personală: tot cu flacăra, dar de lumânare.

Desigur, dacă nu face sens ceva din cele spuse, e tot vina ta. Lipsa de empatie și judecată mai multă cu inima. Că doar simțind vine iluminarea și ajunge mintea limitată să cuprindă toate genurile și diversitatea recunoscută de The Science. Doar așa și dacă petreci destul timp cu playstation-ul încât e frustrant că nu ești deja uploadat în cloud pentru dezlegare totală la customizare.

Totuși există speranță. Cei care vor să ajungă în utopia seculară unde nu deții nimic și vei fi fericit, sau mai pe înțelesul celor old school: sunt străzi de aur iar pentru nematerialisti: virginele ard de nerăbdare, nu ia decât să bifezi câteva checkbox-uri.
Pasați tot ce aveți, nu vă răzvrătiți în lockdown, nu contraziceți pastorul de la amvonul cu diagonală, aveți grija de aproapele vostru (grijă să poarte corect masca) și mai presus de toate: fă-ți partea și vaccinează-te, că doar nu ești conspiraționist și poate (de)curge altceva decât duh sfânt.
Vaccinul e marea cernere; grâul de neghină, oile de capre, curați de necurați sau mai puțin figurat cum place istoriei: umani de inumani.

Morala 1: știi ce vremuri trăiești când lipsa coerenței intelectuale e de nepătruns decât de comic și poezie.

Morala 2: onorabilă e introspecția când ‘The Science’ devine sursă abundentă de ipocrizie, comic și sarcasm, loc de obicei ferm bătătorit de analele religiei. Comicul e un indicator bun de datorii excesive neachitate autocorecției.

Morala 3: ‘The Science’ are raiul pavat cu bune intenții.
Cu riscul punerii în pericol a ‘safe space-ului’ cititorului, îndrăznesc să speculez că deși e lungă lista cu reproșuri ce se poate aduce creștinismului, totuși deține un anumit mecanism de autocorecție care tinde să-l redreseze de-a lungul timpului: acceptă imperfecțiunea și respinge că utopia e posibilă ‘pe acest pământ’.
De cealaltă parte, ‘The Science’ e pe traiectoria convingerii sporite că atingerea perfecțiunii, eliminarea incertitudinilor și posibilitatea ‘prevenirii răului’ sunt ‘demonstrabile științific’, posibile și în cele din urmă imperativ necesare.

Morala 4: referitor la multiplele dificultăți pe care omenirea trebuie să le înfrunte: poate filozofia lui Musk de a porni cu axioma de maximizare a autonomiei individuale iar soluțiile care rezultă să nu fie dependente de tiranie, e superioară filozofiei tehnocraților de a porni de la axioma controlului individului pentru ca soluțiile rezultate să fie simple și multiple.
Prima are măcar un potențial de reușită, cealaltă este repetarea aceleiași vechi idei în așteptarea unui rezultat diferit.

Concluzie: interpretarea mai abstractă a ideii ca poți argumenta orice cu biblia e ca omul își face religie din orice.
Dacă dumnezeul potrivit nu există, trebuie inventat.

7 Responses to Știința mai puțin exactă confirmă eficiența iadului

  1. adabnerth says:

    eduard.. „The Science”=postmodern liberal ideology?😁.Incercarea elitelor post-moderne in a ne ameti cu ideologia lor ,”cancel-ind” tot (ce nu le convine lor)?

  2. Inteleg ca publicul larg depinde de titluri click-bait, jurnalism „(S)tiintific” de mucava, si cauta un raspuns din autoritate. Cand a inceput pandemia, WHO si US Surgeon General spuneau ca masca e inutila. Orice om care gandeste (de la Heying/Weinstein citire) putea sa se intrebe; „atunci, de ce poarta masca medicii in spitale?” dar au luat sfatul pe nemestecate. Apoi aceiasi experti ne-au spus (pe buna dreptate) sa purtam masca, pentru ca stiinta se autocorecteaza pe calea ingusta, si acelasi public a spus ca daca stiinta s-a schimbat nu e (S)tiinta ci manipulare.

    Problema, Eduard si adabnerth, este ca gloata nu gandeste, indiferent daca este vorba de stiinta sau teologie, care este tot o disciplina stiintifica, si oamenii nu se intreaba „de ce” si care sunt argumentele, nici nu accepta un model probabilistic, indiferent daca este vorba de evolutia unei pandemii sau a climei, vor raspunsuri in alb/negru si media functioneaza dupa principul cererii si ofertei. Cat despre postmoderni, tocmai ei sunt cei care spun ca stiinta este doar ideologie si perceptie sociala, ca mecanica clasica este proiectia erectiei masculine si Einstein a absolutizat viteza luminii pentru ca lumina e alba si simbolizeaza suprematismul alb.

    In rest, un articol excelent scris care are meritul (rar) ca se citeste incet.

  3. adabnerth says:

    EDI..cred ca e timpu sa dezvoltam putin subiectul deschizand mai multe conserve cu viermi ..Mai precis,sa dicutam cu stiinta este distorsionata in ziua de astazi de catre corporatii si politicieni si cum asta a condus la neincrederea societatii in stiinta.
    Am sa incep prin a introduce termenul de agnotologie (agnotology).
    https://en.m.wikipedia.org/wiki/Agnotology
    Apoi ,sa discutam putin si despre criza replicarii studiilor stiintifice.Practic, e aproape imposibil sa se mai verifice studiile stiintifice,mai ales in psihologie.Sigur,e bine sa introducem si termenul de meta-stiinta (metascience) ,aici.
    https://en.m.wikipedia.org/wiki/Metascience#:~:text=Metascience%20(also%20known%20as%20meta,methodology%20to%20study%20science%20itself.&text=It%20is%20also%20known%20as,where%20improvements%20can%20be%20made.
    https://en.m.wikipedia.org/wiki/Replication_crisis
    Apoi, finantarea studiilor stiintifice care sustin profiturile corporatiilor si ignorarea/nepublicarea studiilor de catre corporatii,atunci cand studiile nu sustin profiturile corporatiilor.Ma refer aici la industria tutunului,industria farmaceutica,industria petrolului.Practic,stiinta a devenit un instrument in mana capitalului.
    https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6187765/
    Dupa ce punem toate chestiile de mai sus cap la cap,este foarte clar de ce este atat de usor ca omul obisnuit sa nu mai aiba incredere in stiinta.Daca un om de stiinta nu mai poate avea incredere in studiile publicate de corporatii,cum poate omul obisnuit,ne-experimentat stiintific sa aiba incredere in astfel de studii?La urma urmei din ce in ce mai multe cercetari se fac in lumea corporatiilor.Iar daca corporatiile sunt atat de smechere cu studiile,de ce ar avea incredere unu ca Ady sa Gheorghe in studiile facute de ele?
    Cum poate exista mai multa transparenta in cercetarea stiintifica atunci cand replicarea studiilor e imposibila?

  4. adabnerth says:

    Un documentar produs de Deutsche Welle despre incercarea de a produce „strategic ignorance” cu privire la stiinta .Practic, corporatiile manipuleaza datele stiintifice ,in scopul de a obtine studii care genereaza mai mult profit ,in felul acesta punand sanatatea oamenilor la risc.

  5. Ianis says:

    Adabnerth
    Tu pornești de la premisa că antivaccinistii, negationistii, conspiraționistii și-au dezvoltat neîncrederea în știință pentru că au intervenit corporațiile și politicienii.
    Problema e mult mai simpla decât pare. Categoriile enumerate mai sus au dificultăți în a înțelege și accepta manualele școlare, adică textele de baza ale științei, pornind de la teoreme, axiome, experimente, principii… Până la corporații, politicieni, studii științifice și peer-review, i-ai pierdut de mult pe drum. Omul obișnuit nu e conștient de universul ăsta. El făcea avioane din paginile manualelor, acum ii ceri discernământ…
    Rămâne valabil ce ai scris despre amestecul de știință, politica și interese de grup. Nimic imprevizibil aici.
    Dar, asta nu anulează legile fizicii, de exemplu. Nici nu răstoarnă tabelul lui Mendeleev.

  6. adabnerth says:

    Ianis,aici nu este vorba de chestiuni de baza (basic science) ci de aplicatii ale stiintei (applied vs basic science).In partea aplicata a stiintei (de exemplu studiile clinice),lucrurile nu sunt chiar in alb si negru pt. ,asa cum sunt in fizica si chimie .Metoda stiintifica nu este aplicata la fel de obiectiv/riguros in ramurile aplicate ale stiintei.De exemplu ,in studiile clinice in farmacologie ,nu se cunosc intotdeauna mecanismele biochimice prin care unele medicamente afecteaza simptomele unor boli mentale. Si atunci se merge mai mult pe corelatii. De exemplu,”in studiu clinic A ,folosirea medicamentul x e corelat cu scaderea depresiei intr-un procent mai mare de 50 la suta al pacientilor care au participat studiul clinic A .Prin urmare sa prescriem medicamentul x pacientilor care sufera de boala mentala Y.”Problema cu mersul pe corelatii este ca la ora actuala este una dintre justificarile medicilor pentru a prescrie opioide (pentru ca multi sunt platiti de companii farmaceutice sa le recomande pacientilor).Vezi linkul de mai jos care explica de ce sa ajuns la o epidemie de cazuri de dependenta de opioide in America.

    https://en.m.wikipedia.org/wiki/Opioid_epidemic_in_the_United_States

    O alta chestiune este legata de faptul ca majoritatea cercetarilor stiintifice sunt in stiintele aplicate,nu in cele de baza.Sa dus de mult timpul lui Newton sau Mendeleev cand cautarea adevarului stiintific era motivatia principala care anima descoperirile stiintifice.Acum, vorbim de alde Elon Musk si Jeff Bezos care nu mai sunt chiar atat de motivati de dorinta de a descoperi adevarul stiintific ci de profit.Daca in viitor,companiile lui Elon Musk care produc studii in astronomie cu privire la posibilitatea locuirii pe Marte,poti garanta ca ar fi si credibile astfel de studii?
    In rest ,de acord cu tine ca si ignoranta unora cu privire la aspectele de baza ale stiintei este unul dintre motivele pt care acesti oameni sa gandeasca absurd cu privire la stiinta.Insa chiar si ignoranti cum sunt, acesti oameni traiesc/vor trai in „universul” in care cunostintele sunt filtrate de corporatii.

    Ce ma ingrijoreaza este faptul ca monopolul cunostintelor stiintifice se muta din ce in ce mai mult de la universitati la corporatii (cel putin in America).Este exact ceea ce se intampla in Evul Mediu cand Corporatia Catolica detinea monopolul asupra cunostintelor in toate domeniile si in felul acesta distorsiona cunostinele stiintifice cum dorea ea.Vorbim de „corporatizarea”stiintei pentru ca academia se misca lent/nu tine pasul cu descoperirile stiintifice facute de catre corporatii.Vorbim de science incorporated.

    Apropos de stiinta,cand eram in facultate profii mei de fizica erau angajati pe post de consultanti la cateva corporatii ,pentru ca nu le ajungea salariul din leafa de profesori.Mai banoasa era leafa data de corporatii!

  7. Ianis says:

    Pai asta am zis și eu: tu ceri unor oameni corigenți la basic science sa înțeleagă applied science. E imposibil. E o generație ratată și pierdută.

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: