Curat Caragiale (Trump) – Curat Orwell (Hillary)

Pentru a intelege dezbaterea intre “fascistul” Trump si “democrata” Clinton, e musai sa citim eseul lui George Orwell, „Politics and the English Language” (1946).

Spune profetul:

The word Fascism has now no meaning except in so far as it signifies „something not desirable.” The words democracy, socialism, freedom, patriotic, realistic, justice have each of them several different meanings which cannot be reconciled with one another. In the case of a word like democracy, not only is there no agreed definition, but the attempt to make one is resisted from all sides. It is almost universally felt that when we call a country democratic we are praising it: consequently the defenders of every kind of regime claim that it is a democracy, and fear that they might have to stop using that word if it were tied down to any one meaning.

In traducere:

Cuvântul Fascism nu mai are are acum nici un sens decat in masura in care înseamnă „ceva nedorit.” Cuvintele democrație, socialism, libertatea, patriotic, realist, justiție au fiecare dintre ele mai multe sensuri diferite care nu pot fi împăcate unul cu altul. În cazul unui cuvânt ca democrație, nu numai ca nu există nici o definiție acceptata unanim, dar încercarea de a formula una intampina rezistenta din toate părțile. Exista un simtamant aproape universal că atunci când spunem despre o tara ca e democrata o laudam: prin urmare aparatorii oricarui tip de regim pretind ca acesta este o democrație, și se tem că nu vor mai putea să folosească acstl cuvânt in cazul ca este limitat la un singur sens oarecare.

In viziunea lui Orwell, noul limbaj indeplineste doua functii principale: sa neutralizeze emotional atrocitatile facute de propriul partid/guvern si sa canalizeze emotiile negative impotriva adversarului politic.

Doua lucruri s-au schimbat pe masura ce ne apropiem asimptotic de anul 1984. Mai intai, la vocabularul orwellian s-au adaugat polisemii noi: islamofobie, xenofobie, sexism, homofobie, interventie (militara) umanitara, terorism, axa raului, coexistenta, rasism, corectitudine politica, etc. In al doilea rand, in absenta sensului precis, cuvintele sunt folosite aproape exclusiv ca purtatoare de emotii politice.

Inapoi la dezbaterea prezidentiala. Trump este „fascist” (xenofob, sexist, rasist, etc.), adica nedorit de stabiliment, in timp ce Hillary sustine democratia (este anti-xenofoba, anti-sexista, anti-rasista, etc.), adica este dezirabila sau cel putin acceptabila pentru stabiliment.

Ca politica electorala, diferenta intre cei doi este ca Hillary apeleaza la frica in timp ce Trump apeleaza la manie. Alegatorii sunt prinsi intr-un cerc vicios in care motivul principal pentru care cineva o voteaza pe Hillary este frica de Trump, in timp ce argumentul lui Trump este mania fata de Hillary. Restul e ca in comedia lui Caragiale:

Din doua, una dati-mi voie: Ori sa se revizuiasca dar sa nu se schimbe nimic (Hillary), ori sa nu se revizuiasca dar sa se schimbe pe ici pe colo, prin punctele esentiale (Trump). Din această dilemă nu puteţi ieşi… Am zis! (Aplauze în fund, sâsâituri în faţă).

Curat Caragiale. Curat Orwell. Curat 1984.