To Ibrian

Provocarea ta merita un raspuns mai elaborat decat am timp sa criu acum.  Sunt prins intr-o numaratoare inversa pana la jumatatea lunii cand se va decide soarta mea de catre Sfantul Oficiu. Pana atunci vreau sa termin o carte pe aceiasi tema ca si editorialul tau, intrucat nu stiu daca voi mai avea confortul necesar dupa aceea. Asa ca iti ofer un fragment din cartea mea inloc de raspuns.

Let us detach ourselves from the sterile question on whether or not God exists. We will leave this to the private or public profession of faith, not because the question is unimportant, but because the answer is beyond demonstration. Our object here is the concept of God as a human mind product. We learned about it from from the primary teachers of the West: the Jewish rabbi and the Greek philosopher.

The Jewish concept of God is given in a double verb in Ex 3:14: “hayah hayah”, rendered as “I AM THAT I AM” in modern translations. What strikes here is the tautology. The implication is that God cannot be defined as something except himself. This is also reflected in the third commandment prohibition of abusing the name of God in common talk. A deeper conclusion of the tautological character of the definition of God, is that God cannot be subjected to logical analysis or empirical falsification.

As for the Greeks, one of their earliest definitions of God belongs to Epimenides of Knossos, a sixth century BC poet-philosopher: “For in thee we live and move and have our being”. Epimenides is protesting against the Cretans  “liars” (Tit 1:12) who held that Zeus was mortal and even prepared a tomb for him.

He was quoted by Paul before the Areopagus (Acts 17: 23), to the effect that “Forasmuch then as we are the offspring of God, we ought not to think that the Godhead is like unto gold, or silver, or stone, graven by art and man’s device” (29). In other word God does not simply exist. He is the ontological ground of everything in existence: “in him… we have our being”. Nevertheless “we are the offspring of God”, and as such, human experience has an ontological dimension.

Because goodness, beauty, truth, justice and love are attributes of God, it follows that they also participate in “the ground and the power of being”. They are self-standing and self-defining like God. They are also part of man’s essential being, rather than sociological constructs. This concept was first clearly articulated in Plato’s dialogues, and is admittedly the most defining aspect of the Judeo-Christian legacy. It is also the most challenged.

The Jews and the Greeks followed different ways in speaking about God. Yahweh was defined by a narrative rather than abstract judgments. He took an active part in human affairs and was revealed among a community of faith. The Greeks invented theology as a rational approach of God  inspired from geometry.

The merging of the two traditions resulted in what Nietzsche called “a sun whose like has probably never yet occurred on earth”#. “I think so I exist…”, “We hold these truths to be self-evident, that all men are created equal…”, “As He died to make men holy, let us die to make men free…#” are scattered beams of a sun setting in the West.

It was also Nietzsche who made the statement that God was dead. Because Greek and Scholastic metaphysics have been delegitimised by the scientific revolution, the modern mind no longer possessed an intellectual tool to rationalise belief in God. Nietzsche denied not the existence of God as such. He rather meant that the concept of God belonged to a metaphysical frame of reference, rendered obsolete by science and modern experience.

What we have here is a situation of hauntology (Derrida).  A God that has become the spectre of his own history is our only witness to the rationality of being. The ghostly voice utters that good an evil, beauty and ugliness, justice and oppression, are infinitely more than social constructs. They are ontological dimensions in an ontologically defined reality. Yet because of its spectral nature, the haunting idea cannot be brought into full daylight.

Paul Tillich hoped “for the day when everyone can speak again of God without embarrassment”. Until that day comes, we have to stand the ground of the haunted prince of Denmark, listening to visitors from medieval graves against the rotten relativism of our times.

Anunțuri

45 Responses to To Ibrian

  1. spirtul profetic says:

    The „spectral nature” of ontology – superb. Ma tem insa ca lucrurile nu vor sta niciodata altfel, ca lumina va disipa intotdeauna spectrul fiintei.

    PS Nu stiu daca ai vrut sa citezi numele divin din Exodul 3:14 (ehyeh asher ehyeh) ori doar sa indici cu infinitive paralelismul.

  2. emma says:

    Edi,

    Nu se stie daca acea fraza i-a apartinut lui Epimenides. Asa spun unii comentatori crestini, dar ce ne-a ramas de la Epimenides azi e acel paradox al mincinosului. In momentul in care Pavel era la Atena probabil circula mai multe legende despre Epimenides . El a fost un initiat in orfism asa ca Dumnezeul lui era Dionysos. Cat despre rationalismul grecilor, geometria si credinta in dumnezeul rational nu cred ca se justifica. Argumentul exprima inima rationarii, tocmai de aceea Pitagora care credea in metempsihoza, atribuia sufletului atributul de ratiune.
    Simpla conceptualizare a formei nu naste un Dumnezeu. Definirea conceptului implica o serie de atribute, iar religia grecilor era mitica si se manifesta prin ritualuri, filosofiei ii revenea sarcina de a analiza esenta sufletului, a fiintei. Nietzsche nu stiu daca a zis despre sine ca nu crede sau crede in Dumnezeu, el intr-adevar respingea Dumnezeul biblic, insa supraomul lui nu se ridica si nu-si fundamenta statutul pe niciun atribut divin ci pe propria vointa.
    Nu stiu daca a respins dumnezeul metafizicii, pentru ca dumnezeu nu poate fi gandit decat metafizic. Cum poti gandi rational un Dumnezeu care se ridica deasupra fizicii ?
    Wittgenstein spunea ca o tautologie e intotdeauna adevarata, isi arata fara demonstratie adevarul . „Eu sunt cel ce sunt”.
    Aici e credinta, locul unde ratiunea nu exista, pentru ca a rationa inseamna a crea ceva logic.

  3. CJ says:

    To Anubis

    Rick Perry hoped “for the day when everyone can speak again of God without embarrassment”.

    Well, that day came! 😮 So let’s go to church praying for Jesus to come back.

    Surely you can see the ontological dimensions here. :ghost: :ghost: :ghost:

  4. Baba Cloanta says:

    To CJ from Anubis

  5. eddieconst says:

    Spritul profetic:

    Lasa-ma bre cu:
    אֶֽהְיֶה אֲשֶׁר אֶֽהְיֶ
    Eu scriu pentru americani. O fac cat mai simpla.

    Emma:

    Acelasi lucru. Nu vreau sa intru in detalii despre Ep. cel istoric. I have bigger fish to fry, if you know what I mean.

  6. spirtul profetic says:

    Simpla? Ne-ai dat doar un fragment si i-ai pomenit deja pe Epimenide Cretanul, Nietzsche, Derrida si Tillich. Nu stiu cit de americana e treaba asta 🙂

  7. Beni Plesa says:

    Study-nature & CO

    Ideia ca stiinta in momentul actual a eliminat necesitatea existentei lui Dumnezeu este ridicola,copilareasca ,simplista si denota superficialitate de gandire in ciuda pretentiilor exagerate a celor ce se cred RATIONALI si stiintifici .
    Conceptia materialist -stiintifica despre lume logic vorbind nu are nimic de a face cu „dovezile” despre existenta unui Dumnezeu .

    „””Science, by the limits it places on its own methodology (providing „objective’ proof”) cannot address whether God (Undifferentiated Reality) exists or not. In spite of its great technological achievements and the sophistication of its mathematical equations, science can only deal with differentiated Reality that human beings can comprehend. The claim that Undifferentiated Reality exists as distinct from the different Realities of the world is a postulate that arises from the internal experience of mankind.

    There can be no external „objective” proof. Undifferentiated Reality as the origin of infinite possibilities of existence cannot be an axiom of science. On the other hand, denial of the existence of Undifferentiated Reality and the assertion that belief in God is a delusion are not scientific proofs for the nonexistence of God!””

    http://www.templeton.org/belief/

    Ateii in rebeliunea si auto-importanta ce si-o dau in a se vedea pe ei insusi „buricul universului” sint asemenea cocosului ce canta in fiecare dimineata crezind ca la „cantatul” lui rasare soarele si pe urma incearca sa explice gainilor din ograda cat de stiintifica si rationala este gandirea lui, nestiind ca pana la urma altcineva este cel ce ai determina sfirsitul .

    PS; Cj –m-ai facut sa zambesc ,cand am vazut foto-montajul .Inca nimeni nu a reusit sa te detroneze de pe pozitia de –ateu combatant preferat al meu.

    O zi buna la toti si nu va lasati mintea la garderoba in sabatul ce este approape pe terminate in Australia.
    .

  8. Calin M. says:

    @Edi Constantinescu
    Asteptam cartea, si doar ca sa stii, ai ‘urmasi’ si prin Europa, chiar multi.

  9. Calin M. says:

    ‘Enlightenment” este un proiect pe care l-am început cu, aproximativ, 3 ani în urmă, pe undeva prin Spania.
    Călătoria individuală constantă între diferite locuri necunoscute constituie, în sine, o excursie existențială printr-o singurătate, să-i spunem, cosmică. Aceasta ar fi metafora care creionează contextul în care se găsește acest proiect, porpunând soluții, artă, dezbateri, critică si literatură.

    Proiectul, în sine, este o formă de exprimare prin desen conceptual și literatură, cu accent pe scrisul de mână. Un exercițiu de ”exprimare psihanalitică”, dacă mi se permite formularea, prin reducerea artelor la o formă logică și primară în același timp: un gând, un drept de a visa, o dragoste ce are capacitatea de a reuni totul în sine și a prelua totul asupra sa. O dragoste aplicată la cunoașterea, inteligența, frumusețea, știința, etica sau chiar anxietatea sinelui.
    Fiecare desen in parte conține o interpretare artistică asupra scrieriilor lui Baruch de Spinoza, Paul Tillich, Jacques Derrida, Jorge Luis Borges si alți autori din literatura universală.

    În principiu, multă artă si literatură. Nu în ultimul rând, o provocare la a înțelege rațional lumea în care trăim.

    Împreună cu Alin Pater,
    vă așteptăm la vernisaj, pe 17 decembrie la ora 18:00, la Cărturești Arad.

    Călin Mureșan, interviu pentru WWMP NEWS

  10. Calin M. says:

    Spun ‘urmasi’ pentru ca suntem tineri.
    Si asa sa va ganditi ca scrieti Cartea si pentru Europa.
    Si in engleza e cu atat mai bine ca nu mai trebuie traduceri 😀

  11. Beni Plesa says:

    Ema & CJ

    Citeste te rog argumentele celor de mai jos

    „”http://www.templeton.org/belief/debates.html#pinker

  12. emma says:

    Calin,

    Ar trebui sa realizati cu aceasta ocazie starea de spirit din biserica , a tinerilor.
    Intr-o religie care se crede exclusivista si singura adevarata, a vorbi de anxietatea sinelui e un semn de intrebare .
    Dar care sine ?
    Nu v-a spus EGWhite despre ce sa faceti cu „eul” vostru ?
    E totusi interesant liberalismul care patrunde in aripa tanara a bisericii.Si totodata tendinta de a pasi spre dualism, e de apreciat.
    Totusi , nu inteleg pozitia tinerilor care raman in metafizica visului fara a avea puterea sa paseasca pe ceva solid.
    Din start, conceptualizarea prin arta , respectiv desen dupa opera lui Derrida, presupune cred o dezmembrare a imaginii religioase , fara o abstractizare anume, ceva postmodernist.In privinta lui Borges, imaginile nu pot fi decat ideatice, visul, o alta dimensiune a unei realitati mitice. Presupun ca desprinderea de vis e realizata ca o integrare in natura reala dar pe care nu se poate percepe decat in mod panteist, asemenea lui Spinoza sau ca o imagine, un simbol al binelui universal, cazul lui Tillich.
    Suntem totusi in secolul XXI,rationalismul inseamna depasirea barierelor supranaturale. Ambiguitatea in care se pozitioneaza liberalismul religios nu-i permite sa paseasca cu adevarat pe drumul umanismului ( nu vorbesc aici de ateism).

  13. Alexa says:

    Astept cartea cu mare interes. O sa apara si prin Romania, sau va avea circuit inchis?

  14. emma says:

    Beni,

    Am citit ce mi-ai aratat.
    Nu pot sa spun ca „indoiala” e un prim pas in incercarea de a depasi autenticitatea bibliei. De ce ar avea nevoie Dumnezeu de alegorii cand a fabricat mintea umana cu puterea de a conceptualiza ?
    Iar „indoiala” lui Tillich nu e paradigma. Nesiguranta naste nesiguranta, abstractizeaza, pe cand paradigma se schimba in functie de nou, de descoperiri, are un fundament empiric.

  15. CJ says:

    @Beni, te pup! Ma simt onorat sa fiu ateul tau combatant preferat.
    Ideia ca stiinta in momentul actual a eliminat necesitatea existentei lui Yahweh este ridicola, copilareasca, simplista si denota superficialitate de gandire in ciuda pretentiilor exagerate a celor ce se cred RATIONALI si stiintifici?

    @Emma, de unde prezumtia ta ca omul acesta (Calin) este adventist? Sau religios?

    @everybody

  16. Baba Cloanta says:

    Beni Plesa te roaga mamaie sa vizitezi www,vestiare.sk pentru a-ti ridica mintea romanului de pe urma. De asemeni alte site-uri de interes;

    venireainfire.ro
    intoarceredinabis.go
    gauraneagradinmine.com
    renuntlafanatism.re

    Cu drag, mamaie

  17. study_nature says:

    Beni:

    Conceptia materialist -stiintifica despre lume logic vorbind nu are nimic de a face cu “dovezile” despre existenta unui Dumnezeu .

    Bine, Beni, desi nu sunt de acord cu afirmatia ta, sa presupunem ca ar fi adevarata. Atunci pe ce temeiuri ar trebui sa evaluam valoarea de adevar a enuntului „Dumnezeu exista”? Hai sa vedem: estetic? psihologic? intuitiv? muzical? Sa zicem ca desemnezi unele dintre cele amintite, sau altele pe care ti le doresti tu. Existenta acestei „Undifferentiated Reality” tot va ramane la cheremul bunavointei evaluatorului, si va necesita o alambicata si stangace justificare. E problema ta daca tu poti sa-ti intemeiezi viata pe asa ceva, dar eu iti voi atrage atentia cu privire la shubrezenia castelului tau de nisip.

    In fine…

    Mai bine hai sa discutam despre chestiuni actuale, reale, omenesti. Cum ar fi miscarea Occupy. O fațetă a ei este suprinsa in acest video de 3 minute.

    Last week, composer Philip Glass and rock legend Lou Reed embraced the Occupy Wall Street movement. Initial video & audio clips capturing their appearances were shoddy at best. Now Jean Thevenin (who joined the protest at Lincoln Center Plaza) has given us a better view, producing a short, elegant film simply called Visible Shape. The accompanying music is “Protest” from Satyagraha, written by Philip Glass and performed by New York City Opera Orchestra.

    OpenCulture

  18. eddieconst says:

    Ideea mea este urmatoarea: revolutia stiintifica a secolului XVII a incercat sa regaseasca rationalitatea pierduta a lumii abandonand baza metafizic-scolastica si inlocunid-o cu ceea ce numim rationalismul cartezian. Exista dovezi textuale la Galileo, Descartes, Kepler si Newton ca intentia lor era asezarea rationalismului crestin pe o noua baza. Ma bazez pe Kuhn dar mai ales pe Feyerabend in ideea ca teoria stiintifica are la baza credinta catolica in rationalitatea lumii si este un succesor al filosofiei scolastice mai degraba decat al empirismului englez. Biserica a respins revolutia stiintifica in doua forme: catolicii s-au cramponat de scolastica si protestantii au renuntat la ratiune. Ex: creationismul stiintific invoca empirismul baconian impotriva marilor teorii modrne cum ar fi evolutia sau relativitatea din cauza neincrederii in ratiune exprimata foarte clar de Luther.

    In sec xx stiinta a inceput sa invadeze domenii care traditional apartineau ontologiei: natura spatiului si timpului, natura probabilistica a existentei, originea vietii, etc. Crestinismul nu are un raspuns la aceste noi provocari si se refugiaza in mistica sau dogmatism. Ideea mea este ca o noua sinteza intre ratiune si credinta ar fi ar fi posibila plecand de la originea teologico-metafizica a revolutiei stiintifice. Sunt insa sceptic ca aceasta se va intampla avnd in vedere puterea politica si psihologica pe care au acumulat-o bisericile. Biserica este cel mai mare dusman al omenirii nu pentru ca este anti-seculara, ci pentru ca a pus monopol pe dumnezeu.

    Cartea este in principiu terminata, dar nu am corectat-o (remarcile lui Sp. Porf si Emma sunt binevenite in acest sens. Probabil ca exista si alte scapari). O voi publica pe A.mazon.

  19. Anubis says:

    „Mai bine hai sa discutam despre chestiuni actuale, reale, omenesti.”

    Having a bit of fun in the name of justice? Feeling good about yourself?

    But then again the main word on the streets must be „outsourcing”, while big companies do not care and will not change the way they run their business. The Banks will not be told. In the end a bunch of people will get lost, if they we’re smart they would be inside the system, right? Arguably enough?

  20. emma says:

    Edi,

    Imi inchipui ca este f.greu, insa indiferent ce va decide Sfantul oficiu, nu credeam sa fiu martora unei asemenea transformari in randul bisericii, chiar daca o mica parte e adepta schimbarii.
    Din punctul meu de vedere de-abia acum se nasc o multime de intrebari , pentru ca sinteza nu inseamna punct de plecare , ma refer la terenul crestin care a pregatit revolutia stiintifica ci sinteza inseamna corespondenta si intersectarea a doua domenii (ori din acest punct de vedere par sa se departeze din ce in ce mai mult).
    Dar, reusita pe mai departe si cine stie, o cat de mica lumina risipeste bezna prejudecatilor si a fundamentalismului.

  21. Ovidiu says:

    A citit careva pe Bart Ehrman (aviz Emma)?
    Daca da, ce parere aveti? Eu acum am inceput cartea RASTALMACINDU-L PE ISUS si prima concluzie dupa 50 de pagini este ca tipul desi e specialist in limba greaca, si alte cele, nu mai crede in infailibilitatea Bibliei, ceea ce unii de pe aici deja fac cu succes, fara sa fie specialisti. Intr-un cuvant, ne cam desfiinteaza….parerea mea. Si imi place…

  22. emma says:

    CJ,

    Prezumtie ?

    Cand esti religios lumea rationala ti se pare o provocare.
    Cand bisericile ( adventistii de-abia acum incearca) si-au deschis usile existentialismului , impasul in drumul catre ratiune persista, pentru ca orice idee despre Dumnezeu trebuie crezuta fara a putea fi verificata.

  23. ghelasie says:

    @calin m
    Pare interesant tare ce faci.spor!

  24. CJ says:

    @Emma, mai usor cu prezumtiile. Nu toata lumea e interesata de religie.
    http://www.wwmp.ro/news/2011/12/08/%E2%80%9Denlightenment%E2%80%9D-17-12-11-expozitie-experiment-la-libraria-carturesti-din-arad/

    @Eddieconst

    Ideea mea este ca o noua sinteza intre ratiune si credinta ar fi ar fi posibila plecand de la originea teologico-metafizica a revolutiei stiintifice.

    With all due respect, man, dar cred ca alergi dupa stafii care bantuie Danemarca. 🙂 Lasa-le dracu’ in pace sa dispara… tot o tii danga-langa cu Descartes, Kepler si Newton si rationalismul crestin. Ai facut o oarecare obsesie. Ai si tu un fix in viata (in ultimii ani): sa cercetezi „originea” teologico-metafizica (pana acum ceva vreme, pe O&P, erai cu originea adventismului pionierilor). Traim in secolul XXI, in pana mea. Ceea ce au initiat baietii aia a fost un lucru extraordinar, dar hai sa depasim momentul. Am ajuns sa cunoastem mult mai multe de atunci. Hai sa revenim in prezent. Sa imbratisam realitatea (prezenta), nu trecutul.
    Iti inteleg pasiunea pentru adevar si pentru Dumnezeu (you’re an agnostic), iti inteleg dilematica si cautarea neobosita in aceasta directie, dar… Isus? Biblia?
    Get real (scientific realist & rational skepticism).

  25. CJ says:

    „All we know is that we know much less and less, but at least we know less and less about much more and more.”

  26. Calin M. says:

    @#12 emma,

    Toti din acest proiect nu au nici o legatura cu Adventismul si EGWhite si nici cu biserica, din pacate.

    ”În principiu, multă artă si literatură. Nu în ultimul rând, o provocare la a înțelege rațional lumea în care trăim.”

    E un mod de a provoca la critica si dezbateri.

    @ghelasie,
    multumesc 🙂

  27. emma says:

    Ovidiu,

    Nu numai ca nu crede, dar in cartea pe care o citesti o sa vezi cum demonstreaza cum au fost evangheliile modificate in asa fel incat sa corespunda pozitiei diferitelor orientari.
    Persoana dumnezeirii in trei ipostaze, evreilor li se parea ceva de neconceput, iar logosul ca nastere este atribuit lui pitagora. El a impartit sufletul in trei, minte, ratiune si pasiune ( desparte mintea de ratiune), preluat de platon ca ipostaza a ratiunii atribuita lui Zeus.
    Ba mai mult, diferentele de continut intre epistole, faptul ca Petru era analfabet si nu avea cum sa scrie etc.
    Sunt multe semne de intrebare.

  28. Calin M. says:

    @Cj
    ”mai usor cu prezumtiile. Nu toata lumea e interesata de religie.”

    aparent, nu.
    😎

  29. emma says:

    Calin,

    Pai, tocmai aceasta „aparenta” m-a dus in eroare ca sa spun asa.
    Pentru ca e interesanta alegerea facuta, atat.
    Si ratiunea de a-i alege pe acestia in mod special.
    Visul traduce gandul, insa gandul nu poate singur conceptualiza, trebuie gandita realitatea. Tocmai de aceea mi-a parut curioasa asocierea, pare o imersiune a artistului intr-o irealitate decat o provocare a rationalizarii.
    As fi curioasa sa vad reprezentarile , dar nu am cum.

  30. Ioan - Gura de Aur says:

    „Ba mai mult, diferentele de continut intre epistole, faptul ca Petru era analfabet si nu avea cum sa scrie etc.”

    Stimata sora, dati-mi voie sa adaug ca pe langa analfabetism religios, Sfantul Petru suferea si de schizofrenie si autism pana la frumoasa varsta de treizeci si ceva de ani cand auzea cocosul cantand random. De la aceasta frumoasa varsta incolo s-au adaugat sindromul Tourette plus Parkinson. In final a fost doborat de dementa. (scuze de cacofonia in nota de)

    Pentru un oarecare motiv juniorul a sesizat completarea la simplul meu nume (Ioan) si a inceput sa rada copios spunandu-mi ca suna a nume de manelist, ce sa faci nu eu am inventat nume celebre precum Copilul Minune e.t.c.

  31. Calin M. says:

    @emma

    mi-e de ajuns sa expun simbolic cat si literar, texte ale autorilor pe care le scriu de mana pe lucrarile de arta, a vedea si frumusetea scrisului de mana, intr-un fel.
    E un mod de a prezenta, iar daca vorbim de simboluri nu vad nici o imersiune artistica intr-o irealitate.

    ”Numai un lucru care a fost cu adevarat gandit are norocul sa fie iar si iar „mai bine“ inteles decat s-a inteles chiar el pe sine. Dar, atunci, aceasta mai buna intelegere nu este meritul interpretului, ci darul oferit de insusi obiectul interpretarii” Heidegger

    Si obiectul interpretarii, si simbolul interpretarii si tot capitulul lui Tillich pentru a intelege rolul simbolurilor, si mai luam si dictionarul de simboluri de Jean Chevalier.
    :rose:

    Sa nu zici ca-mi excluzi toate astea in realitate, ca-mi strici frumusetea artei, sau, ne uitam peste istoria artei putin sa vedem ca reprezentariile cu adevarat artistice si in contextul in care se gasesc nu sunt o irealitate ci descriu aceasta realitate? :rain:

  32. study_nature says:

    @Ovidiu

    Da, s-a citit Ehrman, mie imi place. Rastalmacindu-l pe Isus este buna, este de popularizare. Eu imi adunasem niste carti de specialitate de ale lui in engleza, daca le vrei si le mai am, ti le trimit. Au mai fost discutii despre Ehrman si pe OSC.

  33. emma says:

    Calin,

    Eu nu ma gandesc la simboluri , ci la abordarea credintei din acest punct de vedere.
    Irealitatea de care vorbesc nu se refera la transpunerea sentimentelor, a gandurilor in simboluri , nici la starea participativa .
    Obiectul interpretarii poate fi reprodus prin diferite simboluri in functie de cum este reprezentat in mintea interpretului, atat timp cat obiectul face la randul sau obiectul altor interpretari.
    Asta am vrut sa spun prin irealitate,pentru ca prin Baruch de Spinoza, Paul Tillich, Jacques Derrida, Jorge Luis Borges nu poti ajunge sa intelegi rational lumea in care traiesti.
    Insa, poti sa intelegi constructia sinelui spiritual, cultural, filosofic, iti poti evalua propria raportare la ideologia respectiva, atat.
    Hai, pa !
    Succes in continuare.

  34. Calin M. says:

    Borges este pentru o prezentare asa mai ”visatore” pentru toata lumea si sa cada asupra criticii.
    Plecand de la Descartes, dar am vrut sa incep cu Spinoza asa, sa fie mai exotic pentru inceput.

    Spinoza:
    By laying the groundwork for the 18th century Enlightenment[2] and modern biblical criticism,[2] he came to be considered one of the great rationalists[2] of the 17th-century philosophy.
    Wikipedia.

    O fi fost dupa tine poate, idealul viselor lui Bachelard. :-/

    Multumesc. 🙂

  35. emma says:

    Calin,

    Da, Bachelard…

    Chiar gandeam la un moment dat ( avand in vedere universul celor citati de tine ) cum se poate reda in simboluri , perspectiva ontologica a acestora in asa fel incat sa mobilizeze psihismul spre ceva mai inalt, ce poate lega sinele de perceptia cosmosului.
    Dar nu am vrut sa speculez.
    Succes !

  36. Calin M. says:

    Emma,

    eu zic ca doar daca ajunge mesajul spre tineri in general, si doar daca se citeste putin din autorii citati in legatura cu opera de arta, e o provocare, si in acelasi timp tinde spre a reda o ‘autoafirmare’ creativa.
    Vrem sa facem si activitati pentru copii si dezbateri publice asupra subiectelor propuse.
    Deci pe langa ”contemplarea” artei, care e criticata ca si arta sa fie dezbateri si pe temele propuse. In principiu mergem cu 10 teme pe vernisaj.
    Iar intr-un an sau doi speram sa fie o carte ilustrata, cu textele propuse si parerile publicului, etc

    Nu depinde de mine ce o sa citeasca publicul dupa.
    Dupa cum spuneam e un proiect , pe care vrem sa-l ducem mai departe.
    Trebuie imbunatatit si orice critica asupra lui e foarte bine venita.
    🙂

  37. emma says:

    Calin, e o idee f.buna cu copiii.
    Adevarul e ca aceasta tensiune intre realitate, religie , existenta, dumnezeu e specifica zilelor noastre cand conceptele ies de sub tipar si intra sub autoritatea sinelui.
    E normal ca parinte sa te preocupe relatia copilului cu lumea, iar intotdeauna copiii discuta ( mai ceva ca adultii) despre Dumnezeu dar nu-l mai gasesc in biserica, ci undeva intr-o lada de zestre a umanitatii. Il scot de acolo de Craciun, Halloween, Paste etc.
    Daca-l intreb pe baiatul meu (care are 13 ani) de ce-i place Dave McKean si de ce asculta Linkin Park imi spune ca simte emotie (?) nu „plictis „.
    Ei simt mult mai acut goliciunea vietii, dar nu-si mai permit sa viseze .Tot ceea ce deseneaza se rezuma la ab, negru si in special copaci fara frunze, goliti de orice sentiment.Asta e societatea in care traim, eroii iau locul divinului deformat de religie si implantat in mod brutal in subconstient. In acest sens, opera de arta e o provocare pentru copii. Oricum ,este epoca simbolurilor gotice si iar graffiti un mijloc de exteriorizare,e un mod de a rationaliza violenta societatii.
    De aceea mi se pare buna ideea cu copiii .

  38. Calin M. says:

    Emma,
    foarte buna observatia pe care ai facut’o.
    Am lucrat cu copiii 2 ani ca si asistent profesor de desen in Madrid, am avut copii intre 6-11 ani, si sunt foarte creativi si foarte liberi in gandire si in fata intrebariilor, si au o ‘seriozitate'(curiozitate) aparte de a pune intrabari. Unde, de multe ori, la adulti se transforma intr-un soi de maceratie ce exclude expresia frumosului.

  39. Calin M. says:

    sau expresia seductiei ‘primare’, sa zic asa, devine o luciditate atroce

  40. CJ says:

    Ma bazez pe Kuhn dar mai ales pe Feyerabend in ideea ca teoria stiintifica are la baza credinta catolica in rationalitatea lumii si este un succesor al filosofiei scolastice mai degraba decat al empirismului englez. Biserica a respins revolutia stiintifica in doua forme: catolicii s-au cramponat de scolastica si protestantii au renuntat la ratiune.

    „Philosopher of science Thomas Kuhn and Feyerabend argue that neither verification nor falsification can establish the objectivity of science because both assume that data are independent of theory. They claim, on the contrary, that all observation is theory-laden, for all perception involves conceptualization. Since each theory manufactures its own data, there is no neutral data that can be used to adjudicate among competing theories. As a result, theories are “incommensurable.”
    […]
    In Kuhn’s view, scientists don’t discover the nature of reality; they create it. There is no way the world is, for each paradigm makes its own world. It’s easy to see why such views raise questions about the end of science. If there is no truth with a capital “T,” then, of course, it makes no sense to say that scientists have a monopoly on it.
    To determine whether we should we accept this view of science, we need to examine its implications.
    If what we perceive is determined by the paradigm we accept, then it should be impossible to perceive anything that doesn’t fit our paradigm. But if it’s impossible to perceive anything that doesn’t fit our paradigm, it’s impossible for there to be any anomalies. And if it’s impossible for there to be any anomalies, it’s impossible for there to be any paradigm shifts. So if we accept Kuhn and Feyerabend’s theory of perception, we must reject their history of science.
    Moreover, recent neurophysiological research has shown that all perception does not involve conceptualization. […] Neurophysiological research suggests that not all observation is theory-laden, for there are two types of observation: discrimination and recognition. Recognition may involve the use of concepts, but discrimination does not. For if it did, we could never perceive anything new.
    Finally, if all research is conducted within a paradigm, then Kuhn’s and Feyerabend’s research itself must have been conducted within a paradigm. But if their research was conducted within a paradigm, its results cannot be considered to be universally true. We can say of Kuhn’s findings, then, what Feyerabend says of science in general, namely, that “it is inherently superior only for those who have already decided in favour of a certain ideology.” The proper response to a Kuhnian or a Feyerabendian, then, is the one that philosopher Alan Garfinkle gives to the relativists in his philosophy classes: “You may not be coming from where I’m coming from, but I know relativism isn’t true for me” (quoted in Putnam 1981, 119).
    […]
    Can science be shown to be a superior means of acquiring knowledge? Yes it can, but only by showing that it is more likely to yield justified beliefs than any other methodology. Thus the real issue is not whether a belief is scientific or pseudoscientific but whether it is justified or unjustified.
    We are justified in believing something to be true when it provides the best explanation of the evidence. Science is superior to other methods of inquiry because it usually provides better explanations than they do. The goodness of an explanation is determined by the amount of understanding it produces, and the amount of understanding an explanation produces is determined by how much it systematizes and unifies our knowledge. The extent to which an explanation does this can be determined by appealing to various criteria of adequacy such as simplicity, scope, conservatism, and fruitfulness. No one wants to hold unjustified beliefs. The problem is that most people never learn the difference between a good explanation and a bad one. Consequently they come to believe all sorts of weird things for no good reason.
    Must science come to an end? Not necessarily. But unless scientists become more philosophically sophisticated, their apologetics will continue to ring hollow. And unless our educational system focuses more on teaching students HOE TO think than on what to think, our populace will become increasingly credulous. Scientists and educators alike need to realize that the educated person is not the person who can answer the questions, but the person who can question the answers.”
    sursa

  41. CJ says:

    It was also Nietzsche who made the statement that God was dead. Because Greek and Scholastic metaphysics have been delegitimised by the scientific revolution, the modern mind no longer possessed an intellectual tool to rationalise belief in God. Nietzsche denied not the existence of God as such. He rather meant that the concept of God belonged to a metaphysical frame of reference, rendered obsolete by science and modern experience.

    Consider this:
    „God is dead, Friedrich Nietzsche predicted it over a century ago. No, God* did not die. We just came to the realization he never existed in the first place. We no longer need him to explain what needs to be explained. We now have better natural explanations of the existing phenomena. They explain more without recourse to the ad hoc theories that supernatural explanations offer believers. Theologians came to realize this in the 60′s as announced on the cover of Time magazine, April 8, 1966. What killed him? Science.” [sursa]

    <i.* "God" = Christian God (anyway)

    Nu sustin ca exista argumente stiintitifice in favoarea invierii. Stiinta nu este insa singura disciplina rationala. Exista teorii filosofico-teologice care pot fi un instrument de investigare a realitatii, nu la nivelul stiintei, dar nici lipsite de valoare coginitiva. Eu nu am sustinut niciodata ca stiinta este singurul instrument cognitiv ci ca este cel mai bun pentru evaluarea faptelor.

    Such as??? ?:-)
    „No, our science is no illusion. But an illusion it would be to suppose that what science cannot give us we can get
    elsewhere
    .” [ultima fraza din cartea asta]

    Noi nu putem evalua logico-factual ivierea lui Isus, dar ca si Pavel in 1 Cor 15, putem sa evaluam logic locul pe care invierea il ocupa intr-un sistem de gandire si valori pe care il consideram adevarat din diverse motive. De exemplu: nu stiu daca exista infinit matematic, dar nu pot opera analiza matematica fara limita deschisa la +/- infinit. Asa cum bine au observat Nietzsche si Dostoievsky, renuntarea la Isus da peste cap tot ce am gandit pana acum in materie de etica si sens al vietii. Pe de alta parte, binele si sensul vietii sunt obiectul unei intuitii intelectuale care depaseste stiinta. Acsta poate fi un motiv rational de a nu renunta la Isus si inviere.

    „On the other hand, if you believe in a thing like immortal soul, you need to first renounce evolution. If you believe that a ‘soul’ is a purely human property, you need to believe that humans have existed always just as they are, or you end up in trouble.
    The very first mammals were rat-sized four-legged creatures. Did they have a ‘soul’ that was reborn in other little mammals? If you resolve that hurdle, in the end you need to go all the way and to decide if the first one-cell creatures also had a ‘soul’, or did just the idea of a ‘soul’ was developed only with the birth of the spoken language?
    The answer is inevitably the latter. The idea of a ‘soul’ is a similar attempt to simplify a complex issue as the idea of a ‘mind’ is.
    One thought still; the idea of reincarnation was quite natural one in the times when there was no idea of genes and genetics. Suddenly there just was this spitting image of the demised uncle as the new nephew.
    Nobody knew how different features pass differently and can jump over generations and so on. The idea of reincarnation was just an easy way out of a problem. The sorry fact is that the less you know about biology, the easier it is to retain these ancient beliefs, and the more you know, the more difficult it becomes.
    However, in fields like biology and scientific research of the brain and human cognition there are things that we can be even extremely certain of. Of course, we learn more all the time and this new knowledge will inevitably always change also the existing ideas.
    During the whole recent explosion in our knowledge of how the human mind works, there has never been presented any new scientific ideas or findings that would in any way support the alleged separateness of the ‘mind’ and brain.
    On the contrary, it has become possible to explain processes and features that were quite in-explainable a few decades ago. In fact, we start to understand now how all of the main function of the brain like emotions, thoughts, reflexes are created and handled in the brain.
    Of course, there still are these old belief-systems whose followers want so dearly to believe that an invisible part of a human does not die at the death of his body, that they are ready desperately to grab any idea that would allow them to retain their belief in that mind is somehow separate from the brain.
    However, no reliable evidence of any such thing has ever been presented. When the brain dies permanently, your brain and your ‘mind’ do cease to function and in practice cease to exist, even if your body is kept going artificially.” [sursa]
    [Nu, nu vorbim de o credinta intr-un „suflet nemuritor”. Ci de posibilitatea (fie si numai in cadrul unui experiment de gandire – thought experiment) unei „resurrection”. A unui „suflet”, a unei minti.]
    Atunci, cum le poti vorbi RATIONAL (logic) de o inviere? Disonanta cognitiva bate la usa…

  42. und so weiter.... says:

    Uite, Edi,

    Am auzit asta cu multi ani in urma cand nu mai stiam daca eu si ai mei vom mai exista (economic !!) ,si ma gandesc ca , poate, astea cateva cuvinte in limba lui Goethe te-or ajuta :

    „Hast du schon einmal gedacht wie die neue Erde macht, wie in Sohnen und in Wind ich bin alles, ich bin Dein, oh, JA, ich bin Dein……”

    Bre Edi, nu-s eu de profesie incurajator de suflete,da´ da-i bre inainte ca doar n-a murit (!?) Dumnezeu !! :heart: :thunder: :rainbow: :sun: :musicnote:

  43. CJ says:

    @und so weiter/i-oana,
    Iov n-are nevoie de prieteni „incurajatori”, care vorbesc in limbi (atata timp cat s-a inventat google translate).
    „I think a man does what he can, until his destiny is revealed.”
    With or without God.

  44. und so weiter.... says:

    Eh, ce sa-mi fac, sunt de ras si batjiocura la ne-intarcati care-au descoperit (pe banii mei !!) minunea de retea a lu´ calculatoru´ !!

    Cica, zic unii, ca nici moartea nu mai are rost.

    Am imbatranit, tu´i mama ei de viata !! :bye: :bye:

  45. Iona says:

    …” FERICE DE CEI CE N- AU VAZUT , SI AU? ” CREZUT” semnat: ” Al vs Imparat pe Nume: ” GAMALIEL” Cel descris evident in 2Timot 2;19 ,F Ap 22;3 ,F Ap 5; 34, Ps 11;96 ,s a m d..intrebare: cine este cel CURAT ,cie este cel NECURAT? rasp il gasim in F Ap 18;6

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: