Invierea Cuantica

126 Responses to Invierea Cuantica

  1. Sonatalunii,

    Cică pe mormântul lui Richelieu: „Aici doarme faimosul cardinal care a făcut mai mult rău decât bine. Binele l-a făcut rău, iar răul l-a făcut bine.”

    Eu vorbeam despre două sensuri ale cuplului bine/rău, unul fundamental și unul depreciat. Încă mă gândesc cum să formulez diferența între ele. Separatiștii ăia au făcut răul bine, tu asta vrei să zici, din ce pricep. Adică au planificat tehnic tot felul de detalii. De-aia ideea mea era să exclud lucrurile tehnice din sfera celor ce pot fi judecate ca bine sau rău. Încă mă gândesc…

  2. @gigi

    Eu ti-am spus sa vii cu argumente pentru care sa-ti asumi responsabilitatea pana la capat nu s-o dai cotita si sa ma trimiti la plimbare cand devine evident ca argumentul tau te duce aiurea-n cucuruz.

    Si-am mai spus (legat de logica) ca daca ai fi priceput ce spune Aurel n-ai mai fi venit cu un argument construit logic, fiindca ai fi stiut ca ajungi pe un drum infundat.

    Dar sa revenim la subiectul discutiei.

    Ai sustinut ca raul nu exista. Uite citatul:

    „Adjectivele nu exista. Ceva ce exista poate sa fie bine facut sau rau facut. Unde exista raul?”

    Deci dupa spusele tale, exista doar o lovitura bine executata pe spinarea omului ori una rau executata. Rau in sine nu exista fiindca este adjectiv, asa ca daca omul lovit se plange si sustine ca e rau sa fii lovit si ca-l doare spinarea de nu mai stie ce sa faca de durere, noi putem sa-i aratam ca e prost si se plange degeaba, fiindca lovitura a fost bine executata…!

    Eu ti-am spus ca desi din punct de vedere gramatical si logic tu ai demonstrat ca raul nu exista si poti fi notat cu 10 pentru lectia bine invatata la cursurile respective, n-ai facut decat sa-ti pavezi drumul spre jungla fiindca tocmai ai demonstrat ca ai devenit animal deoarece doar pentru animale binele si raul nu exista. Ori eu constat ca in ciuda demonstratiei logico-gramaticale conform careia ar trebui sa accept ca sunt un animal pentru care binele si raul nu exista, tocmai fiindca nu sunt animal ci sunt om am in dotare o capacitate pe care animalel n-o au si pe care am identificat-o drept rationalitate si ca pe baza ei (nu a logicii nici a gramaticii) eu pot spune ca raul exista si ca a lovi pe cineva cu bata este rau chiar daca lovitura a fost bine executata.

    Daca pana aici am gresit undeva te rog sa-mi arati unde. Da’ sa ma trimiti la plimbare… 🙂

  3. @gigi

    Legat de pom si mancatul din el, porunca si „pacat”…

    Eu n-am nevoie sa-l intreb pe Aurel toata ziua despre cate ceva fiindca pot gandi si singur, ba chiar il contrazic daca consider ca am un argument mai bun decat al lui. Din punctul asta de vedere nu fac exceptie cu nimeni. Dar ma mir ca tu, care zici ca ai priceput ce spune Aurel, nu reusesti sa vezi padurea din cauza copacilor.

    Sa consideri ca Adam si Eva cunosteau binele si raul in clipa cand au fost pusi sa munceasca in Eden si sa-l pazeasca este un non-sens cu insasi idea centrala a pasajului care scoate in evidenta pomul cunostintei binelui si raului si a mancatului din el. Sa aud asta de la un oarecare nu m-as mira, dar de la tine?…

    Ca sa fiu scurt insa: binele si raul pe care-l cunosteau Adam si Eva erau exact binele si raul pe care-l cunoaste orice rob, angajat la vreo biserica ori universitate si care „are grija si pazeste” gradina care le-a fost data in primire si din care se „hraneste” cu tot ce-i pofteste inima cata vreme nu se atinge de dreptul de a cunoaste binele si raul care apartine exclusiv „zeilor” conducatori si proprietari ai Edenurilor. In momentul in care te atingi de acest „pom” si incepi sa gandesti daca ce fac, spun ori pretind „zeii” este bine ori este rau, ai dat-o-n bara exact cum a patit Edi, Aurel si chiar si eu. Asa ca daca tu ai fi priceput ce spune Aurel, ai fi stiut si cum vine treaba cu binele si raul si despre ce cunoastere a binelui si raului vorbim.

    Dar acum mi-e clar ca n-ai priceput.

  4. Aurel Ionica says:

    gigialuarvinte spune:
    Paul,
    Amintește-i, rogu-te, lui Aurel Ionică textul din Gen. 2, 15, unde omul a fost pus în grădina aia s-o servească/lucreze și s-o îngrijească/păzească. Ceea ce animalele alea ce produc doar bălegar nu prea sunt capabile să facă.

    Paul,
    Aminteste-i lui gigi sa foloseasca logica aia de care este inca indragostit si sa intelega cum putea omul sa „lucreze” gradina deoarece nu avea cunostinte iar cunostintele erau agatate intr-un pom de care nu avea voie sa se atinga? Da, Dumnezeu o fi intentionat ca omul sa „lucreze” si nu sa stea degeaba si de aceea a prevazut si posibilitatea de a lua din pomul cunostintei si dezi sa invete cum sa lucreze pamintul ceea ce nici un animal nu face, iar dupa ce omul a luat din pomul cunoasterii, tocmai cu asta l-a „blestemat” Dumnezeu, adica „porunca” aia nu se referea la ceea ce trebuia sa faca Adam prin a nu minca din pom, ci erau o indicatie clara pentru cititorul care foloseste bunul simt si nu logica lui Aristotel ca Dumnezeu nu a intentionat ca omul sa nu manince din pom, ci tocmai ca el vrea sa manince deindata ce vrea ca omul sa „lucreze” gradina si sa nu traiasca doar cu fructe ca urangutanii lui Edi.

    Acum revenind la problemă, nu eu am legat cunoașterea de mâncare, ci însuși autorul Genezei.

    Si mai aminteste-i ca in adevar, autorul Genezei leaga cunoasterea nu numai de mincatul din pomi, dar si de ne-mincatul din pomi, pentru ca din momentul in care Eva si Adam au mincat din pomul cunoasterii, au fost dati afara din gradina ca sa aiba parte de „ne-mincat” din pomi. Si motivul pentru care gigi poate sa citeasca doar chestia aia cu mincatul iar chestia aia cu ne-mincatul nu o retine este pentru ca vede doar pe popi ca fiind oamenii dracului in timp ce pe „scholar”-i (nici o legatura cu antrenorul brazilian) sunt campionii cunoasterii si ai desteptaciunii si nu vrea sa recunoasca faptul ca cei care au facut descoperiri, daca nu au fost condamnati la moarte, au fost condamnati la nemincare tocmai de academici si nu de popi, chiar daca popii au executat sentintele, dar sentintele au fost date de „invatati.” Chiar si tu si Edi, ati fost maziliti de profesori chiar daca deciziile vi s-au comunicat de popii din virful ierarhiei, si spre deosebire de Galilei, voi chiar stiti care au fost profesorii aia. Asa ca gigi poate sa ma blameze cit vrea ca eu nu ma caiulesc in fata academicilor sa-mi recunoasca si mie vreo idee, dar poate sa astepte mult si bine ca eu inteleg Geneza si stiu ca ei niciodata nu au s-o faca deoarece rolul lor este sa-mi asigure „nemincarea” ca nimeni sa nu afle ceea ce asi avea de spus eu.

  5. sonatalunii says:

    @gigi

    „Separatiștii ăia au făcut răul bine, tu asta vrei să zici, din ce pricep. Adică au planificat tehnic tot felul de detalii. De-aia ideea mea era să exclud lucrurile tehnice din sfera celor ce pot fi judecate ca bine sau rău. Încă mă gândesc…”

    Am vrut sa spun mai mult. Anume ca, fundamental vorbind, raul care era in mintea lor era intentia de a ucide 300 de oameni nevinovati. De asta am amintit pasajul din Ioan. Cei care biologic se trageau din Abraham, in ceea ce privea intentia lor de a-l ucide pe Isus erau de fapt urmasii diavolului. Biologicul nu cunoaste notiunea de bine/rau, insa mintea, gandirea, o cunoaste. Raul inteles ca ceea ce se intampla are de-a face in primul rand cu raul care este deja in mintea lor. Ura, invidia, uneltirea la rau, intentiile criminale sunt rele in sensul fundamental.

    Legatura cu emisiunea asta a lui Edi este ca in timp ce biologic vorbind omul exista in sfera fizicii Newtoniene, gandul se pare ca ramane neterminat, nici macar de Dumnezeu. Cam asta ar fi ideea ca Dumnezeu a facut pe om dupa chipul si asemanarea Sa.

  6. @ AI

    Acuma de unde oți fi scos treaba cu orbirea mea față de ne-mâncare, nu prea știu. Doar că mâncarea și ne-mâncarea sunt prinse foarte bine sub cuplul viață/moarte.

  7. Paul,

    Unde anume ți s-a părut că nu îmi asum responsabilitatea raționamentului? Am început prin a întreba de ce gândiți răul ca pe ceva ce există. Personificările și hipostazierile astea ne vin tocmai de la greci, și anume din filozofia lui Aristotel. Așa cum spiritul (oriât de sfânt ar fi el) e făcut „persoană” și așa cum faptul-de-a-fi e făcut esență (sau substanță), dar altfel decât orice alt atribut sau calitate, tot așa au procedat teologii și cu noțiunile derivate din Biblie. Și, dacă tu te-ai enervat la un moment dat pe dogma filozofică (catolică, dar nu numai) a Trinității, așteptam ca, pe urmele lui AI, să sesizezi fiecare astfel de hipostaziere și/sau personificare/antropomorfizare.

    Cuplul opozitiv Dumnezeu/Satana nu este identic cu bine/rău. Eu fac rău dar nu-l nasc eu pe Satana, așa cum poate că fac bine, dar nu devin tatăl zeului.

    Când spun că răul nu există (și nici „binele”), spun exact să te ferești și de personificări, și de hipostazieri (pe asta se bazează ideea trinitară, de exemplu).

    Acuma tu trebuie mai întâi să-mi arăți care e drumul ăla înfundat pe care am ajuns și să-mi arăți ce anume îl înfundă. Până atunci…

    Tu și Sonata Lunii erați blocați într-un fel de raționament de genul: „Dumnezeu a făcut lumea” și „Dumnezeu a făcut tot ce există” deci „Răul a fost creat de Dumnezeu”. Ceea ce e absurd. Dumnezeu nu a făcut decât natura, lumea fizică, despre care spune că este „bună”. Sensul lui „bine” de aici este strict adjectival. Adică a creat pomi și animale și altele, în diverse zile, dar nu știu în care zi a creat binele sau răul…

    Al doilea raționament era ceva de genul: „Răul a fost creat de Satana”, „Satana a fost creat de Dumnezeu”, deci „Răul a fost creat de Dumnezeu”. În fine, cu nuanțările cu libertatea, că asta ar fi fost creată de Dumnezeu și libertatea este condiția de posibilitate a răului.

    Așa că v-am atras atenția asupra acestor hipostazieri care – pe voi, nu pe mine – vă duceau pe un drum înfundat,

    Tu poți să-i faci rău cuiva? Cum? Că văd că de fiecare dată când vrei să dai un exemplu îmi spui că-l bați, sau că-i faci ceva anume, nu „rău”. Miștourile ține-le pentru tine, că nu mă mișcă deloc.

  8. (Continuare)

    „Sa consideri ca Adam si Eva cunosteau binele si raul in clipa cand au fost pusi sa munceasca in Eden si sa-l pazeasca este un non-sens cu insasi idea centrala a pasajului care scoate in evidenta pomul cunostintei binelui si raului si a mancatului din el. Sa aud asta de la un oarecare nu m-as mira, dar de la tine?…”

    Și cam de unde deduci tu că eu consider că Adam și Eva cunoșteau binele și răul înainte de a mânca din pomul ăla? Eu am zis că este necesar ca ei să fi cunoscut sensul cuvintelor. Ceea ce este cu totul altceva. Dar pentru că ontologizezi aiurea niște noțiuni etice, te pierzi în exact pădurea pe care crezi că n-o văd eu.

    Dacă-ți spun că pe strada ta există un pom al cunoașterii „ghjkl” și „lkjhg”, tu pricepi ce vreau să zic? Dacă nu ai auzit niciodată cuvântul ăla pricepi ce vreau să zic, dacă mă opresc aici? Dar dacă-ți spun că dacă alegi „ghjkl” o să trăiești și dacă alegi „lkjhg” o să mori, înseamnă că deja cunoști sensul celor două cuvinte, chiar dacă nu știi încă ce e unul și ce e celălalt.

    În al doilea rând, eu am tras atenția că „a munci” și „a păzi” s-ar putea să nu însemne chiar ce pare la o privire neatentă. Știu că tuturor le-a rămas în cap povestea aia cu aranjatul crengilor și cu munca cea ușoară din Eden de la EGW, dar eu știu și de unde a luat-o ea. Dar eu prin a munci și a păzi înțeleg altceva, cel puțin azi.

    După care multiplici lucrurile, ca să ajungi la o confuzie și mai mare. Adică există un „bine și rău” de-adevăratelea, dar și un „bine si rau pe care-l cunoaste orice rob, angajat la vreo biserica ori universitate”, care sunt diferite? Eu nu mă mai descurc în confuzia asta, iartă-mă…

    Argumentul lui AI, ăla cu lipsa de cunoștințe are ceva sens, dar dublarea cuplului bine/rău făcută de tine n-are deloc.

    Dar dacă simți nevoia, poti să crezi în continuare că n-am înțeles nimic. Aștept doar să fii îndemnat să mă luminezi. Deci există mai multe feluri de bine și rău, și mai multe feluri de cunoaștere a binelui și răului? Luminează-mă, rogu-te!

  9. @ Sonata Lunii

    Acuma strict pe cazul în speță, cred că își doreau mai curând să doboare un avion militar ucrainean, nu unul civil, că nu le aduce niciun profit militar sau politic.

    Dar lăsând cazul particular, cred că vrei să zici că atunci când cineva face un rău, intenția de a face rău exista deja. Aici o să-ți răspund ce i-am răspuns și lui Paul: pot să cred că în mintea unui om poate să preexiste intenția de a ucide pe cineva pentru a-i lua un bun sau pentru că-l „încurcă” în vreun fel, și pot să cred că intențiile astea sunt rele, dar asta nu înseamnă că preexistă vreun „rău”.

    Tocmai aici trebuie să intervină rațiunea, care să oprească intenția de la a deveni acțiune. Faptul că poftesc la un măr e absolut natural. Pot să-l obțin făcând un schimb, și atunci e toată lumea mulțumită. Sau pot să încerc să-l fur, dar asta s-ar putea să mă coste un pumn în falcă. Sau pot să îl omor pe cel ce are mărul, dar știm de la Cain că va exista întotdeauna un răzbunător. Și că odată pornit caruselul violenței și crimei, îi voi cădea și eu victimă.

    Da, mintea „știe” că o acțiune e rea, dar asta nu înseamnă că (pre)există vreun rău.

  10. @gigi

    „Personificările și hipostazierile astea ne vin tocmai de la greci, și anume din filozofia lui Aristotel.”

    Pai si unde am personificat eu raul? Ori binele? Reciteste ce am spus eu pana la momentul interventiei tale si vei vedea ca n-am avut in vedere o „existenta” personificata a raului, dimpotriva. Cel care a avut in vedere acest sens ai fost tu cand ai sustinut inexistenta lui. La cat sunt eu de lamurit de Aristotel si ideile lui era si culmea sa sustin asa ceva.

    Cu cateva comentarii in urma ai amintit ca Adam si Eva au primit porunca de a ingriji si pazi gradina, ceea ce animalele nu puteau face. De aici am luat idea ta ca omul se deosebea de animale iar ca sa-si poata face job-ul „stiau” ei ceva. Asa ca ti-am raspuns si la aceasta chestiune.

    Daca nu intelegi ce am spus eu despre „zeii” care detin monopolul cunostintei binelui si raului, o sa intelegi asta foarte rapid in momentul in care vei arata ca ai alte opinii decat cele ale „zeului” in a carui gradina a Edenului lucrezi ca „ingrijitor si paznic”. Succes!… 🙂

  11. Aurel Ionica says:

    blockquote>
    gigialuarvinte spune:
    @ Sonata Lunii

    Da, mintea „știe” că o acțiune e rea, dar asta nu înseamnă că (pre)există vreun rău.

    Nene gigi,
    Ma scuzati ca ma amestec si eu in disputa asta a dvs. cu Paul si cu sonatalunii cu privire la existenta si ne-existenta ratului dar nu pot sa ma abtin sa nu observ ca si dvs. sunteti un magician din ala cu cuvintele asa cum spuneti ca suntem noi popii si porofesorii, chiar daca n-oti fi popa (iar daca n-oti fi profesor, nu am de unde sa stiu). Deci raul nu exista ci doar plante, animale, nori, etc., exista, adica doar lumea naturala exista dar intrucit raul nu apartine lumii naturale, asta inseamna ca raul nu exista! Adica exista doar ceea ce exista „obiectiv.” Bun, si cine a definit „existenta” astfel? Aha, grecii mata cu „ontologia” lor pe care inca ii mai tii in brate! Dar daca exista si ceea ce eu am numit „reasoned reality,” adica lucruri care nu exista pina ce un om nu le gindeste si apoi de aduce la „existenta”? Alea de ce nu au dreptul sa existe exact asa cum exista si plantele si animalele mata despre care recunosti ca „exista”? Or daca „exista” si aceasta „reasoned reality” iar „binele” si „raul” apartin la aceasta „reasoned reality,” atunci unde este problema sa admiti ca „raul” si „binele” exista doar din momentul in care exista fiinte rationale care aleg sa-l faca. Iar daca Satana, vreun al inger, sau vreun capcaun, decide sa faca un rau, de ce raul acela nu exista si de ce trebuie sa fie Dumnezeu raspunzator pentru ca a inzestrat pe oameni cu capacitatea de a gindi si cu capacitatea de a decide daca sa „aduca la existenta” ceva ce este rau sau ceva ce este bun? Asa ca, atita timp cit nu acceptati conceptul de „reasoned reality” si lucrati doar cu conceptul de „objective reality” dezvoltat de academici cu filozofia lor, va simtiti tare pe pozitie ca puteti demonstra oricui ca binele si raul nu exista, dar daca exista ceea ce eu am numit „reasoned reality,” mai functioneaza trucul cu scosul porumbelului din palarie?

  12. sonatalunii says:

    @Aurel Ionica & gigialuarvinte

    Nici nu mi-a trecut in cap sa consider asta o disputa pentru ca eu abordez lucrurile de la firul ierbii, asa ca am de invatat de la toti. Cred ca inteleg de ce gigi spune ca „mintea „știe” că o acțiune e rea, dar asta nu înseamnă că (pre)există vreun rău” si sunt de acord pana aici. In dreptul meu vad o problema la momentul cand, desi e adevarat ca „Tocmai aici trebuie să intervină rațiunea, care să oprească intenția de la a deveni acțiune.”, tocmai aici omul alege in mod constient raul. Cred ca in momentul cand s-a facut aceasta alegere, raul exista. Gasim ideea asta exprimata de Isus in Matei 5, 27-28: 27 “You have heard that it was said, ‘You shall not commit adultery.’[e] 28 But I tell you that anyone who looks at a woman lustfully has already committed adultery with her in his heart.”

  13. Raul, nu este doar rau, raul poate fi si bun.

  14. @fraier

    Da, sigur ca da, uite aici un exemplu:
    „… este mai bine sa moara un singur om decat sa moara tot norodul!”… 🙂

  15. Aurel Ionica says:

    sonatalunii spune:
    Cred ca in momentul cand s-a facut aceasta alegere, raul exista. Gasim ideea asta exprimata de Isus in Matei 5, 27-28: 27 “You have heard that it was said, ‘You shall not commit adultery.’[e] 28 But I tell you that anyone who looks at a woman lustfully has already committed adultery with her in his heart.”

    Da, numai ca gigi iti poate demonstra nu numai ca raul la nivelul mintii nu exista, dar chiar daca adulterul il comiti folosind aparate de filmat, adulterul ala tot nu exista deoarece existenta cuvintului nu demonstreaza existenta adulterului. Iar fraierul din mase iti demonstreaza ca adulterul ala nu numai ca nu este rau, ci este chiar bun deoarece lui ii place (desigur, cu conditia sa il faca el cu nevasta altuia si nu sa-l faca altul cu nevasta lui).

  16. sonatalunii says:

    @Aurel Ionica

    Referitor la subiectul emisiunii, Dvs. ce opinie aveți despre Înviere, împărăția cerului, sau viața veșnica?

  17. Asa este domn’ profesor, sunt o mie de fatete la raul si binele asta, depinde cum privesti, sau cum citesti. Daca cineva te ataca si iti pune viata in pericol, un lucru foarte rau, apoi apare Paul si ai da atacatorului mata. o bata pe spate, si astfel te-a salvat, la sfarsit te bucuri ca raul de Paul ti-a facut un bine.

    Daca Adam alegea sa asculte, mata, acum, mergeai cu oile, sau erai paznic la gradina din satul Olteniei, nu mai erai domn’ profesor in USA. Deci vezi, raul si pacatul ala al lui Adam, a fost un bine ptr. mata.

  18. Aurel Ionica says:

    sonatalunii spune:
    @Aurel Ionica
    Referitor la subiectul emisiunii, Dvs. ce opinie aveți despre Înviere, împărăția cerului, sau viața veșnica?

    Opinia mea este ca ceea ce invata evangheliile cu ceea ce sustine Pavel si cred crestinii se potrivesc ca nuca-n perete. Anyone interested?

  19. sonatalunii says:

    Of course, count me in!

  20. Paul, Sonata Lunii,

    Eu zic „personificările ȘI HIPOSTAZIERILE”, tu-mi zici că n-ai făcut personificări și te faci că nu vezi a doua parte. Frumos… Prima mea observație a fost generală, nu cu referire strictă la ceea ce ziceai tu. Dar ai intervenit zicând că eu trebuie să accept că, dacă un copac există, există și răul. Ceea ce este o hipostaziere.

    Există bătaie, crimă, lovitură, malversațiuni, comploturi etc. Nu există rău.

    Uită-te la Mat. 5, de care amintește Sonata Lunii. Nu există nici dragoste, nici ură. Există gesturi și acțiuni ce denotă ură sau iubire. Dar atât.

    Când substantivizezi un adjectiv sau un verb, după cum îți spune și cuvântul, transformi o acțiune sau o calitate într-o substanță. Adică hipostaziezi. Și asta ai învâțat de la bunul și bătrânul Aristotel. De care n-ai cum să scapi decât dacă-l ingerezi întâi, pentru a-l scupia apoi. Tu te revolți contra lui și ți se pare că ești complet imun la felul lui de a gândi, dar de fapt procedezi exact după cum te învață el. Caută pe O&P filmul cu AI despre Socrate, e cel mai bun antidot. Ideea de cal nu trage la căruță. Nicio hipostaziere nu te rănește.

    „Sticks and stones may break my bones. But names will never hurt me”

    ***

    Evident că știau deja ceva. De descoperit este ce anume știau. Sau tu vrei să-mi spui că A&E erau niște animale și atât?

    ***

    Zeii nu dețin niciun monopol, sau dețin monopolul cunoașterii a ceva ce nu există. Nu poți să-l înveți pe cineva ce este ceva ce nu există. Acțiunile se învață prin demonstrație, adică cel care învață trebuie să facă acțiunea în fața învățăcelului. Calitățile se învață prin comparație între lucruri care sunt cumva și lucruri care nu sunt în felul ăla.

  21. @ AI

    Porumbelul, precum frumusețea, există doar în ochii privitorului. De unde se pare că nimeni nu vrea să-l scoată, că e mai profitabil așa.

    Reasoned reality, în măsura în care există, nu există ca substanță adăugată sau care dublează objective reality, nu?

    Nu vreau să intru în lungi dezbateri terminologice, dar existențialul și copulativele/auxiliarele temporale pentru RR ar trebui să fie diferite de verbele pentru OR, cred. Pentru că altfel se ajunge exact la confuzia în care i-am găsit pe PC și SL.

  22. Vorbim despre bine si rau si incercam sa vedem de unde a inceput, iar singura sursa la care ne referim este cartea genezei din biblie. Iar noi am fost invatati, ca Adam a fost primul om din lume, geneza, prima carte si deci acolo trebuie sa gasim toate raspunsurile. Este cartea genezei un fapt istoric, putem sa intelegem literal ce scrie acolo? Daca da, este cel mai simplu; soarele, stelele, galaxiile, au fost facute dupa crearea pamantului, soarele se roteste in jurul pamantului, pamantul este plat, noi suntem paparude facute din lut, suferim, murim pentru ca am mancat dintr-un fruct magic, s.m.d. Daca noi facem recenzia unei povesti, care la randul ei s-a luat dupa alta poveste ( Epopeea lui Ghilgames ), atunci ne pierdem timpul ca filozofi greci care aveau discutii interminabile despre suflet, spirit. A.I. spune ca domnia sa nu papagaliceste, ci a inventat si brevetat cel mai fin intrument de aflare a adevarului dintr-o poveste. Ar trebui sa aplice metoda patratului si asupra povestilor lui Ion Creanga si sa vezi ce adevaruri ies de acolo.

    Moartea este privita ca ceva rau, insa acest rau este necesar si bun. Daca nu moare bobul de grau pus in pamant, nu rasar altele, daca nu moare o stea, nu se nasc alte stele si planete. Daca nu muream, oameni si animalele, ne inmulteam exponential iar in cateva generatii, nu mai existam. Moartea ( raul ), exista de cand exista si viata ( binele ).Moartea nu este pacat.

  23. Iar din recenzia unei povesti incercam sa stabilim adevar prezent, atunci nu gasim nimic, ne intoarcem in mintea evreilor care au inventat geneza. Poti sa fi profesor in logica si dialectica, ca tot de cai verzi pe pereti vorbesti, daca vrei sa dai update la mituri antice pentru azi.

  24. sonatalunii says:

    @gigi

    Înțeleg argumentul cu personificarile si sunt de acord. Ideea mea era sa arat ca păcatul se face mai întâi in gând. Eu nu cred in păcate făcute din neștiință.

  25. Aurel Ionica says:

    gigialuarvinte spune:
    @ AI

    Nu vreau să intru în lungi dezbateri terminologice, dar existențialul și copulativele/auxiliarele temporale pentru RR ar trebui să fie diferite de verbele pentru OR, cred. Pentru că altfel se ajunge exact la confuzia în care i-am găsit pe PC și SL.

    Da, cred ca asta ar fi o idee mare ca sa existe adjective, substantive, verbe, etc., pentru a descrie RR si OR, si cred ca ar fi si mai bine daca s-ar folosi chiar culori ca atunci cind afirmi ceva, sa vada orice prost ca afirmi ca sa respingi si nu ca sa sustii, numai ca limba nu o facem noi (ci cel mult inventam niste termeni ca „postmodernism,” „reasoned reality,” etc.) si ca atare trebuie sa lucram cu limba (sau limbile) care exista. Se pare ca scriitorii Bibliei au inteles foarte bine aceasta problema a folosirii aceluiasi limbaj pentru a descrie ambele realitati, si de aceea au recurs la procedeul limgvistic pe care eu l-am numit „reality blocker.” Asa ca problema pina la urma nu este limba, ci aia care ne-au bagat filozofia-n cap ca exista doar o singura realitate, ca aia este obiectiva, si ca doar aia cu „gindire stiintifica” pot sa observe ca este o groapa in fata lor si sa nu calce-n ea. Dar de ce sa denuntati pe astia la care se inchina Edi si care l-au dat si pe el afara din slujba ca sa ajunga muritori de foame la batrinete cind puteti sa ma condamnati pe mine ca nu ma duc sa ma caciulesc la ei sa-mi recunoasca si mie vreo idee si apoi sa-mi dea un os de ros iar Edi si Marcus Crassus sa inceapa sa ma elogieze.

  26. @gigi

    „Eu zic „personificările ȘI HIPOSTAZIERILE”, tu-mi zici că n-ai făcut personificări și te faci că nu vezi a doua parte. Frumos… ”

    Da, nici o problema, putem discuta si despre hipostazieri dupa ce recunosti ca n-am folosit personificarile, fiindca altfel vom tot alerga de la una la alta si nu ne alegem cu nimic.

  27. @ Sonata Lunii

    Păcatul nu există decât în gând, cred. Animalele nu fură, că nu au cum, decât în fabule.

  28. @ Paul

    „daca raul e rau in sine si pentru toti deopotriva ori e rau doar pentru unii”

    Spune-mi tu dacă asta e personificare sau hipostaziere. Sună a personificare, dar tind să cred că nu asta vizai, de-aia am și vorbit de hipostaziere.

    Dar, repet, nu mă referisem strict la tine, până la un anumit moment. În ce te privește strict, da, te „acuz” că operezi cu hipostazieri „ilicite”.

  29. @AI

    Imi place mult mai mult textul literar decât enunțul formalizat ca în matematică sau logică. Tocmai pentru că permite figuri de limbaj, figuri retorice, reality blockers.

    Întrebarea mai bună ar fi de ce oamenii n-au inventat limbaje diferite pentru cele două realități. Poate pentru că însuși limbajul ține de RR?

  30. Adică, de ce logica are nevoie să siluiască limba „naturală”? De exemplu pentru a evidenția distribuția termenilor, o propoziție de genul „Socrate a băut cucută” se reformulează „Toți Socrate sunt dintre cei care au băut cucută”, pentru a arăta că e o propoziție universal afirmativă.

  31. Multumesc baieti. Tocmai am revenit de la Atlanta unde am avut placerea sa intalnesc pe sonatalunii si nimeni, dar nu si pe Beni Plesa.

    Insa de soare,
    mult ma tem
    e rosu, mare,
    pete are fel de fel…

    Sper sa nu vina pe strada mea 🙂

  32. Aurel Ionica says:

    gigialuarvinte spune:
    @AI

    Întrebarea mai bună ar fi de ce oamenii n-au inventat limbaje diferite pentru cele două realități. Poate pentru că însuși limbajul ține de RR?

    Sunt de acord ca aceasta este o intrebare excelenta si va spun care este raspunsul meu desi asta nu am supus-o inca niciunde desi aveam de gind sa o discut in viitor, dar pentru ca aveti talentul asta de a o lua inaintea mea cu intrebarile, va spun aici parerea mea, desi nu am sa elaborez, asa ca o puteti lua doar ca o premisa. Parerea mea este ca initial limbajul a fost folosit pentru a descrie RR si nu OR si asta pentru un motiv foarte simplu: Oameni rareori aveau nevoie sa foloseasca cuvinte pentru a deschire OR ceea ce oricine putea sa vada si sa observe si daca voiau sa spuna si la altii la ce se refera, pur si implu puteau sa arate cu degetul si sa nu-si bata capul cu cuvinte. Nevoie de cuvinte devine indispensabila abia atunci cind treuie sa exprimi idei sau notiuni abstracte (deci ceea ce apartine la ceea ce eu am numit reasoned reality) deoarece nimeni nu pote sti ce ai in cap pina nu ai exprimat in cuvinte. Ca pina la urma limbajul a juns sa fie folosit si pentru a descrie OB este de inteles avind in vedere ca oamenii au descoperit ca este mai comod sa dai din buze decit sa arati cu degetul (iar acum, a arata cu degetul este considerata dovada de proasta crestere). Asa ca, dupa parerea mea, folosirea limbajului pentru a descrie OR este o functie secundara si nu cea principala a limbajului asa cum si-a imaginat Aristotel cind a spus ca „obiectele” formeaza imagini in mintea noastra care sunt cuvintele si apoi vorbirea doar reproduce cuvintele alea (adica relatia asta directa intre cuvinte si OB ce sta si la baza logicii). Asa ca revolutia in gindire nu s-a aprodus atunci cind filozofia greaca (si in special Aristotel) a redus realitatea la realitatea obiectiva iar functia limbajului la aceea de a fi o copie fidela a realitatii obiective (ceea ce astazi se numeste „gindire stiintifica”), ci aceasta „revolutie” a constat de fapt in adevarata „spalare la creer” ce a dus la acest postmodernism in care nimic nu mai are nici un sens. Dar cum pot sa-i conving eu pe academici ca nu anticii erau spalati la creer cu presupusa lor gindire mitologica ci de fapt ei sunt cei spalati la creer cu gindirea asta „stiintifica”? Pote reusiti sa-i convingeti dvs. ca eu nu-mi pierd timpul deoarece cred ca oameni inteligenti ca Paul si sonatalunii o pot face cu mult inaintea astora super-destepti cu gindirea lor „stiintifica”.

  33. sonatalunii says:

    Plăcerea a fost de partea mea, maestre. Si dacă as fi știut de aniversare v-as fi privit ca un Teddy Bear 🙂

  34. @gigi

    Bun, hai sa vedem cum stam. Tu citesti cu ochelarii lui Aritotel textele mele si asta iti da impresia ca poti scoate ce vrei tu din ele folosindu-te de anumite „bucati” fara sa te mai ostenesti sa le armonizezi cu TOT textul fiindca daca ai face asa ti-ai da singur raspuns la „acuzatii”.

    Dar fiindca tu vezi hipostazieri in textul meu, spune-mi si mie ceva: care sunt cuvintele cu care construiesti hipostaza/ele de care ma acuzi? Intre ce/cine exista relatia de hipostaza?

    Dupa asta mai vorbim.

  35. Aurel Ionica says:

    Corectura:
    In loc de „OB” in comentariul anterior a se citi „OR.” Scuze!

  36. sonatalunii says:

    @Aurel Ionica

    V-as ruga sa comentati puțin pasajul din Ioan 8 pe care l-am amintit mai sus. La cine se referă Isus? Dacă se referă la Satana, ce rol joaca acesta in legătura cu omul? Multumesc!

  37. beniamin51 says:

    Edi

    Stii ca ai multi dusmani insa ai si foarte multi prieteni in Atlanta , si amindoua categorii vor sa te vada cand vi prin zona.
    Iti dau o sugestie , cand te deplasezi prin USA si prin restul lumii ,incearca si posteaza-ti programul ,deoarece sint multi care cu adevarat vor sa se intilneasca cu tine si sa te asculte in direct.
    Imi pare rau ca nu am stiut de venirea ta la Atlanta, mi-ar fi placut sa te revad din nou.
    Toate cele bune tie , Elenei si lui Andi.

  38. Aurel Ionica says:

    sonatalunii spune:
    @Aurel Ionica

    V-as ruga sa comentati puțin pasajul din Ioan 8 pe care l-am amintit mai sus. La cine se referă Isus? Dacă se referă la Satana, ce rol joaca acesta in legătura cu omul?

    Satana, asa cum inseamna chiar cuvintul in ebraica, inseamna „oponent,” si este bineinteles oponentul lui Dumnezeu, iar este oponent deoarece promoveaza o cu totul alta „reasoned reality” decit Dumnezeu. In Geneza 3 este reprezentat de sarpe si rezulta ca este ostil ca oamenii sa cunoasca deosebirea dintre bine si rau, si el este ostil deoarece rezulta ca vrea ca oamenii sa faca raul deoarece doar cunoscind diferenta ai putea sa eviti raul, dar acolo nu se explica ce este ala rau sau pacat. Incepind cu Cain se da primul exemplu da „rau” sau „pacat” ce consta din omucidre, iar faptul ca Dumnezeu incearca sa-l determine pe Cain sa renunte la ideea de a-l ucide pe Abel, rezulta ca Dumnezeu este impotriva raului (deci Dumnezeu doreste ca oamenii sa foloseasca capacitatea de a deosebi binele de rau pentru a promova binele si a evita raul) si rezulta ca „oponentul” lui Dumnezeu ar dori ca aomenii sa foloseasca capacitatea de a deosebi binele de rau pentru a evita binele si a promova raul. Deci incepind cu Cain aflam ca Satana este adeptul unei „reasoned reality” a violentei dar detaliile cu privire la aceasta „reasoned reality” a raului le voi discuta cind voi discuta Turnul Babel. Asa ca mai aveti putina rabdare. In Ioan 8, intrucit Isus este in opozitie cu conducatorii religiosi iudei, fiecare pretinde ca este adeptul si reprezentantul lui Dumnezeu si automat rezulta ca cealalta parte este adeptul diavolului sau al lui Satana: Atit conducatorii iudei il acuza pe Isus este este stapinit de diavol (si argumentul este ca Isus este impotriva lor si oricine este impotriva lor este automat al dracului) si apoi si Isus ii acuza pe ei de acelasi lucru si foloseste exact acelasi rationament: Intrucit el este trimis de Tatal (si el nu poate avea vreun dubiu in privinta aceasta), rezulta ca conducatorii religiosi, prin faptul ca i se opun lui, sunt automat adeptii diavolului. Desigur, argumentatia este circulara si acesta este un pasaj in care Isus nu inchide gura oponentilor lui, asa cum se intimpla de obicei in disputele lui cu conducatorii religiosi. Exista foarte multe referiri criptice in pasaj (cum este fapul ca Isus este „trimis” de Tatal, apoi ca el se duce unde ei nu inteleg, etc.) referiri pe care crestinii le intelegeau foarte bine deoarece cunoasteau toata istoria, dar este greu de conceput ca Isus ar fi tinut un astfel de discurs inainte ca sa moara deoarece nimeni nu ar fi reusit sa priceapa la ce se refera. Dar ce este mai important este ca in pasaj nu se explica cum se poate stabili cine este adeptul Tatalui si cine este adeptul lui Satana deoarece asta se poate stabili in urma unei intelegeri de ansablu a Bibliei (iar pina acolo mai avem ceva cale lunga).

  39. sonatalunii says:

    @ Aurel Ionica

    Va multumesc pentru răspuns! In ce privește cunoasterea celor ce sunt de o parte sau de alta, Isus se pare ca indica doua din caracteristicile celor care sunt de partea diavolului: mincinosi si criminali. Dar sunt de acord ca este nevoie de o înțelegere de ansamblu a Bibliei.

    P.S. Faceți progrese cu abstractele?

  40. @ Paul

    Păi hai sa vedem:

    „Raul este responsabilitatea celui care il face.”

    Asta e prima ta propoziție. Ce e aia „răul”? Cum poți să faci „răul”. Cu mâna, cu piciorul, cu levierul, cu microscopul? A face indică o acțiune. Pot să fac mâncare, să fac un gard, să bat un cui sau un om, să ucid o muscă sau un om. Dar încă nu știu ce e aia să faci rău.

    „Problema se complica pentru unii care nu mai stiu daca raul e rau in sine si pentru toti deopotriva ori e rau doar pentru unii.”

    A doua propoziție. Ce e aia „rău care e rău în sine”? Să bați un cui e rău? În capul unui om, evident…

    „cu putin efort si folosirea creerului, din fericire, se poate ajunge si la punctul in care raul nu se mai poate ascunde ci e depistat si demascat ca rau”

    A treia propoziție. Deci tu vei fi în stare să-mi spui ceva despre rău sau îmi vei spune că depinde unde bați cuiul, că a bate cuie nu e rău în sine?

    „Acuma, daca unul face ceva rau”

    A patra propoziție. Aici deja îți vii în fire și-l lași pe „ceva” acolo. Adică nu ești chiar hopeless 🙂

    Chiar nu-ți dai seama că de fiecare dată când hipostaziezi răul semeni confuzie? Urmărește dialogul pe care l-ai purtat cu SL și FdM și o să observi că nu eu port vreun fel de ochelari (deși știu să-i folosesc pe toți, dacă am nevoie), ci tu vorbești pe limba altora și îi arunci în confuzie pe cei cu care vorbești.

    Dar tot nu te potolești… „asta iti da impresia ca poti scoate ce vrei tu din ele folosindu-te de anumite “bucati” fara sa te mai ostenesti sa le armonizezi cu TOT textul”. Iarăși vii cu tot felul de chestii metafizice. Nu e nimic de armonizat, decât la tine în minte sau în exprimare. Tu încerci să mă convingi că e a doua, eu înclin să cred că e prima.

  41. @AI

    „Parerea mea este ca initial limbajul a fost folosit pentru a descrie RR si nu OR si asta pentru un motiv foarte simplu: Oameni rareori aveau nevoie sa foloseasca cuvinte pentru a deschire OR ceea ce oricine putea sa vada si sa observe si daca voiau sa spuna si la altii la ce se refera, pur si implu puteau sa arate cu degetul si sa nu-si bata capul cu cuvinte.”

    Aș putea să fiu de acord, deși ceva îm spune că lucrurile trebuie rafinate un pic pentru a fi credibile. Mi se pare mai de bun simț să cred nu că oamenii nu aveau nevoie de cuvinte pentru OR, ci că lor le lipsea ideea de OR. Adică ceea ce numim noi natură este o construcție foarte intelectuală obținută prin eliminarea a tot ce e purtător de sens din raportarea „naturală” la natură.

    O sa elaborez un pic. Avem masculin și feminin pentru animalele domestice, plus nume pentru varianta castrată (iapă/cal+armăsar (mare/horse+stallion), vacă/taur+bou (aici e mai complicat în engleză sau poate nu mă pricep eu, dar avem cow/ox sau bullobk+bull), scroafă/vier+porc (sow/pig+boar), găină/cocoș+clapon) pentru că avem o nevoie funcțională de ele. Trebuie să trec dincolo de înfățișare atunci când am nevoie de un mascul pentru montă. Și, se zice că arabii au zeci de nume pentru cămilă, iar nordicii pentru zăpadă. Pentru că toate numele astea nu vizează calul „în sine”, ci calul în raport cu mine ca ființă creativă ce folosește natura.

    Știința are nevoie doar de numele alea latinești. Solomon (1 Regi 4, 33) și Aristotel (486a-715a) par să fie fondatorii transformării limbii naturale în limbă științifică. Din nume pentru raportul meu cu animalul sau lucrul natural, adică pentru ceva ce am dobândit printr-un act de creație, în etichetă pentru liste taxinomice.

    Așa că s-ar putea ca ipoteza dvs. să fie un într-o parte a ei hazardată, dar corectă dacă apreciem că numirea unui lucru în baza raportului meu cu el ține de RR, nu de OR.

  42. @gigi

    Ori eu sunt neclar ori tu. Incerc sa pricep ce vrei sa-mi spui si nu reusesc.
    Ti-am cerut simplu doar atat:

    spune-mi si mie ceva: care sunt cuvintele cu care construiesti hipostaza/ele de care ma acuzi? Intre ce/cine exista relatia de hipostaza?

    Uite, ca sa fiu mai clar ce ti-am cerut iti dau eu niste exemple de hipostaze:
    apa-lichid-vapor-gheata
    dumnezeu-Tatal-Fiul-Duhul

    Sunt prea obosit ori prea prost ca sa pricep ce vrei sa-mi spui. De aceea iti cer sa-mi dai doar cuvintele care formeaza hipostaza din textul meu. Nu e nevoie de mai mult. Ok?

  43. Aurel Ionica says:

    gigialuarvinte spune:

    Știința are nevoie doar de numele alea latinești. Solomon (1 Regi 4, 33) și Aristotel (486a-715a) par să fie fondatorii transformării limbii naturale în limbă științifică.

    Da, ideea de „nume” cu care lucreaza stiinta are la baza conceptul de definitii dezvoltat de greci si in special de Aristotel deoarece „numele” se presupune ca numeste „esenta” iar „definitia” descrie „esenta,” asa ca daca ai numele si definitia, ai identificat fara posibilitatea de ambiguitate „obiectul.” Cind oamenii de stiinta descopera o fosila de dizonar cu un cioc putin mai lung si-i dau o noua denumire nu mi se pare ca se deosebesc cu ceva de eschimosii care folosesc un alt nume pentru zapada care scirtie putin altfel cind calci pe ea. Ca limbajul a ajuns sa se diversifice foarte mult ca sa descrie OR eu nu neg, dar problema era daca limbajul a aparut pentru a descrie ceea ce oamenii puteau sa vada si sa arate cu degetul (limbaj pe care copiii inca il folosesc chiar si dupa ce invata sa vorbeasca).

    Aș putea să fiu de acord, deși ceva îm spune că lucrurile trebuie rafinate un pic pentru a fi credibile. Mi se pare mai de bun simț să cred nu că oamenii nu aveau nevoie de cuvinte pentru OR, ci că lor le lipsea ideea de OR. Adică ceea ce numim noi natură este o construcție foarte intelectuală obținută prin eliminarea a tot ce e purtător de sens din raportarea „naturală” la natură.

    Eu v-am spus ca va spun premisa mea dar nu doresc sa elaborez ca nu este locul aici in vagauna ateilor si evolutionistilor sa se discute astfel de lucruri. Desigur, anticii nu foloseau limbajul pe care il folosim noi dar nu inseamna ca nu aveau conceptele. Daca ne uitam la primul capitol din Geneza, acolo este descrisa creerea a ceea ce noi numim „lume naturala,” desi termenul folosit pentru aceasta este „cerurile si pamintul.” Acum noi am numi asta OR si am spune ca in lumea naturala nu exista nici un sens si deci nici bine, nici rau, dar aceasta descriere a lumii naturale este prezentata ca fiind facuta de Dumnezeu „prin cuvint” si fiecare act este evaluat si declarat ca fiind „foarte bun.” Asa ca autorul Genezei nu ar fi de acord ca nu exista „sens” in lumea naturala. Deci, dupa autorul Genezei, inainte ca sa existe lume naturala sau OR a existat o minte care a conceput totul, adica a existat o RR mai intii, iar acea minte a lucrat exact dupa modelul saptaminii de lucru folosit de oameni. Creerea omului este prezentata ca fiind separata tocmai pentru ca omul urma sa aiba capacitatea de a gindi si deci de a produce RR, si chiar actul de a gindi si a alege cunoasterea este in mod explicit prezentat deoarece gindirea este baza la RR. Dar nu numai in Geneza vedem primatul la RR asupra OR. In mitologia antica creerea lumii naturale nu este nici unde descrisa, si asta nu pentru ca oamenii cu erau constienti ca exista pomi, munti, mari, animale, etc., in schimb povestirile se ocupa explicit de aparitia „haosului,” dragostei, razboiului, metalurgiei, etc., desigur personificate sub forma de zei, iar aceasta personificare nu insemna ca razboiul (Ares) era o persoana, ci ca razboiul apartine la RR in sensul ca este facut de oameni/persoane si este facut cu un anumit „reason.” Dar desigur, ca academicii sa admita ca anticii au putut fi asa de destepti cind „Mirsea” Eliade le-a bagat in cap ca erau niste idioti ar fi scandalos.

  44. @ AI

    „Cind oamenii de stiinta descopera o fosila de dizonar cu un cioc putin mai lung si-i dau o noua denumire nu mi se pare ca se deosebesc cu ceva de eschimosii care folosesc un alt nume pentru zapada care scirtie putin altfel cind calci pe ea.”

    Eu ziceam un pic altceva. Limbile „naturale” tocmai că nu operează pe sistemul gen proxim-diferență specifică, așa cum se face la orice clasificare. Adică nu avem cal femelă/cal castrat/cal necastrat, care ar fi similarul lui vertebrat-mamifer-primata, ci pur și simplu numesc diferit lucruri care arată similar în funcție de relația lor cu acel lucru. Adică integrează lumea naturală în RR, atunci când au nevoie.

    „Deci, dupa autorul Genezei, inainte ca sa existe lume naturala sau OR a existat o minte care a conceput totul, adica a existat o RR mai intii”

    Păi tocmai asta e problema, că nu poate exista o epistemologie a OR. Atâta vreme cât mă raportez la natură, natura încetează să mai fie simplă natură, iar lucrul în sine încetează să mai fie lucru în sine.

    Nihilismul congener abordării științifice poate fi depășit ori printr-o religie laică precum la Hegel, cu identitatea sa între real și rațional, ori prin credință religioasă într-un creator.

  45. Paul,

    Sunt doar două feluri despre a vorbi de bine/rău. A face ceva bine sau rău în sens tehnic (corect, potrivit, folositor, fără greșeală, care să nu fie rebut etc.) sau a face bine sau rău în relație cu altă ființă rațională. În ambele cazuri, avem de-a face cu un adjectiv, cu o calitate. Adică poți să faci ceva anume bine sau rău, nu poți să faci vreun bine sau rău în sine, așa cum ai face un coș de nuiele sau o casă.

    http://dexonline.ro/definitie/ipostazia

    Mă ierți că am scris cu h în față, poate asta te-a încurcat.

    Filozofic, tu transformi ceva ce e mereu determinație într-o substanță/esență.

    Tu vorbești despre rău sau bine/bun ca și când ele ar exista ca substanță/esență.

  46. sonatalunii says:

    @ Edi

    In contextul discutiei pe care doar am inceput-o in Atlanta in legatura cu Ioan 8, cat si in cel al discutiei despre rau de mai sus, care ar fi in opinia dvs. cu privire la gand? Am putea spune ca gandul se manifesta in realmul legilor cuantice? Desi are la baza o componenta biologica (creier, neuroni, reactii electrice, etc.) se poate identifica o linie de demarcatie intre biologic (legile newtoniene) si virtual (legile cuantice)? Ori gandul apartine domeniului biologic in intregime?

  47. Adrian,

    Urmatoarea emisiune la „Cautare” este despre realatia intre Evolutie si Intruparea Logosului, si abordez tema gandului. Pe scurt, gandul face parte din Noosfera, care nu se reduce la Biosfera asa cum Biosfera nu se reduce la Geosfera. Intrebarea este daca gandul precede Biosfera intr-un fel sau altul. Spinoza, Hegel, Teillard, Polinghorn sunt doar cateva nume care fac legitim acest concept, in timp ce 9 din 10 biologi il resping. Oricum, chiar si atei ca Dawkins si Harris, resping idea ca gandul este determinat biologic. Pe partea ateismului militant, Engels si Biocosmismul Sovietic sustin oarecum teza ca gandul este latent in evolutia universului de pe pozitie materialista.

  48. Beni,

    Mi-a lipsit un tapus in coasta.

    Edit:

    Cand mai vin la Atlanta vreau sa ma intalnesc cu endoftimestory ca sa-i spun cum si-a demascat identitatea folosind aceleasi patterns of language si aceleasi ip-uri mobile pe FB si O2. Voi fi desemenea onorat sa raspund la obiectile lui at hominem cu argumente non-at-hominem.

  49. @gigi

    Bun, nu insist, am sa „presupun” eu ca ai in vedere hipostaza om-rau-bun, desi ma astept oricand la surprize din partea ta fiindca este evident ca „vorbim” limbi dierite.

    De altfel asta era si argumentul meu. Uite, daca vrei, as putea spune ca nici Dumnezeu nu tine cont de limbajul filosofic din moment ce isi permite sa spuna (si incearca sa prinzi doar idea la care ma refer):

    Când zic celui rău: „Răule, vei muri negreşit!”, şi tu nu-i spui, ca să-l întorci de la calea lui cea rea, răul acela va muri în nelegiuirea lui, dar sângele lui îl voi cere din mâna ta.

    Deci ce vreau sa spun este ca desi filosofii ar gasi aici ca avem de-a face cu o hipostaza (ca sa nu-i spun erezie din moment ce raul nici nu exista), fiindca asa le spune „stiinta” lor, restul oamenilor care nu si-au luat licenta in filosofie ar „traduce” cu totul altfel idea textului.

    Prin urmare nu te mira ca si eu gandesc si scriu liber de constrangerile si dogmele filosofiei.

  50. Ianis says:

    Edi si sonata

    Daca tot ati apucat-o in directia „cuantica”, va recomand un documentar:

    sau

    Si aici concluzia:

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: