Liber in Axioma sau sclav in Dogma?

Sonata ma intreaba daca nu cumva am schimbat o dogma cu alta dogma. Raspunsul meu este ca face o confuzie fundamentala intre dogma si axioma. In sens largit, este confuzia intre metafizica si stiinta, intre cunoastera ca contemplatie si cunoasterea ca putere, intre abdicarea in fata kosmosului si cucerirea lui.

Diferenta intre Dogma si Axioma este diferenta intre lantul prizionierului si ciocanul care il sparge. Ca sa fiu eliberat de Dogma trebuie sa cred in Axioma. De aceea scepticismul postmodern si fundamentalismul religios sunt aliati in axa tiranilor.

Dogma este reconcilierea marturiei bisericii cu logica si metafizica grecilor. Contradictia logica cu care se confruntau parintii bisericii era: cum poti impaca notiunea ca dumnezeu este unul singur cu afirmatia ca Isus este dumnezeu.

Raspunsul parintilor satisface relatia intre subiect si predicat in propozitie. Substanta – ceea ce sta dedesubt – “este ceea ce este todeauna subiect intr-o propozitie” (Leibniz). Pentru ca prin definitie subiectul Dumnezeu este egal cu sine, manifestarile particulare ale dumnezeirii nu pot fi simple predicate ale subiectului ci ipostaze ale lui. QED. Pentru cine nu poate sa inteleaga subtilitatile limbajului, avem exemple cu lumanarea si trifoiul. Pentru cine nu vrea sa inteleaga, avem excomunicarea.

Care este problema cu aceasta demonstratie? Bertrand Russel o numeste “greseala grecilor”. Analiza sintactica a unei propozitii despre ceva nu adauga nimic la cunoasterea acelui ceva, asa cum analiza tehnica a unei picturi nu este analiza obiectului pictat. Dogma este reconcilierea logica a unei contradictii intr-o marturisire de credinta, dar nu ne spune nimic despre natura realitatii.

Diferenta intre dogma si axioma nu este aceea ca axioma este de la sine inteleasa. Asta este o alta greseala a grecilor. Pentru matematicianul modern, axioma este o propozitie matematica fara de care toate celelalte propozitii matematice isi pierd valoarea de adevar. Principul 2+2=4 este o axioma. Trebuie sa credem ca 2+2=4 in toate circumstantele posibile ca sa credem in inteligibilitatea matematica a lumii.

Aici este si relatia intre Descartes si Popper. Cand Sonata incearca sa gaseasca o contradictie intre deductie matematica si falsificare experimentala se joaca iarasi cu vorbele. Falsificarea poppereana implica stabilirea unei masuri exacte (carteziene) care, la randul ei, nu poate fi observata prin simturi, ci prin instrumente a caror credibilitate este legata tot de axioma 2=2=4. Filosofii din timpul lui Galileo se indoiau de ce vedeau prin telescop pentru ca refuzau sa inteleaga legile opticii. Cine se indoieste de deductiile lui Einstein se va indoii si de tehnologia care ne permite sa masuram unde gravitationale. Ambele cer credinta in axioma 2+2=4.

Libertatea carteziana – libertatea de a spune ca 2 + 2 =4 – este libertatea de a intelege lumea independent de autoritate. Partidul lui Orwell vrea sa credem ca 2+ 2=5. Biserica vrea sa credem ca 1=3. Autoritatea va apela la “greseala grecilor” pentru a crea un simulacru de legitimitate logica. Orice lupta pentru adevar este lupta pentru putere. Axioma este instrumentul adevarului in contextul unei cunoasteri limitate a lumii. Axioma ne face slobozi.

Anunțuri

37 Responses to Liber in Axioma sau sclav in Dogma?

  1. sonatalunii says:

    Edi,

    Nu ar fi fost mai ușor sa ma intrebi dacă pot face deosebirea între axioma si dogma si sa asculti răspunsul meu înainte de a trage concluzia ca fac o confuzie? Înainte de a te fi întrebat dacă nu cumva ai schimbat o dogma cu alta, dădusem ca exemplu doua afirmații dogmatice pe care le-ai făcut. Iar ca sa lămurim in ce fel ne jucam cu vorbele (adică aplicam ideile lui Descartes sau Popper in ce privește teoria darwiniană a evolutiei) eu iti propun ca in timp ce eu pot sa demonstrez ca TE este o dogma, tu nu poți dovedi ca este o axioma.

  2. Sonata,

    Bring it on. Make my day.

  3. polihronu says:

    Unde dracu’-i Jiji, sa ne mai zica d’alea cu dogme in matematica?

  4. Da, pentru mine dogma Treimii nu se incadreaza in logica aristotelica. Pentru ca in Treime nu avem indivizi care isi impart natura intre ei, ci in fiecare persoana se cuprinde intreaga natura dumnezeiasca. Chiar daca formal se face diferenta intre persoana si natura, totusi continutul acestei taine tine mai degraba de o logica a tertului inclus, decat a celui exclus (aristotelic).

  5. Recomand citirea acestui text al matematicianului si fizicianului roman Basarab Nicolescu.

    „Desigur că tezele lui Kojčve au fost criticate, chiar violent criticate de către filosoful american Steven Louis Goldman, care îi reprosează faptul de a fi atribuit crestinismului paternitatea fizicii matematice.

    Din punctul meu de vedere, Kojčve greseste si în acelasi timp are dreptate.

    El are cu sigurantă dreptate prin faptul de a fi subliniat importanta dogmei Întrupării pentru nasterea stiintei moderne.

    Însă el a gresit mai întîi reducînd stiinta modernă la fizica matematică.

    Stiinta modernă se defineste prin metodologia sa, care a fost formulată de către Galilei sub forma a trei postulate valabile încă si astăzi:

    1. Existenta legilor universale cu caracter matematic.

    2. Descoperirea acestor legi prin experienta stiintifică.

    3. Reproductibilitatea perfectă a rezultatelor experimentale.

    O examinare, fie si sumară, a acestor postulate, ne arată că matematicile joacă, desigur, un rol important, dar care este însă departe de a fi unul exclusiv. Matematicile sunt în acelasi timp un limbaj artificial, diferit de limbajul familiar, dar si, după cuvintele lui Galilei exprimate prin intermediul lui Salvicio, un limbaj comun între Dumnezeu si oameni. Dacă primul postulat si, probabil, cel de al treilea, prezintă un anumit raport cu dogma Întrupării, acest lucru nu este deloc evident pentru cel de al doilea postulat, care introduce un tert în raport cu fiinta umană si cu Dumnezeu: Natura.

    Kojčve a gresit de asemenea prin faptul de a fi neglijat rolul dogmei Treimii în nasterea stiintei moderne. Este cu sigurantă fals a reduce această dogmă la o «incitare la introspectie mistică» si la «speculatii metafizice». După cum am arătat într-un studiu realizat în colaborare cu preotul catolic Thierry Magnin, cu filosoful si poetul Michel Camus si cu istorica religiilor Karen-Claire Voss, dogma Treimii operează cu o logică diferită de logica clasică – logica tertului inclus, studiată de Stefan Lupascu. Această logică este un extraordinar instrument de analiză si deductie, necesar pentru a putea cugeta diferenta în unitate si coexistenta armonioasă a contrariilor. Nu este deloc întîmplător faptul că tocmai logica tertului inclus este cea care rezolvă toate paradoxurile mecanicii cuantice si ale fizicii cuantice. Dogma Treimii este încă fertilă astăzi.”

    Aici aveti textul intreg
    http://convorbiri-literare.dntis.ro/NICOLESCUsep11.htm

  6. Basarab Nicolescu afirma ca matematica NU are un rol exclusiv in nasterea stiintei moderne. El NU exclude aportul dogmei.

  7. Mai aveti aici si o discutie video foarte interesanta intre Patapievici si Basarab Nicolescu intitulata „De la cuantica la Dumnezeu” asupra careia ii cer o parere si dlui Constantinescu. Parca undeva in emisiune chiar se afirma ca fizica galileo-newtoniana a facut posibile gulagurile sovietice si camerele de gazare de la Auschwitz.





  8. As mai face precizarea ca atunci cand vorbim despre Dumnezeu Treime trebuie sa depasim sensul strict matematic al cifrei „trei”. Pentru ca Dumnezeul Treimic este Absolutul, este deplinatatea existentei si a iubirii, este Infinitul. Pe cand numarul matematic 3 este ceva relativ si fragmentar. Numai indivizii se pot numara, spune Lossky, persoana insa nu.
    Interesant este insa ca la Descartes, Dumnezeu apare NU ca cel ce poate fi cuprins in socotelile noastre matematice, ci ca garant al acestor adevaruri, ceea ce face din Descartes totusi un ganditor inca crestin. Chiar daca, ulterior, de la el s-au revendicat multi atei si materialisti.

  9. anonymous says:

    Uite treimea, nu e treimea. Mai lasati frate metafizica asta de babe.

  10. furtunadragos says:

    1=3, 3=1 ? Dumnezeu e un Rebel, Surfer matematic, sfidator al fizicii… Creatorul si stapanul tuturor stiintelor.

    In lumea moderna, mintea omului modern e cucerita de arme inteligente, nu de arme fizice.
    E asediat de dimineata pana seara, chiar la el in casa de arme ce ii distrug sau ii manipuleaza capacitatea de perceptie, constiinta, ratiunea, i se exploateaza instinctele, sentimentele, etc… N-are nici o sansa. Sistemele nu dorm pt ca nu au nevoie au destule resurse cand vine vorba de cucerirea mintii lui, iar omul saracul, oboseste repede, trebuie sa se odihneasca, sa se hraneasca iar in timp ce se ingrijeste de sanatatea lui i se pregatesc noi capcane. Poti sa-i spui si sa-l inveti cate axiome vrei.

  11. furtunadragos says:

    Cate Dogme, cate Idei ce sunt acum in circulatie sunt Axiome adevarate si cate au doar forma, camuflaj axiomatic sau se vand sub forma de axioma ?

    Nu cumva deviatiile psiho-sexuale sunt vandute axiomatic pt slabirea sistemului psiho-imunitar, pt boom-ul economic al psiho si imuno- pharmaka, si pt industria de sex-toys ?
    Bibliologia nu este cumva folosita pt a legaliza si a condamna acelasi lucru ?

    Cumpara acum, noile produse axiomatice Head & Jokers si vei primi bonus pe Mihai Gadea imbracat in iepuras, pe Mircea Badea, imbracat in Mos Nicolae si o gagica gonflabila la alegere chiar si pe Patapievici daca doriti sau daca nu, il avem si pe Liiceanu pe stoc.
    Putem transforma orice lider in dictator, il omoram daca doriti sau va facem sa v-o doriti, vom constitui un stat nou, suntem de acord cu toate punctele propuse pt Constitutie, numai cu nr 8 din Pr. de la Timisoara nu. Dupa ce ne ”alegeti” pe noi, vom distruge rapid toate industriile functionale si va va vom transforma in consumatori sau in ”piata libera”. Nu vom mai xporta carne de la Avicola, nici de la Comtim, vom exporta direct medici, ingineri, specialisti IT, muncitori calificati si necalificati, vom ajunge lideri de piata in domeniul exportului de resurse umane performante. Vreti Religie diversa ? Nici o problema, importam diverse produse ideologice cu tema religioasa dezvoltate in laboratoarele si studiourile americane, daca doriti va oferim si sisteme complete, dupa gust desigur, avem de toate pt toate gusturile.
    Cand o sa va puneti intrebarea: WTF just happened ? Noi ne vom gandi la alte metode de a va tine mintea ocupata, sa macine in continuu alte ganduri, so don’t bother .

    In aceasta emisiune,
    Andrei Plesu si cu Mine,
    te manipulam pe tine,
    Patapievici junior,
    vine cu putin umor:
    – Oare primul ateu,
    sa fi fost compozitia lui Dumnezeu ?

  12. geronimo1123 says:

    sonatalunii,

    Pentru inspiratie si argumente „impotriva” TE poti viziona niste confruntari mai vechi de-ale domnului EC :
    https://www.youtube.com/watch?v=zP6lKt9Rpug si

    EC,
    Mai exista si alte confruntari de-ale dvs. si alti oameni de stiinta cel putin la fel de pregatiti ca si domnul Cezar Luchian?

  13. ibrian says:

    Poli,

    „Unde dracu’-i Jiji, sa ne mai zica d’alea cu dogme in matematica?”

    Domnu’ Poli, atat din punct de vedere epistemic cat si doxastic dogmele si axiomele sunt fix acelasi lucru. A fundamenta un sistem pe presupozitii neintemeiabile ex hiypotesi reclama acelasi calapod psihologic atat pentru dogma, cat si pentru axioma. Distinctia asta „metafizica” e strict in discursul din editorialul de faţă, orice axioma e invariabila contexual, i.e. este o proba de filosofie prima.

  14. Ianis says:

    AV
    …fizica galileo-newtoniana a facut posibile gulagurile sovietice si camerele de gazare de la Auschwitz.
    Informatia asta nazdravana ar trebui introdusa in lista din link: http://tylervigen.com/spurious-correlations

  15. Aurel Ionica says:

    ibrian spune:

    Domnu’ Poli, atat din punct de vedere epistemic cat si doxastic dogmele si axiomele sunt fix acelasi lucru.

    Domnu’ ibrian, si dvs. credeti ca-l puteti convinge pe Edi ca “dogmele” si “axiomele” sunt doar niste containere goale in care fiecare poate pune in ele ce-i vine pe chelie, de la formule matematice, la ciocane care sparg lanturi, la adevaruri vesnice si imutabile stabilite de Dumnezeu inainte de intemeierea lumii? Ia poftiti sa demonstrati ca-l puteti convinge pe Edi ca dogmele si axiomele sunt fix acelasi lucru mai repede decit puteti convinge pe un fundamentalist ca rocile nu au fix 6000 de ani.

  16. @Poli&Ibrian

    Nu știu dacă știți bancul cu laxativele pentru tuse. Să-mi amintiți să mai trec pe-aici doar când am diaree. Poate așa m-aș putea opri din râs. Mă duc să beau un Schlossgold și 200 de vodcă cu Des Carthes. Și tot așa până „decartez”.

    @AI

    Containerele sunt goale din cauza urșilor gunoieri, care le-au răsturnat.

  17. polihronu says:

    „un Schlossgold și 200 de vodcă”

    Nu zic nu, asta-i mai bine decit kilu de timpenie regurgitat regulat pe-aici.

    „acelasi calapod psihologic”

    Ba fix ca nu. Eu pot lua „Dumnezeu exista” ca axioma in acelasi timp in care o resping ca dogma. Asa cum e plina lumea de cretini pentru care „Dumnezeu exista” e o dogma, dar niciodata o axioma.

  18. Aurel Ionica says:

    gigialuarvinte spune:

    @AI
    Containerele sunt goale din cauza urșilor gunoieri, care le-au răsturnat.

    Nu, nene, sunt goale pentru ca sunt containere asa ca oricum le-ai rasturna, tot goale sunt ca tot containere ramin. Iar daca containere alea nu sunt goale, nu este pentru ursii nu le-au rasturnat, ci pentru ca alde gagauța care le-au umplut cu tot felul de “adevaruri,” “axione,” “dogme,” “fapte stiintifice,” formule matematice, si alte bazaconii, dupa ce l-au umplut au uitat ce au pus in ele si dupa aia se inchina la ele si se minuneaza ce mari adevaruri au ei in containerele alea. Uite ce mindru este Edi ca el este plin de “axiome” si cum ride cu gura pina la urechi de ceilalti care sunt plini de “dogme.” Dar ia incepeti aici o dezbatere cu ibrian si cu polihronu ca sa clarificati “esențele” a ce este aia axioma si ce este aia dogma ca uite lui polihronu ii este dor de putin zanganit de cratite, cutii de conserve, borcane goale, si alte containere.

  19. furtunadragos says:

    :))

  20. Ibriane,

    Uneori trebuie să-nțelegi că oameni pe care-i privești cu prietenie au, totuși, niște limite intelectuale sau de comportament. Toți avem. Poli nu face excepție.

  21. sonatalunii says:

    @ Edi,

    I will bring it soon.

    @ geronimo1123,

    Imi cer scuze, am fost foarte ocupat ieri. Mersi de links, le stiam, adica am vizionat discutiile la vremea lor. Insa discutia astazi se poarta altfel. Edi insusi gandeste altfel decat atunci. Eu nu lupt „impotriva TE”, ci impotriva dogmei ca TE este singura si cea mai buna alternativa.

  22. polihronu says:

    „Toți avem. Poli nu face excepție.”

    Las’ ca face Jiji, Ibriane.

  23. polihronu says:

    „impotriva dogmei ca TE este singura si cea mai buna alternativa”

    Ma, da’ lupti asa de tare, ca nici nu stim inca ce alta „alternativa” propui, sau in ce fel e mai buna decit TE.

  24. sonatalunii says:

    Toate au timpul lor, Poli. Am învățat de la Edi: întâi deconstruim si abia apoi construim.

  25. ibrian says:

    Poli si Gigi,

    Nu cred ca-s vreun fel de personaj reflector, daca vreti sa va vorbiti intre voi – go on! 🙂 Si nici nu vad ce rol deosebit as juca eu in acest meci.

    Poli,

    Daca zic sa definim dogma si axioma zici ca imit stilul gigian, asa ca nu o s-o fac ca avem cotlete cu chimen de prajit, mai bune decat pestii marxisti si anticlericali ai lui Edi.
    So, in tipul de discurs din editorialul asta magic – atat dogma cat si axioma servesc ca element fundational intr-o structura noetica. Ei, scuzati acum excesul intimidant de tehnicalitati. Adica functia lor de (si ca) principiu este aceeasi. Ca dogma miroase eccleziastic e un dat socio-cultural etc care o face chipurile neasemanabila axiomei e o chestie de gust.
    Nu discut acum daca asta e o aluzie la vreun mod de intemeiere epistemica din simplul fapt ca si daca as intra in capul cuiva nu mi-as da seama ce convingeri se sprijina pe alte convingeri. Ce stim noi asa din istoria dogmei e ca ele pot juca rolul de topoi/loci ca element de ordonare sau rol de principiu/ipoteza fundamentala – calitate in care sunt acceptate (ups!) axiomatic.
    De asemena nu discut aici care ar fi criteriile pentru care ceva poate fi considerat axiomatic sau daca nici macar nu e vorba de vreun criteriu (precum fecunditatea deductiilor obtinute) ci de o surpindere intuitiva a caracterului axiomatic al unei asertiuni.
    Zi-mi tu unde este aceasta distinctie atat de clara care mie imi scapa?

  26. Vreau sa spun cateva cuvinte despre relativismul cunoasterii stiintifice si de ce nu trebuie sa punem prea mare baza pe explicatia stiintifica a unor fenomene.
    Urmariti-ma cu atentie !
    Faptul ca o anumita teorie stiintifica sau model stiintific are drept consecinte aplicatii tehnice remarcabile, acest lucru NU constituie o garantie pentru adevarul respectivei teorii.
    Daca am considera ca aplicarea tehnica reusita este o dovada a adevarului modelului stiintific respectiv, atunci ar trebui sa credem pe mai departe in existenta eterului, acea substanta materiala subtila, structurata mecanic, care umple intregul spatiu. Fiindca sa nu uitam ca Maxwell a explicat producerea si transmiterea undelor electromagnetice prin faptul ca miscarea particulelor din care e compus eterul genereaza fortele care se gasesc in fenomenele electricitatii si magnetismului. Or, desi fizicieni ca Maxwell sau Hertz au avut nevoie de ipoteza eterului pentru a explica undele radio, noi astazi nu mai acceptam aceasta ipoteza. Adevarul este ca atunci cand privim inapoi in istoria stiintei, noi NU vedem o dezvoltare gradata a acelorasi idei si modele privind fenomenele fizice, ci dimpotriva, vedem schimbari bruste si brutale de paradigma, care practic rup total cu modelul anterior. Schimbarile produse in stiinta NU au avut loc treptat si cumulativ, ci prin rupturi radicale fata de vechile modele. Asa a procedat teoria relativitatii a lui Einstein cu ipoteza eterului de pilda. Sa mai dam cateva exemple. Teoria caldurii este alt fenomen care a suferit schimbari radicale. In secolul 17, in timpul revolutiei stiintifice, caldura era considerata un efect al particulelor de materie aflate intr-o stare de agitatie rapida. In secolul urmator, secolul 18, acest model a fost inlocuit cu cel conform caruia caldura este un fel de fluid numit caloric care patrunde in corpuri asemenea apei intr-un burete. Acest model s-a dovedit atat de folositor incat a fost abandonat abia spre sfarsitul secolului 19, cand ideea de caldura ca efect al miscarii rapide a particulelor a revenit in atentie sub numele de teoria cinetica.
    Eficienta unei teorii NU este o dovada a adevarului acelei teorii. Instrumentalitatea stiintei ca criteriu al adevarului este o conceptie naiva care trebuie abandonata. Astronomia geocentrica este folosita chiar si astazi cu succes in domeniul navigatiei, fara ca modelul geocentric sa mai fie considerat adevarat. Istoria stiintei NU este nimic altceva decat o serie de tatonari, de salturi atat inainte cat si inapoi, de schimbari brutale de paradigma. Ea NU are nicidecum o evolutie clara si cumulativa. Iar Einstein insusi spunea ca stiinta este la fel de subiectiva si de dependenta de factori psihologici ca orice alta intreprindere umana precum filosofia sau arta.

  27. Aurel Ionica says:

    ibrian spune:

    Zi-mi tu unde este aceasta distinctie atat de clara care mie imi scapa?

    Hai ca te lamuresc eu, desi am vaga impresie ca iti pute tot ce spun eu ca bun oxigenat ce esti. Uite distinctia:

    2+2 = 4 este axioma

    pe cind

    1=3 este dogma

    Acum pricepi? Hai, mai nene, nu mai fi si mata asa de circotasi si te faci ca nu pricepi ca 2+2=4 este ciocan care sparge lanturi pe cind 1=3 este dogma ce iti pune latul la git si apoi juri credinta oarba inconjurat de trei luminari la unul care are ciocan in mina si pocneste cu el de 3 ori si apoi tot ce se face este de cite 3 ca sa se creeze fratia aia si unitatea in intreaga lume pe care dogmele nu o suporta.

  28. Ianis says:

    AV, o dai cu bata in balta din fraza in fraza. Ultimul articol postat pe O2 este si pentru tine.

  29. polihronu says:

    „daca vreti sa va vorbiti intre voi”

    Probabil ca, de-a lungul timpului, am vorbit prea mult „intre noi”. Nu strica sa mai luam cite-o pauza. Iar eu n-am facut decit sa pun in relief stilul infantil al preopinentului. Evident ca-l stiu capabil sa-si incaseze scatoalcele direct. Doar ca-i place, se pare, sa fie aplaudat din tribune.

    Apropo de stilistica. Nu e prima data, ba Jiji ba, cind muti un dezacord intr-un diagnostic cu privire la „intelectul sau comportamentul” meu. Ar mai fi penibil daca n-ar fi deja plicticos.

    „avem cotlete cu chimen de prajit, mai bune decat pesti marxisti si anticlericali”

    Alllllliluuuuuiaaaaaa aaaaamiiiiinnnnnnnn!

    „tipul de discurs din editorialul asta magic”

    Da’ de cind ne aflam noi aici doar pentru a croseta marunt pe marginea vreunui editorial? Gazda noastra a spus, in felurite feluri si-n rinduite rinduri, tot ce are de spus, si ne vorbeste inca, fara paraclet. Io am pestii mei de prajit.

    In primul rind, e clar ca multi, chiar si dintre cei care bintuim pe aici, habar n-au ce-i aia o axioma. Ca pamintul e centrul nemiscat al universului sau ca se roteste in jurul soarelui n-au fost niciodata axiome. Doar pentru ca o anumita propozitie intemeiaza un edificiu intelectual nu inseamna ca avem de a face cu o axioma. Pe de alta parte, a fost o vreme in care „pamintul e centrul nemiscat al universului” a fost o dogma.

    Uita-te la sonatina noastra inlunata (careia trebuie sa-i dau link-ul asta). El ar vrea ca TE sa fie o axioma pe care, la alegere, s-o poti inlocui cu o alta axioma, mai convenabila. Dar TE nu este o axioma. Iar creatia supranaturala nu poate fi altceva decit o dogma (stii bine ca nicio teologie sistematica nu incepe cu creatia).

    Sau, si mai bine, uita-te la o cursa NASCAR. Vei vedea ca incepe cu o rugaciune, nu cu al cincilea postulat al lui Euclid.

  30. Aurel Ionica says:

    polihronu spune:

    Ca pamintul e centrul nemiscat al universului sau ca se roteste in jurul soarelui n-au fost niciodata axiome. Doar pentru ca o anumita propozitie intemeiaza un edificiu intelectual nu inseamna ca avem de a face cu o axioma. Pe de alta parte, a fost o vreme in care „pamintul e centrul nemiscat al universului” a fost o dogma.

    Bun, ca pamintul a fost fix si centrul universului a fost o dogma si nu a fost niciodata axioma intelegem, dar ca se invirteste in jurul soarelui nici asta nu a fost niciodata axioma si deci nu este axioma? Atunci ce este daca nu este axioma? Aha, este “fapt stiintific”? Esti chiar asa de sigur ca soarele nu se invirte in jurul pamintului? Daca ai avea putina cultura generala in ce priveste mecanica corpurilor ceresti, ai sti ca modul in care astronomii descopera care stele au planete este prin a urmari miscarea stelelor (ca pe planete nu au cum sa le vada) si alea care oscileaza inseamna ca au planete iar oscilatiile sunt de fapt rotatiile stelei in jurul planetei. Este adevarat ca miscarea sorelui in jurul planetei este mult mai putin ampla decit miscarea planetei in jurul soarelui, dar este suficient de vizibila ca sa fie detectata de la distanta de zeci si sute de ani lumina. Asa ca, ne poti da si noua un exemplu de “axioma” din astea de sunteti voi plini de ele si sunteti imuni la orice eroare?


    Dar TE nu este o axioma.

    Adica nici teoria evolutiei nu este axioma? Pai bine, mai nene, axioma nu vine de la “axios,” adica ceea ce este valoros si de necontestat? Pai daca nu este axioma si nu este nici dogma, atunci ce este? Hai ca tocmai cind credeam ca Edi m-a scos la lumina, mata m-ai bagat din nou in bezna.

  31. polihronu says:

    Ba Aurica,

    sigur ca pamintu’ se-nvirteste in juru’ lunii. Da’ despre asta discutam noi aici? Si daca nu pomenesc un fapt (care nu contrazice cu nimic ce-am zis), inseamna musai ca nu-l stiu? Iar intra patratu’ in depanare? Cit despre ‘axios’, si Isus e ‘christos’ fara sa-l fi uns nimeni popa sau voivod. Si nu-n bezna ti-e locu’?

  32. Dupa cum spunea si René Descartes, e bine sa ne indoim de unele afirmatii.

    https://en.wikipedia.org/wiki/Kepler_(spacecraft)#Planet_finding_process

  33. polihronu says:

    Vierule, chiar speri sa-l vindeci pe Aurica de stupizenie? Poftim de cearca, na.

  34. dorinvieru says:

    Nu mi-as permite sa indraznesc sa ma gandesc la asa ceva. El are un PhD, nu eu.
    Cred ca a folosit o informatie neverificata.
    Nu sunt de acord cu atacurile la persoana. Eu am vrut sa corectez informatia, nu omul.

  35. polihronu says:

    Ah, Vierule! Mai crezi inca in distinctia pacat/pacatos?

  36. dorinvieru says:

    Eu cred ca a facut o afirmatia pe care nu a verificat-o. Se poate intampla oricui.
    Probabil a auzit ceva candva dar nu a verificat. Atata tot.
    Trebuia totusi sa verifice, forta de gravitatie Pamantului asupra Soarelui e neglijabila.
    A gresi e omeneste.

  37. Ioan Sabau says:

    Sonata se intreaba pe buna dreptate, oare nu sunt sclav atat in axioma cat si in dogma? El nu aduce in discutie drumul pe care-l parcurgi cu un vapor sau cu altul. Oceanul infinit te limiteaza oricum. El pune problema libertatii si cum corect sesizeaza, singura forma de libertate accesibila este in afara axiomei si in afara dogmei, dar tu ai intors-o ca la Ploiesti. Problema consta tocmai in incapacitatea mintii de a supravietui in afara dogmei sau a axiomei. Ea are nevoie de certitudini, ori singura certitudine pe care o poate avea este ca nu exista nici o certitudine. Intuitia aceasta nu e noua, Arhimede zicea ” dati-mi un punct fix in univers si am sa rastorn Pamantul”, sugerand ca un astfel de punct nu exista. La prima vedere, acest adevar e infricosator, in realitate este minunat!

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: