Este gasca din neamul lebedei?

Eu si Sonata avem cel putin doua puncte comune. Amandoi suntem de acord ca clasificarea lumii vii in grupe concentrice: specie, gen, familie, ordin, clasa, increngatura, regn, este in ultima instanta arbitrara. Al doilea lucru in care suntem de comun acord este ca mutatiile selectate pozitiv sunt improbabile.

Aici drumurile noastre se despart. Pentru mine, caracterul relativ al taxonomiei traditionale este argumentul principal in favoarea maximei lui Dobzhansky: “In biologie nimic nu face sens decat in lumina evolutiei”, iar improbabilitatea mutatiilor este o dovada puternica in favoarea stramosului comun. Sonata, dimpotriva, gaseste aici piatra de poticnire a sintezei moderne.

Voi lua ca exemplu o alta piatra de poticnire, dintr-un alt fel de taxonomie: “Sa nu mancati Lebada si nimic din neamul ei”. Iti sta delicatesa in gat si ramai cu pumnul suspendat deasupra cepei cand cineva cu creierul circumcis te intreaba talmudic: “Nu este oare si gasca din neamul lebedei”? Raspunsul scurt este “Ba da”, desi singura mea problema este ca ce-i prea mult strica (ma refer la prea mult Leviticul). Raspunsul mai elaborat este “hai sa cautam in Wikipedia”. Cineva scoate un iPhone din buzunar si citeste ca gasca si lebada fac parte din aceiasi familie cu nume greu de pronuntat. QED. Gazda scoate tofu din frigider, cand cineva salveaza situatia: “Pe Moshe il stiu si de Wikipedia am auzit, dar cine este acest domn Linnaeus care a bagat gasca in neamul lebedei?” E clar. Dumnezeu a facut animalele dupa soiul lor, nu dupa un index cu nume latine inventat 5735 de ani mai tarziu. De ce am clasifica gasca in neamul lebedei si nu in al pasarilor de curte, alaturi de gaina, bibilica, si curcan? De ce sa nu asezam lebada in neamul berzei si al pasarilor de balta cu gatul lung, sau al pasarilor imaculate alaturi de egreta? Nu aseaza Leviticul liliacul in randul pasarilor necurate? Cine este Linnaeus sa inventeze clasa mamiferelor?

Aici intervine Dobzhansky: “In biologie nimic nu face sens decat in lumina evolutiei”. Va invit sa ganditi doar cateva minute ca un evolutionist. (Nu va temeti, nu va pune Satana stapanire pe mintea dumneavoastra). Biologul modern clasifica organismele dupa relatia lor cu cel mai apropiat stramos comun. Cuvantul cheie este aici clada – adica ramura. Aflam ca gasca si lebada fac parte din aceiasi clada – adica sunt ramurele pe aceiasi ramura a arborelui vietii. Aflam deasemenea ca aceasta clada origineaza in Cretacic – cand dinozaurii stapaneau lumea. Mai rau, speciile si genurile din familia Anatidae (neamul lebedei) obisnuiesc sa se hibrideaze intre ele dincolo de limitele genului. Gasca este din neamul lebedei.

Insa, va obiecta cineva, nu este cladistica doar o fantezie a biologilor astia fara dumnezeu, satanisti, si probabil homosexuali de closet? Aici ne intoarcem la cealalt aspect comun intre mine si Sonata: improbabilitatea mutatiilor selectate pozitiv. Imaginati-va ca doua grupe de organisme au in comun o mutatie improbabila asezata exact in acelasi loc. Aceleasi doua grupe au de asemenea in comun un procent de peste 80% secvente de ADN. Va intreb: ce este mai probabil? Ca aceaisi mutatie improbabila sa apara de doua ori in acelasi loc la doua grupe diferite, sau ca mutatia sa fi fost mostenita de ambele grupe de la stramosul comun?

Este principiul parcimoniei (parsimony). Evolutia “alege” drumul cel mai economic. Stramosul comun este stabilit pe baza numarului minim de evenimente evolutionare inregistrate in ADN sau raportul fosilelor. Asta face ca stabilirea stramosului comun sa fie o problema de probabilitate matematica. Ne vom ocupa mai mult de asta in articolele urmatoare. Ajunge deocamdata sa spun ca cladistica sta pe aceiasi baza moleculara ca stabilirea arborelui de familie sau a identitatii unui violator in stiinta forensica.

Voi oferi doar un exemplu de aplicarea a parcimoniei in cladistica fosilelor. Toate mamiferele au in comun doua oase ale urechii numite popular ciocanul si nicovala (incus si malleus). Reptilele au aceleasi oase, insa nu pentru auz, ci la incheietura falcii (quadrat si articular). Falca reptilelor are, cum se stie, o deschidere mai larga decat a mamiferelor, pentru ca reptilele nu mesteca prada, ci o inghit intreaga sau rupta in bucati. Daca mergem insa in timp adanc, descoperim ca mamiferele primitive, care incep sa-si dezvolte dentitie specializata si falci care mesteca hrana, pastreaza aceste doua oase in spatele incheieturii falcii. Pe masura ce inaintam in straturi geologice superioare, regasim aceleasi doua oase mai fine in pozitia in care se afla urechea.

Amintiti-va ca v-am cerut sa ganditi ca un evolutionist: care este calea cu minimum de evenimente evolutionare? Cea care implica aparitia perechii quadrat si articular/incus si malleus de doua ori, o data in falca reptilelor si a doua oara in urechea mamiferelor, sau evolutia oaselor la reptile si transmiterea lor ereditara, impreuna cu schimbarea functiei la mamifere? Si nu este vorba doar despre oasele urechii. Biologul modern nu judeca aici dupa intuitii sau filozofie personala, ci aplica principiul parcimoniei.

Acesta este pricipiul care sta la baza reconstituirii arborelui vietii din raportul fosilelor. Paleontologul cuantifica evenimentele evolutionare si alege drumul cel mai scurt de la o ramificatie la alta. Acelasi principiu este aplicat si in evolutia moleculara.

Dar cele cateva minute au trecut si nu va mai cere nimeni sa ganditi ca un evolutionist. Numai ca acum nimic nu mai face sens in biologie. Gasca si lebada sunt asa cum sunt pentru ca asa a vrut Dumnezeu. Respect credinta, dar unii dintre noi cred in unitatea rationala a lumii. Noi nu cerem insa respectul. Il castigam. Cat despre gasca, consumati-o mai rar si nu uitati exercitiul fizic.

Anunțuri

51 Responses to Este gasca din neamul lebedei?

  1. Un mic off topic. Ne aduce aminte de niste versete din Vechiul Testament : Iar pe femeile care nu au cunoscut barbat pastrati-le vii pentru voi.

    http://www.dcnews.ro/isis-a-ars-19-tinere-care-nu-vrut-sa-faca-sex-cu-terori-tii_507754.html

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: