Trinitatea: Codul Michelangelo

Anunțuri

10 Responses to Trinitatea: Codul Michelangelo

  1. Paul Csavdari spune:

    @Edi

    E clar ca Trinitatea-i „nascuta” de-o minte umana si n-are de-a face cu „revelatia”.
    Problema-i alta: mintea aia era bolnava!… 🙂

  2. Paul
    „mintea aia era bolnava!…’
    Nu era ! Noi nu i-am descifrat codul!(Trinitatii)

  3. Gandirea inductiva si deductiva (stiinta) este o pestera inchisa.
    Gandirea sensurilor(teologia,filosofia) este o catacomba care are vitralii.

  4. As vrea sa speculez un pic pornind de la un teolog rasaritean binecunoscut – Grigorie Palama. Si anume, as vrea sa-mi pun intrebarea daca nu cumva, in anumite conditii, adica in prezenta harului, materia aceasta (nici eu nu cred intr-un suflet imaterial) poate primi alte facultati decat acestea pe care le cunoastem empiric. Si anume, atunci cand sfintii au vazut lumina necreata cu ochii fizici, acest lucru nu s-a petrecut prin puterea ochilor de a vedea, ci ochii si simtul vazului au fost transfigurate primind intr-un fel o noua facultate. Deci, lumina necreată nu poate fi văzută în starea naturală în care ne aflăm, ci doar în condiţille unei lucrări speciale a Duhului lui Dumnezeu asupra eventualului văzător. Ochii umani pot vedea lumina necreată a lui Hristos doar în condiţia în care există o lucrare specială a Duhului Sfânt asupra lor, asupra minţii umane a celor văzători.
    Si acum iata un citat din Grigorie Palama : „Prin urmare, nici nu devine, nici nu se termină, nici nu se descrie şi nici nu cade sub simţuri lumina Schimbării la Faţă a Domnului, chiar dacă a fost văzută cu ochii trupeşti, pentru scurt timp. Prin schimbarea simţurilor care a lucrat-o în ei Duhul, cei îmbunătăţiţi ai Domnului au fost mutaţi din cele ale trupului în Duh, adică pe acea tainică lumină, pe care nu o înţeleg cei care zic cuvinte necuviincioase despre ea.”
    Deci lumina necreata devine accesibila doar prin schimbarea simturilor. Omul vede pe Dumnezeu asa cum este, in lumina Lui, dar nu prin impulsuri electrice care vin de la ochi la creier, ci ochiul , simtul vazului, chiar creierul, sunt schimbate, transfigurate, primesc noi facultati. La urma urmei, daca Dumnezeu prin intrupare a locuit in materie, de ce nu am putea crede ca materia din care suntem facuti e capabila de a primi si alte facultati decat acestea pe care le stim in mod obisnuit ?
    Un alt citat din Palama : „Marea vedere a Schimbării la Faţă a Domnului este taina zilei a opta, adică a veacului ce va să fie, care se arată după crearea lumii acesteia în şase zile şi după trecerea celor ce sunt simţirii noastre de aici, care lucrează după şase simţuri, adăugând la cele cinci pe care le avem şi simţul cuvântului rostit. Şi asta, deorece nu numai dincolo de simţire, ci şi dincolo de orice cuvânt este împărăţia lui Dumnezeu, cea făgăduită celor vrednici. Astfel, după încetarea cea bună a celor ce se săvârşesc prin cele şase simţuri, se face roditoare din valoarea lor în ziua a şaptea, şi apoi, cu puterea lucrării de sus, în ziua a opta se face arătată împărăţia lui Dumnezeu. (…) Prin urmare, nici nu devine, nici nu se termină, nici nu se descrie şi nici nu cade sub simţuri lumina Schimbării la Faţă a Domnului, chiar dacă a fost văzută cu ochii trupeşti, pentru scurt timp. Prin schimbarea simţurilor care a lucrat-o în ei Duhul, cei îmbunătăţiţi ai Domnului au fost mutaţi din cele ale trupului în Duh, adică pe acea tainică lumină, pe care nu o înţeleg cei care zic cuvinte necuviincioase despre ea.”
    Si apoi altul : „Zice deci „ca soarele” pentru ca nu cumva după simţire să înţeleagă cineva lumina aceea; departe să fie de noi nebăgarea de seamă a minţii acelora care, în afară de cele ce cad sub simţuri, nu poate produce nimic mai înalt. Şi a zis aceasta, pentru ca să cunoaştem că, precum este soarele pentru cei ce trăiesc şi văd după simţire, tot aşa este Hristos Dumnezeu pentru cei ce trăiesc şi văd după Duhul şi nu au nevoie de o altă lumină aceia care prin vedere dumnezeiască au ajuns să fie chipuri dumnezeieşti, căci El şi nu altul le este lumină. Ar mai avea ei nevoie de o altă lumină, de vreme ce au dobândit-o pe cea mai mare? Şi pe când Se ruga aşa a strălucit acea lumină negrăită şi s-a arătat în chip negrăit apostolilor chemaţi, în timp ce erau prezenţi corifeii profeţnilor, ca să se arate rugăciunea ca fiind priciuitoarea acelei fericite vederi şi să învăţăm că prin apropierea de Dumnezeu cea prin virtute şi cea prin unirea minţii cu El prin rugăciune, se săvârşeşte şi se face arătată acea strălucire. O strălucire care se dă la toţi şi este văzută de toţi aceia care tind fără încetare spre Dumnezeu, prin binefacere şi rugăciune curată. Căci zice, frumuseţea cea adevărată şi binevoitoare, văzută numai de cel curat la minte, este după dumnezeiasca şi fericita fire, iar de se va întâlni cineva cu strălucirile şi harurile ei, se împărtăşeşte cu ceva din ea, ca şi când s-ar topi pe faţa lui o strălucire înfloritoare.”

  5. Deci ar fi vorba, dupa Palama, de o perceptie mai presus de perceptia fizica. Nu prin puterea ochilor sau a materiei asa cum este in mod obisnuit, ci prin puterea pe care harul o confera materiei, inclusiv ochilor sau creierului, si care schimba simturile, le transfigureaza, le da noi facultati. De ce nu am putea accepta aceasta explicatie a lui Palamas?

  6. Diferenta intre ortodoxie si catolicism (nu stiu cum privesc protestantii aceasta problema) sta mai ales in natura luminii schimbarii la fata de pe muntele Tabor. Pentru ortodoxie, schimbarea a avut loc in apostoli, Hristos aratandu-si slava sa vesnica. Ochii apostolilor si toate simturile lor s-au schimbat astfel ca desi vedeau cu ochii trupesti, vederea lor NU era una fiziologica, mediata de nervul optic. Iata si un citat din parintele Sofronie Saharov, care a trait in secolul 20 si a experimentat de mai multe ori intalnirea cu Dumnezeu in lumina necreata: „Acest lucru nu vrea sa spuna insa ca actul vederii luminii dumnezeiesti e intru toate asemenea procesului psihofiziologic al vederii luminii naturale. Cu alte cuvinte nu inseamna ca – oricare ar fi teoria stiintifica a luminii la care am adera – Lumina dumnezeiasca produce asemenea luminii fizice o excitatie specifica a nervului optic care la randul ei se transforma in procesul psihofiziologic al vederii, fiindca lumina dumnezeiasca are o cu totul alta natura: e lumina a mintii, lumina a Duhului, lumina a iubirii, lumina a vietii.”
    Deci, dupa cum arata relatarea, si dupa cum arata si Palama laolalta cu isihastii, este vorba despre o lumina vazuta cu ochii trupului, insa nu prin capacitatea lor fireasca. Si de ce ne-am indoi ca asa ceva e cu putinta? Daca Dumnezeu locuieste in trup, atunci materia e ridicata la rangul de principiu absolut. De asemenea, daca ordinea lumii nu este una implicita, infasurata (cum este in universul holografic al lui David Bohm), ci este o ordine potentiala, care va sa vina la eshaton, de ce nu am crede ca este o posibila o actualizare temporara, pe moment, la anumite persoane, a acestei ordini supra-firesti, prin gratia lui Dumnezeu ? Nu vad cum am putea nega experienta Treimii avuta de sfinti pe baza fiziologiei creierului.

  7. In orice caz, ce as vrea sa mai spun, este ca, cel putin in ortodoxie, aceasta contemplatie in afara trupului, adica doar cu sufletul a unor idei, abstractiuni etc este total respinsa. Omul nu il experiaza pe Dumnezeu doar cu sufletul sau in afara trupului. Dimpotriva, orice experienta a lui Dumnezeu are loc in trup si prin trup. Mai ales ca trupul este templul Duhului, cum spune Pavel.

  8. Paul Csavdari spune:

    @Mariana

    Sigur… de-abia astept sa-l descifreze Edi… ca mai are numa’ putin si gata… 🙂

  9. Ioan Sabau spune:

    N-as face referire la Trinitate ca idee, ea e contrazisa de afirmatia lui Hristos ” Dumnezeu este duh”. Intuitia pe care o ai in finalul prelegerii, referitor la limitarile noastre in ceea ce priveste cunoasterea realitatii, este sustinuta de modul in care argumentezi pana in acel moment. Zici tu ” singura certitudine ontologica pe care o putem avea ne vine din afirmatia lui Descartes : „dubito ergo cogito, cogito ergo sum” , ma indoiesc deci gandesc, gandesc deci exist. Te rog sa observi ca argumentul liniar al lui Descartes (axioma paralelelor), poate fi usor transformat intr-un argument circular daca injectezi in final dubiul, „oare chiar asa sa fie?” Ce se intampla in acest moment? Ei bine am facut un pas inainte, am inteles ca universul nu poate fi descris in mod liniar si am inceput sa-l curbam, am trecut de la Newton la Einstein, sau de la Euclid la Bolyai-Lobacevski. Ok, dar tot in impas suntem, pentru ca pare ca ne invartim in cerc, de aici si concluzia noastra falsa(reductionista), care pretinde ca istoria nu e altceva decat o permanenta invarteala in cerc. Cum iesim din acest cerc, ne spune Hristos. Intreaga lui invatatura se bazeaza pe un principiu fundamental, si anume acela ca exista un al saptelea instrument prin care putem cunoaste realitatea, cunoasterea de sus(epignosis). Toti marii invatatori spirituali ai lumii spun acelasi lucru. Dar cum poti avea la indemana acest instrument? Trebuie sa te golesti de convingerile tale, pentru ca vasul sa poata fi umplut de Duhul Sfant(Pavel), sau sa te nasti din nou, asa cum explica Hristos in intalnirea cu Nicodim. Daca e sa-l credem pe Hristos, atunci afirmatia ta care zice ca „singura certitudine ontologica ne vine de la Descartes” pica. Trec peste faptul ca ea numai certitudine nu e daca-i injectam dubiul la final, adica pana si gandirea, ca instrument o invalideaza. Descartes ar fi fost mai aproape de adevar daca ar fi zis : „sunt constient de mine deci exist”. Dar prin intermediul celor 6 instrumente pe care le avem, nu putem explica ce anume este constiinta de sine si tot in impas am ramas. Am sa incerc o explicatie simpla a „nenorocirii” in care ne aflam exemplificand pe argumentatia ta. Sper ca nu iti este cu suparare. Totul porneste de la modul in care ne vedem pe noi insine, adica de la intrebarea „cine sunt eu?”. Daca eu sunt convingerile mele, atunci nu voi accepta la mine decat ceea ce se potriveste cu convingerile mele(aici il imitam pe Dumnezeu si nu intamplator), si atunci cand afirm ca existenta mea in forma(bilogica), nu are alta certitudine decat suma convingerilor mele e o consecinta naturala. Hristos o contrazice, cand zice ca accesul la imparatie nu e in mod necesar o experianta eschatologica, ci ca imi sta la dispozitie chiar acum, si daca vreau o pot lua cu navala. Modul in care voi argumenta, este rezultatul a ceea ce cred ca sunt. De pilda cand afirm ca Dumnezeu nu este altceva decat suma gandurilor pe care le am eu despre el, am luat din invatatura lui Pavel numai ceea ce se potriveste cu aceasta convingere a mea. Pavel ne mai spune ca a fost in al treilea cer, Pavel ne mai spune ca ceea ce Dumnezeu este depaseste capacitatea mintii noastre de a procesa, cel putin pana la momentul prezent ( la care mintea omului nu s-a suit). Deci Pavel nu ne spune ca singura certitudine ontologica este mintea, ne spune ca exista o realitate care este dincolo de minte, tocmai acea realitate pe care tu o respingi cand o etichetezi ca iluzie. Am observat, initial ca o curiozitate, faptul ca ocolesti cu abilitate orice argument stiintific care vine din partea unor colective de cercetare care s-au ocupat cu studiul experientelor din vecinatatea mortii. De ce faci lucrul acesta? Simplu, mintea ta, se simte in pericol si dezvolta un mecanism de aparare. Ea pune la „si altele” tot ceea ce ar distruge esafodajul convingerilor in baza carora ea a hotarat ca exista. Pai dragul meu prieten, unde este in cazul asta iluzia? Adica recunosti ca bula te limiteaza dar ai hotarat ca in afara ei nu exista nici o alta certitudine? Nu te reduci la absurd? Ei acum am sa-ti spun evanghelia(vestea buna), nu te teme, esti infinit mai mult decat mintea ta, decat convingerile la care ti-e frica sa renunti, dar daca esti un pahar plin, nimic nu se mai poate turna in el! Asadar „Cine te crezi tu ca esti Edi?”

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: