Revoluția Trans

Anunțuri

167 Responses to Revoluția Trans

  1. Ianis says:

    Gheorghe Boanta
    Ai compus o predica fara cap si coada. Noul Testament e din alt film, n-are rost sa continuam fara o baza elementara.

    Fa-ti timp pentru materialele astea de aici sau, daca te descurci cu engleza, cele de aici si apoi mai discutam.

  2. Warning!!!
    Dezbătutul 🙂 de idei cu Gheorghe Boantă dăunează grav sănătății! Omul e în lumea lui…printre stele. Mă uimește că a coborât în iad să stea de vorbă cu ateii. Probabil vrea să calce și el pe urmele lui Jesus mormon 🙂

  3. alterego1968 says:

    Lasa domnu’ reformator, ca de multisor nu s-au mai inregistrat 152 de postari. Asta demonstreaza ca e un pic de interes pe subiect. Fie si pentru ca va ofera un prilej sa aruncati vinovatia pe cineva. Eul dvs(cu e mic) are nevoie de acest mecanism de aparare pentru toate frustrarile care s-au adunat in cursul existentei dvs. Toate relele ce sunt intr-un mod fatal legate de o mana de pamant cauzate de omul Isus, toate impilarile suferite, pentru ca „personajul literar” nu-i de fata, l-ati gasit de tap pe dl Boanta. Dvs n-aveti nici o vina ca v-ati lasat spalat la creier, da’ pentru ca totusi sentimentul va apasa trebuie sa-l proiectati asupra cuiva. L-ati gasit pe dl Boanta, v-ati napustit calare pe el, si acuma vreti sa-l si alungati in pustie. Mai lasati-l un piculet printre noi, poate a folosi la ceva!

  4. alterego1968 & George Dumitru

    Multumesc pentru aparare! Nu am intrat sa comentez pe aceasta pagina ca sa invat pe cineva ceva. Sincer, pentru cei de aici, nu am competenta necesara si nici scoala la nivelul unora dintre ei. Mai degraba, invat eu ceva de la ei. Nici nu am intrat, cu ideea de a cobori in iad sa slavez pe rataciti, cum crede vechiul meu prieten George D. (Sper sa nu ajung vreodata sa cunosc iadul si nici el, deoarece cred ca iadul este real). Sunt intr-un concediu medical prelungit si, avand timp liber, am intrat sa vad ce idei noi mai aduce Edmond Constantinescu. Desi nu sunt in acord cu noua lui orientare filozofica, care exclude existenta supranaturalului, intotdeauna are ceva interesant, din care se poate invata. Dupa ce am intrat, cu intentia unui singur comentariu, am ramas, deoarece am devenit orecum socat sa aflu ca aici printe cei care comenteaza si marturisesc ateismul se afla fosti pastori azs (sper sa nu fie si actuali, in spatele anonimatului 🙂 ) si un teolog cu master la Andrews Uni. Am vrut sa dialoghez cu ei, sa inteleg daca pot, de ce un pastor, un teolog azs, devine ateist. Subiectul asta e provocator. Daca interventiile mele deranjeaza, ma voi retrage.

    Eu si George Dumitru suntem vechi cunostinte, de cel putin 20 ani. L-am cunoscut ca o persoana bine educata si cu preocupari spirituale. Pe vremea aceea si el cauta „printre stele”, ba chiar la mai mare inaltime decat cele printre care zbor eu, dupa respectabila sa opinie. Pe vremea aceea, eu eram fermecat de asa zisul adventism progresiv, si citeam de zor Adventist Today si Spectrum, pe internet. De asemenea, cochetam cu teologia istorica neadventista. El era mult mai bigot, pentru ca fusese educat in linia cea mai ingusta a adventismului, cel reformist. Necazurile vietii, ale amandorura, oarecum de aceeasi natura, ne-au apropiat intr-o relatie de reciproc sprijin sufletesc si intelegere. Problemele noastre de viata, ne-au impins insa in doua directii filozofice opuse. El s-a revoltat din cauza circumstantelor nedrepte ale vietii sale, pana a ajuns agnostic, apoi ateist. Desi pierderile la mine au fost mai mari, eu am reactionat invers. Am decis sa iau pe Isus Hristos, pe care L-am predicat atatia ani, ca model de rabdare, iertare, smerenie, iubire neconditionata, asa cum nu am facut-o niciodata. Deceptionat de progresism si gandire liberala, ilustrate foarte bine in ceea ce mi se intampla, am devenit conservator. Am dialogat mai multi ani in pagina sa web sau in facebook. Pentru ca nu cadeam de acord aproape niciodata, desi am avut intotdeauna un dialog civilizat si respectuos fata de persoana sa, s-a suparat pe mine, m-a sters din contacte si mi-a interzis sa mai comentez postarile lui. Au trecut vreo 3 ani de atunci. Am cautat sa iau legatura cu el, dar m-a refuzat intotdeauna cu infumurare si dispret. Eu nu pot sa-l inteleg. Odata, pe cand era crestin, era o persoana placuta, cu bun simt, inteligent, dar de cand a devenit ateu s-a inrait. Nu-i scapa nici o ocazie sa ma umileasca, numai pentru ca am opinii conservatoare si pentru ca apar crestinismul. Daca, la asta serveste ateismul, atunci la ce bun? Este adevarat ca ar fi nedrept sa-i pui pe toti in aceeasi oala, deoarece am vazut aici si atei cu care am dialogat, care sunt demni de tot respectul.

  5. alterego1968 says:

    GB
    Eu nu sunt aici pentru a imparti dreptatea. Si asta pentru ca sunt constient ca „dreptatea” nu poate fi impartita, ea insasi fiind o iluzie. Interventiile sunt mai degraba unele terapeutice, cu scopul de a initia ceea ce Invatatura orientului numeste „satori”, momente de iluminare, care oricat de scurte ar fi, sunt valoroase pentru ca functioneaza ca niste mine. Odata implantate, vor exploda si vor produce brese mai largi in intunericul mintii egotice. Asadar nu e nevoie sa va explicati, pentru ca nu veti castiga un aliat, cel putin nu asa cum va imaginati dvs.
    Cu toate astea, imi sunteti drag, dar si Poli imi este, si Martin Luther, si baiatul anonim, si Edi Constantinescu, si Ianis. Cu o parte din ei „ma cunosc” demult, nu ca asta ar face mai putin valoroasa cunostiinta dvs, ci ca explicatie pentru unele fragmente din interventiile mele. Ele au un istoric!

  6. polihronu says:

    GB

    “Cele 40 de zile de dupa inviere au fost hotaratoare in elaborarea kerigmei despre Hristos, sub directa Sa instruire.”

    Nu e nicio diferenta epistemologica intre marketing si self-marketing. Dar deja avem probleme, nu? Daca Isus a murit pe bune si ii acordam acelasi credit ca oricarui alt personaj istoric, atunci nu a inviat. Si toata povestea care urmeaza dupa ce si-a dat duhul e pura literatura. Chiar si asa, avem o problema inca mai mare. Luca 24:27 ne spune cu ce s-a ocupat personajul literar Isus in intervalul dintre evenimentele imposibile ale invierii si inaltarii: “Si a inceput de la Moise si de la toti prorocii si le-a tilcuit in toate Scripturile ce era cu privire la El”. Or, stim prea bine ca nimic, dar NIMIC din Tanakh nu vorbeste despre vreun evreu din epoca lui Augustus. Tehnicile hermeneutice prin care sensurile Vechiului sint extinse pentru a acoperi propunerile teologice ale Noului Testament tin strict de creativitatea literara – nu degeaba toti teologii mai cu mot din zilele noastre trimit entuziast la variile scoli de teorie literara ale secolului XX. Ceea ce ne intoarce la remarca mea initiala: Isus Hristos e un personaj literar. Credinta religioasa nu e decit permanentizarea patologica a suspendarii incredulitatii – acea strategie de lectura care face literatura posibila (despre care vorbea Coleridge fix acum 200 de ani) si care introduce cititorul in universul fictional al evangheliilor.

    “Chiar si interpretarea pe care Pavel in noile conditii o da evangheliei mai tarziu, poarta girul apostolilor si al Duhului sfant.”

    Desigur. La fel, strivite sub girul apostolic si duhovnicesc, stau toate interpretarile din urmatorii 2000 de ani, de la ‘sfintii parinti’ la EGW. Odata ce ai pornit la vale bulgarele interpretarilor, nu mai ai cum sa-l opresti. Nici nu ai vreun criteriu sa distingi intre ele, mai ales cind ai inceput cu lecturi “duhovnicesti” ale unor suluri de al caror inteles iti bati sistematic joc.

    “cu cata fidelitate si grija au fost ele evocate, relatate, pastrate si predate inca de la inceputul Kerigmei apostolice, adica la numai 10 zile dupa inaltarea lui Isus la cer”

    Toata discutia ta despre “fidelitatea” traditiei primare este irelevanta. Degeaba ma asiguri ca mi s-au transmis fidel niste timpenii patente. Nu am nevoie de altceva decit de textul Noului Testament, intr-un atent studiu al modului in care masacreaza Vechiul, pentru ca sa stiu ca este full of shit.

    “nu toate evenimentele istoriei se petrec dupa acelasi sablon. Un eveniment spectaculos, dramatic si impactant ca cel ce-L are ca protagonist pe Isus Hristos nu poate fi judecat dupa un model preconceput, fara pericolul ca rezultatele analizei sa fie complet eronate.”

    Nu. Obtii rezultate eronate tocmai atunci cind acorzi tratament preferential unui text. Nu mai vorbesc ca argumentul tau e circular – trebuie mai intii sa dovedesti ca “nu toate evenimentele istoriei se petrec dupa acelasi sablon” (lucru pe care nu l-ai facut), si abia apoi sa incerci sa ma convingi ca episodul hristic e una dintre situatiile astea exceptionale.

  7. polihronu says:

    Ca sa vedeti la lucru „permanentizarea patologica a suspendarii incredulitatii” despre care vorbeam mai sus, e suficient sa-l cititi chiar pe GB undeva pe-aici: „…limbajul religios crestin face sens. Este adevarat ca face sens numai pentru cel care crede ca Isus Hristos ne-a spus Adevarul despre Dumnezeu si lumea spirituala, pentru ca, pentru cel care crede, El este Adevarul.” Cind Edi ii spune ca „vorbim despre Dumnezeu, dar suntem conștienți de limitele vorbirii”, pentru ca folosim „imagini mentale pentru a umple un gol în experiența noastră”, GB are chiar un moment de luciditate, in care admite ca „daca mi-as pierde credinta in Revelatie, n-as avea alta optiune decat cea pe care ati ales-o si dv.” Nu mai ramine decit ca GB sa aleaga onestitatea de a nu mai pune caruta inaintea calului.

  8. Polihondru

    „permanentizarea patologica a suspendarii incredulitatii”

    Dupa tine, respingerea necredintei se incadreaza la patologie. Urmand aceeasi linie logica, respingerea credintei nu se incadreaza tot la patologie? Teismul se fundamenteaza pe credinta in existenta lui Dumnezeu, iar ateismul pe credinta in inexistenta lui Dumnezeu. Eu, teistul, recunosc ca, in afara unor indicii si argumente rationale, nu am probe irefutabile ale existentei lui Dumnezeu, ale Revelatiei, si a tot complexul de crezuri care decurg de aici. Tu, ateistul, ai probe irefutabile ale inexistentei lui Dumnezeu? NU AI! Nu te ascunde in spatele unui limbaj tehnic, steril si derutant, si recunoaste cu onestitate ca nu ai probe ale inexistentei lui Dumnezeu. Inseamna ca la urma urmei si teismul si ateismul se bazeaza pe credinta. „Hello, Polihondru! Bine ai venit in clubul credinciosilor!” 🙂 .

    Trebuie sa fii de acord cu mine ca ateismul si teismul sunt opinii filozofice, nu adevaruri stiintifice. Atunci, cand spui adevarul? Cand afirmi ca a crede in existenta lui Dumnezeu se incadreaza la patologie? Sau cand afirmi ca diferendul de opinie nu are nimic a face cu patologia? Te citez: „Sa-ti amintesc si ca nebunia, in sens psihiatric (nu aia din gura partinitoare a lui Antonie), nu are nimic a face cu diferendul de opinii? Tu esti cel care patologizeaza nejustificat o disputa ideologica”. Abia scrisesesi ultima propozitie, si iti veni tie randul sa patologizezi. Consecventa si obiectivitate ateista 🙂 .

  9. polihronu says:

    GB,

    Ai iesit in decor. Nu e treaba mea sa dovedesc un negativ, nici nu am pretins vreodata ca as avea „probe irefutabile ale inexistentei lui Dumnezeu”. Si abia ce ti-am spus ca „zimbesc ingaduitor… cind sugerezi ca ‘fobie’ nu poate avea si un uz nespecializat” – lucru valabil si pentru „patologic”. „Permanentizarea suspendarii incredulitatii” tine de o patologie a imaginatiei, nu de psihiatrie.

    Avem insa probe irefutabile ale caracterului fictional al Bibliei – nu e nimic „steril si derutant” in a recunoaste asta. Dimpotriva, abia asa incep claritatea si fertilitatea gindirii.

    Nu, ateismul nu se bazeaza pe credinta – tocmai ce-am argumentat impotriva permanentizarii credulitatii pe care o presupune pactul fictional. Iar daca tii sa jucam tontoroiul asta de prost gust, ia de-aici: „Celor care, in pofida proprietatii termenilor, sustin ca e nevoie de mai multa credinta pentru a fi ateu decit credincios, le zic ca la carte: putin credinciosilor!”

  10. polihronu says:

    Apropo, nu pot sa nu observ ca nu abordezi substanta comentariilor mele, ci cauti chichite avocatesti cu care „sa te scoti”. Nu tine. Si, mai rau, plictisesti.

  11. Polihronu

    Imi cer scuze ca din greseala te-am botezat cu un nou nickname: Polihondru 🙂 . Din intamplare, navigand in internet, am dat de numele tau real, in Ex-Adventist de Romania. Salutari mamei tale, doamna Doina, profesoara de muzica. Imi amintesc de dansa cu mult respect si consideratie, de pe vremea cand era in Castellon.

  12. polihronu says:

    Te asigur ca a primit deja salutarile tale – e cititoare fidela de O2. Si mi-a spus si ea ca-si aminteste de tine.

  13. anonymous says:

    Poli,

    Scuze la toate doamnele care citesc O2 pentru ca nu m-am putut stapani si am raspuns cu aceasi moneda la jmecherul lu’ Dumnezeu. De multe ori pierdem din vedere pe cei care nu comenteaza si care sunt mai multi si ne lasam prada simtaminteleor si temperamentelor noastre.

  14. anonymous

    Ieri, te-am intrebat ceva. Ai studiat si tu cumva teologie azs? Nu mi-ai raspuns.

  15. polihronu says:

    „Scuze la toate doamnele…”

    Deh, maica, cititoarele O2 sint mai tari de inger decit soata lui GB 😛

  16. anonymous says:

    GB,
    Ti-am raspuns ieri tot acolo unde m-ai intrebat, la profetia lui Mao Zedong

  17. ”e cititoare fidela de O2”.

    Hey, atunci… ce mai faci Doina?

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: