Profeția lui Mao Zedong

11 august 2017 de 167 comentarii

Înregistrat sub Video Tagged with , , , ,

167 Responses to Profeția lui Mao Zedong

← Older Comments
Newer Comments →
  1. Avatarul lui gheorgheboanta gheorgheboanta says:
    15 august 2017 la 18:20

    Polihronu

    Pasajul din Simfonia 9 de Bach e placut auzului meu. Nu pentru ca e Bach, ci pentru ca e frumos. E o muzica tonala plina de rezolvari ale tensiunilor la tot pasul, nu se succed mai mult de 2-4 contraste (acorduri disonante) si urmeaza un acord armonic (consonant). Asa cum percep eu, Simfonia 9 de Bach nu poate fi descrisa prin comentariul care l-am facut la muzica lui Shostokovich, o muzica atonala, greu de digerat de urechile mele.

  2. Avatarul lui Gheorghe Boanta Gheorghe Boanta says:
    15 august 2017 la 18:32

    Polihronu

    Fantezia cromatica a lui Bach ma incanta.

  3. Avatarul lui Andrei Voiculescu Andrei Voiculescu says:
    15 august 2017 la 18:45

    Gheorghe Boanta,

    Problema e ca, in practica, un crestin nu prea are cum sa nu aiba o teologie politica. Sa va dau un exemplu. Sa zicem ca eu sau dvs ajungem ministri sau parlamentari sau ocupam o functie publica oarecare. Sau ma rog, nu noi, ci un crestin oarecare. Ce va face acel crestin vis-a-vis de problema avorturilor sau a legalizarii casatoriilor homosexuale ? Se va comporta la biserica ca un crestin si in public ca un ateu? De fapt, in timpurile apostolice, biserica a fost societatea civila. Crestinismul s-a predicat public, in piete, in sinagogi, in agora, mai tarziu in scoli. Nu se poate concepe un crestinism lipsit de o teologie politica. Nu face sens. Si din pacate da, crestinismul si-a ratat misiunea si nici nu avea cum sa nu o rateze. De-aia avem un dumnezeu rastignit si nu unul care a coborat de pe cruce.

  4. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    15 august 2017 la 18:55

    „muzica lui Shostakovich, o muzica atonala”

    Vezi? Nu stii ce vorbesti.

  5. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    15 august 2017 la 18:57

    „si nici nu avea cum sa nu o rateze”

    Plecaciuni, AV.

  6. Avatarul lui Gheorghe Boanta Gheorghe Boanta says:
    15 august 2017 la 19:14

    Andrei Voiculescu

    Daca teologia politica, nu inseamna neaparat implicarea directa a bisericii in actiunea politica, ci se rezuma doar la exprimarea vocala a pozitiei ei teologice fata de anumite subiecte arzatoare care framanta societatea, precum avortul, homosexualitatea, libertatea de constiinta, etc., atunci cred ca biserica trebuie sa faca teologie politica. Ea trebuie sa aiba o abordare critica fata de sistemul politic si social dominant, ispitit intotdeauna sa se transforme intr-un idol si sa se impuna pe sine, chiar prin forta, ca valoare absoluta. Daca asta este teologia politica, (nu varianta hard la care m-am referit in comentariul meu de mai sus), atunci biserica trebuie sa faca teologie politica. In societate ea trebuie sa fie o voce profetica, care denunta raul si falsele valori.

    Cat despre politicienii crestini, membri intr-un partid politic, sau in administratia de stat, nu cred ca trebuie sa aiba duble standarde. Ar fi o catastrofa pentru ei si pentru cei pe care-i reprezinta. Ei ar trebui sa fie intotdeauna consecventi cu propria lor constiinta. Iar daca nu pot de pe pozitia puterii, o pot face in opozitie. Nu cred ca un crestin ar trebui a fie membru, de pilda, in recentul partid USR care a votat prin referendum intern sprijinirea politicilor neomarxiste. Un politician crestin trebuie sa fie un ispravnic, la fel ca un pastor/preot in slujba adevarului, binelui si frumosului moral. Oricum stiu ca este greu, dar cine a spus ca promovarea valorilor autentice este usoara?

  7. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    15 august 2017 la 19:23

    „in slujba adevarului”

    Hahaha.

  8. Avatarul lui Gheorghe Boanta Gheorghe Boanta says:
    15 august 2017 la 19:28

    Polihronu

    Ai dreptate. Dupa ce am publicat comentariul am vazut eroarea. Acum, nu trebuie sa ma dojenesti asa de tare 🙂 , daca nu am nivelul tau in arta muzicala. Interpretez la pian (in tinerete si la chitara clasica) la nivelul muzicii din biserica. De asemenea si din Bach, Bethoven, etc, ceea ce nu este prea complicat. Nu mai mult. In rest sunt si eu un meloman, dar mai clasic. Asta era pe vremea tineretii mele, cam in aceeasi peroada cu a parintilor tai. Sincer, auzindu-l pe Shostokovich am avut impresia ca aud o muzica atonala. Nu-mi place muzica asta, si am confindat-o cu Shostokovich. Dar, smerenia si mia culpa sunt mai de pret decat prezumptia. Intotdeauna este loc de invatat mai mult.

  9. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    15 august 2017 la 19:35

    „Asa cum percep eu, Simfonia 9 de Bach nu poate fi descrisa prin comentariul care l-am facut la muzica lui Shostokovich”

    Ai probleme de perceptie, pesemne. Muzicologi de prima mina au spus ca inventiunea asta e plina de „clashing dissonance” si „serpentine chromaticism”, e „tortured” si emana „a sense of the deepest of sorrows”. Discutind despre motivul BACH, care figureaza si aici, unul chiar scria: „there are moments in his music which verge on the atonal, where changes of key are so rapid and overlap in such a way as to suggest that the music is momentarily in more than one key at the same time (pantonality) or no key at all (atonality). This is certainly true in the f minor Sinfonia and in parts of Die Kunst der Fuge.”

    Si nu e Fantezia cromatica o fuga continua (in sensul emotional, din descrierea ta), fara odihna, plina de contraste, plumburie si ratacitoare? Familiaritatea ta devotionala cu muzica lui Bach te impiedica sa-l citesti corect – asa cum se intimpla in general cu credinciosul si scriptura lui.

  10. Avatarul lui Mazael Feuerstein Mazael Feuerstein says:
    15 august 2017 la 19:38

    polihronule tu nu esti ateist, ci de milioane de ori mai aproape de Adevar decat asa zisii credinciosi, in somnul meu am visat, ca momentul trezirii ar fi un moment de claritate totala, intru catva inrudit cu acest gen de exprimare artistica a naturii umane.

  11. Avatarul lui Edmond Constantinescu Edmond Constantinescu says:
    15 august 2017 la 19:40

    Daca teologia politica, nu inseamna neaparat implicarea directa a bisericii in actiunea politica, ci se rezuma doar la exprimarea vocala a pozitiei ei teologice fata de anumite subiecte arzatoare care framanta societatea, precum avortul, homosexualitatea, libertatea de constiinta, etc., atunci cred ca biserica trebuie sa faca teologie politica…

    Cat despre politicienii crestini, membri intr-un partid politic, sau in administratia de stat, nu cred ca trebuie sa aiba duble standarde. Ar fi o catastrofa pentru ei si pentru cei pe care-i reprezinta.

    Cu respect, nu sunt de acord. Cineva are tot dreptul să aibă o opinie conservatoare social, dar nu are dreptul să aducă argumente teologice în discursul politic. Dacă ai un argument împotriva homosexualității sau avortului care nu se bazează pe Biblie sau teologie, avem o discuție. Ai adus argumentul teologic, s-a încheiat. Acesta este și motivul pentru care evanghelicii din US preferă catolici mai degrabă decât evanghelici în curtea supremă. Pentru că se pricep să argumenteze cu legea naturală, deși argumentul neo-tomist este medieval, și de aia nici nu ține.

    Cât despre politicieni, ei sunt madatați pe baza contractului social nu a legământului cu Dumnezeu. Un politician trebuie să judece din punctul de vedere al constiuției (care este seculară în țările civilizate) și al binelui temporar. Vezi Karl Popper ”Societatea deschisă și dușmanii ei”. O societate subordonată unor scopuri atemporale, fie ele legate de un viitor pământesc utopic sau de viața viitoare, este prin definiție o societate închisă.

    Problema cu avortul ete că, oricât ne repugnă idea, un copil nu este subiect juridic înainte de a se naște. Subiectul juridic este mama. În al doilea rând, mama are dreptul constituțional să fie stăpână pe corpul ei, care din motive independente de voința statului este una cu copilul.

    În cazul căsătoriilor homosexuale, problema este mai simplă. În scoietățile moderne căsătoria civilă este doar un contract social. Dacă din punct de vedere teologic căsătoria este mai mult decât atât, asta nu afectează partea civilă. Ne place sau nu, drepturile civile sunt egale. Dacă vrem să opunem teologia drepturilor civile, ajungem să ne întoarcem la căsătoria biblică, adică la poligamie, căsătoria cu minore, dreptul părinților de a-și vinde fetele, etc. Căsătoria monogamă între părți consensuale vine din dreptul roman nu din Biblie, ca dealtfel și noțiunea îmlpetirii căsătoriei religioase (păgână) cu cea civilă. Catolicii doar au încreștinat dreptul roman iar Revoluția Franceză a separat căsătoria civilă de cea religioasă. Marea Lptă este aici o sursă de confuzie pentru mulți.

  12. Avatarul lui Edmond Constantinescu Edmond Constantinescu says:
    15 august 2017 la 19:56

    Se va comporta la biserica ca un crestin si in public ca un ateu?

    Așa cum îi cer ateului ca în discursul juridic să fie neutru față de a-tesimul său, îi cer creștinului să fie neutru față de dumnezeul său. Dumnezeu nu este parte civilă în contractul social. Adică nu are drepturi. La fel cum societatea nu are dreptul să îți spună cărui Dumnezeu să te închini, sau să nu te închini, Dumnezeu nu are dreptul să dicteze contractul social. Nu dați lui Dumnezeu ce este al Cezarului și invers. Nu am făcut contract cu YHWH la Sinai că vom fi poporul lui, iar împărăția lui Hristos nu este din lumea aceasta. Dacă Dumnezeu are ceva de obiectat, o poate face la Judecată, adică în altă lume. Aici și acum, Dumnezeu este tăcere în spațiul public.

  13. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    15 august 2017 la 20:00

    „polihronule tu nu esti ateist, ci de milioane de ori mai aproape de Adevar”

    Inca imi suride incertitudinea descriptiva despre care vorbeam aici.

  14. Avatarul lui Andrei Voiculescu Andrei Voiculescu says:
    15 august 2017 la 20:36

    Edi Constantinescu,

    Pai daca casatoria monogama consensuala nu este din Biblie, atunci de ce spune Hristos ca „se va lipi barbatul de femeia sa si vor fi amandoi un trup”? Iar Pavel spune ca fiecare femeie sa aiba barbatul ei si la fel si barbatul sa aiba femeia lui? Mai sunt si alte citate dar cred ca acestea sunt suficiente ca sa putem recunoaste ca exista suport biblic nou-testamentar pentru casatoria monogama.

  15. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    15 august 2017 la 21:10

    Apropo, ca sa nu-l inecam pe saracul Bach in plumb, sa ne aducem aminte si ca a flirtat cu opera comica.

  16. Avatarul lui Andrei Voiculescu Andrei Voiculescu says:
    15 august 2017 la 21:25

    Edi Constantinescu,

    Si mai am o intrebare. Evacuindu-l pe Dumnezeu din spatiul public in spatiul privat si negandu-i orice drept de a „vorbi” in spatiul public nu stergem astfel cu buretele 2000 de ani de crestinism ? In acest caz ar insemna ca toata istoria crestina de pana in modernitate a reprezentat o varianta denaturata a crestinismului. Se poate insa sustine asta?

  17. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    15 august 2017 la 23:04

    Vagabondajul pe YT produce si rezultate agreabile 😛

  18. Avatarul lui Edmond Constantinescu Edmond Constantinescu says:
    16 august 2017 la 05:19

    Pai daca casatoria monogama consensuala nu este din Biblie, atunci de ce spune Hristos ca “se va lipi barbatul de femeia sa si vor fi amandoi un trup”? Iar Pavel spune ca fiecare femeie sa aiba barbatul ei si la fel si barbatul sa aiba femeia lui?

    Isus aduce un argument din legea naturală împotriva Bibliei. Cei care vin cu Biblia (Moise) sunt cărturarii. Isus spune ”la început” (adică înainte de legea dată de Moise/Biblie) nu a fost așa. La început se referă la natura umană (Adam) în opoziție cu Legea/Biblia. Isus atacă căsătoria biblică ca ceva împotriva naturii.

    Pavel nu scrie ca cineva care adaugă o carte la Biblie. Asta este percepția noastră. Sfatul său este dat celor care nu sunt sub lege. Argumentul este moral nu dogmatic. De altfel în context spune că din pricina curviei este bine ca fiecare să fie prins într-o relație mai degrabă decât să fie singur. Tot pavel recomandă monogamia pentru prezbiter. Romanii și grecii erau monogami și creștinii nu puteau fi inferiori moral societății eleniste. Noțiunea că Legea VT este inferioară moral legii naturale apare de altfel menționată în dialogul lui Iustin cu Trifo ca fiind o concepție generală a creștinilor: ”Noi am ține Legea dacă nu am știi de ce v-a fost dată”. Motivul invocat de Iustin pentru darea legii repetă idea lui Isus: ”Din pricina împietririi inimilor voastre” v-a dat Dumnezeu Legea. Noi nu avem nevoie de ea pentru că știm din fire ce este moral.

    Căsătoria creștină este încreștinarea căsătoriei romane (”Împletirea dreptului divin și uman”). Chiar și jurământul la altar nu vine din Biblie ci din ritualul roman (”Eu Gaius… eu Iulia…”). Jurământul nu are sens în Biblie unde legământul este între familia care dă/vinde fata și bărbatul care o ia/cumpără. Unul din aspectele anacronice ale ritualului de nuntă protestant american pe care românii în slugărnicia lor proverbială s-au grăbit să-l imite este întrebarea pastorului ”Who gives this woman to this man”. Firește, numai un bărbat poate să o dea, în nci un caz mireasa, nici măcar mama.

    Creștinii din sec II-III nu se îndoiau de superioritatea morală a romanilor față de iudei. Vezi apologia lui Tertulian unde creștinii nu sunt prezentați ca unii care vor să-i învețe pe romani Legea lui Moise ci ca adevărații romani care practică vechile virtuți romane în contextul decăderii generale.

  19. Avatarul lui Edmond Constantinescu Edmond Constantinescu says:
    16 august 2017 la 05:42

    Si mai am o intrebare. Evacuindu-l pe Dumnezeu din spatiul public in spatiul privat si negandu-i orice drept de a “vorbi” in spatiul public nu stergem astfel cu buretele 2000 de ani de crestinism ? In acest caz ar insemna ca toata istoria crestina de pana in modernitate a reprezentat o varianta denaturata a crestinismului. Se poate insa sustine asta?

    Căsătoria Cezarului cu Hristos este marea eroare a evului mediu pe care Luther a reformat-o. Însăși noțiunea de teologie politică așează teologia în afara spațiului public. Teologia se ocupă de ceea ce nu este cauzat (Aristotel, Aquinas), deci nu este legiferat. Așa cum teologia naturală se referă la ce este în afara naturii, teologia politică se referă la ce este în afara politicului. Întrebarea teologiei politice este ”cine are drept să declare starea de excepție” (Carl Schmit) nu cine face legile și le aplică. Cu alte cuvinte, teologia politică justifică Revoluția împotriva ordinii consacrate. Vezi de exemplu argumentul lui John Milton pentru regicid și, mai ales, Declarația de Independență: ”Noi luăm aceste adevăruri ca de la sine înțelese, (nu se bazează pe o lege)… toți oamenii egali… dreptul la viață, libertate, și căutarea fericirii”. Catolicii au arătat că asta este o erezie și protestanții din Sud că este împotriva Bibliei. ”Drepturile omului sunt dreptul omului de a călca cele zece porunci”.

    Libertatea creștină, conform lui Pavel, se bazează pe dreptul lui Mesia de a declara starea de excepție. Ioan 8 (femeia prinsă în preacurvie) și justificare lui Isus pentru culesul de spice în Shabbath este dreptul lui Mesia de a da starea de excepție (”aici este unul mai mare ca templul/David).

    A nu se confunda ”teologie politică” cu ”teocrație”. În teocrație nu există dreptul la excepție.

  20. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    16 august 2017 la 07:18

    „dreptul lui Mesia de a declara starea de excepție”

    Tocmai aceasta inovatie (acompaniata de teologia anomica a lui Pavel) face din personajul Isus Hristos un umanist.

  21. Avatarul lui Edmond Constantinescu Edmond Constantinescu says:
    16 august 2017 la 07:20

    Conceptul de teologie politica, daca il inteleg bine, inseamna implicarea politica a institutiei bisericii si a ierarhiei eclesiastice in viata seculara pentru a instaura o forma de teocratie, similara celor islamice, sau, ca sa dam un exemplu mai aproape de noi, similara celei din Geneva lui Calvin. Probabil o forma mai soft, mai democratica a teologiei politice ar fi crearea unui partid politic al bisericii care sa participe la alegeri pentru a impune politici teocratice in domeniul secular.

    Teologie politică este termenul folosit de Carl Schmitt pentru a explica baza juridică a dictaturii lui Hitler. Să nu uităm că Hitler nu a fost Franco. Hitler a fost un revoluționar nu un conservator. Probabil un alt termen potrivit ar fi mesianism politic. Cei mai mari entuziaști ai lui Schmitt nu sunt creștinii ci marxiștii.

    Creștinismul este o teologie politică în sensul lui Schmitt atunci când revendică dreptul lui Mesia de a suspenda Legea și când revendică dărâmarea barierelor sociale în Imperiul Roman. Noțiunea bisericii care fuzionează cu statul este întoarcerea la ce a dărâmat Creștinismul. Creștinul nu este sub nici un fel de autoritate sau lege decât cea a iubirii. În momentul când creștinul face legi pentru alții și-a pierdut propria libertate și a căzut sub lege.

    Firește, ca cetățean, este sub lege și face legi, dar asta ține de natura duală a experienței lui. De exemplu, Pavel spune sclavilor să fie supuși stăpânilor. Asta ține de locuirea în lume, dar nu are nici o legătură cu împărăția în care nu este stăpân și sclav. De aceea lui Filimon îi spune ”nu îți poruncesc” ci îl roagă în numele dragostei – singura lege și autoritate creștină. Poți cere unui homosexual în numele dragostei să nu revendice dreptul civil de a se căsătorii, dar nu îi poți lua dreptul. Însă când ai rugat un gay în numele dragostei l-ai acceptat deja ca creștin și gay în același timp. Dacă un gay nu poate fi creștin, lasă-l în pace. Pavel spune că nu avem treabă să îi judecăm pe cei din lume, cel puțin din lumea aceasta.

  22. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    16 august 2017 la 07:38

    Apropo de modelul marital din mitul Genesei, importante nu sint cantitatile, ci manipulantii. Zeul (cu toiag intre picioare, fireste) ii da barbatului femeia – lucru de care acesta din urma e acut constient, mai ales cind o ia pe aratura („femeia pe care mi-ai dat-o” – 3:12). Nu exista consimtire libera (alegere), nici dragoste. Femeia nici macar nu este un individ in Gn 2, ci doar o ‘specie’, un ‘soi’ nou. Crestinilor le place sa infloreasca romantic „ajutorul potrivit”, dar cind barbatul zice „iată în sfârşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea” (2:23), el nu se refera la o femeie anume, ci la femeie in general.

  23. Avatarul lui Edmond Constantinescu Edmond Constantinescu says:
    16 august 2017 la 07:52

    GB,

    O prefer pe Hannah Arendt cu banalitatea răului. Noțiunea de patologie face din stalinsim și hitlerism catastrofe ale naturii, ca un cutremur sau un tzunami. Ne absolvă pe noi ”oamenii normali” de crimele secolului.

    Mă îndoiesc că Tismăneanu consideră că părinții săi care au luptat în Spania au fost niște psihopați. Dimpotrivă, au fost niște idealiști care cu toată sinceritatea au fost gata să moară pentru o cauză. În ultimă instanță, Stalin este cel care a trădat revoluția din Spania și ca atare părinții lui devin complici fără voie la trădarea cauzei pentru care au luptat. De unde au învățat părinții lui VT radicalismul mesianic decât de la profeții lui Israel? VT când era la universitate spera să aducă marxismul european în România, deci era un revoluționar ca părinții săi. Apoi a ajuns în america și a spus ca poetul ”lumea-i cum este și ca dânsa suntem noi”, s-a dat cu neo-liberalii, adică și-a pierdut credința, ba a încercat să se dea și cu creștinii dreptcredincioși, dar ăștia nu-l iartă că e evreu, așa că Tismăreanu trebuie să folosească limbaj clinic, ”patologii”, și să explice cum că părinții au luat un virus.

    Relația între creștinism și marxism este dialectică și Hegel este dovada. Hitlerismul este anti-creștin, la fel ca Nietzsche. De fapt Hitler l-a înțeles foarte bine pe Nietzsche. Și da, Nietzche nu era Nietzsche fără teologie și fără 9 generații de pastori luterani în familie.

  24. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    16 august 2017 la 07:56

    Si fara Bach 🙂

  25. Avatarul lui Edmond Constantinescu Edmond Constantinescu says:
    16 august 2017 la 07:57

    Daca pe Pamant facem ce facem oare ce-om face pe Marte?

    Așteptăm a doua venire cu zece minute mai de vreme.

  26. Avatarul lui Edmond Constantinescu Edmond Constantinescu says:
    16 august 2017 la 08:01

    What kind of songs?

    Cântarea celor 144.000

  27. Avatarul lui Edmond Constantinescu Edmond Constantinescu says:
    16 august 2017 la 08:18

    Tocmai aceasta inovatie (acompaniata de teologia anomica a lui Pavel) face din personajul Isus Hristos un umanist.

    Într-o interpretare extremă, Isus alege să moară pentru că este Dumnezeu. Cel care iese din mormânt este doar Omul.

  28. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    16 august 2017 la 08:24

    Dar nu e NT campionul „interpretarilor extreme”, niciunde mai apasat decit in incercarea lui Pavel de a ne convinge ca legamintul hristic e innoirea ieremiaca a Vechiului? Asa cum sugeram aici, logica sacrificiului reclama moartea iremediabila a lui Dumnezeu.

  29. Avatarul lui Ianis Ianis says:
    16 august 2017 la 08:26

    Poli
    Mersi pentru orchestratia lui Webern. Ofranda Muzicala suna foarte modern asa.

    In alta ordine de idei, uite peste ce am dat navigand la intamplare pe yt: simfonic jazz

  30. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    16 august 2017 la 08:48

    Well, ii datoram lui Grofé cea mai populara versiunea a Rapsodiei albastre a lui Gershwin. Dar daca vrei jazz simfonic, eu iti recomand… Shostakovich 😀

  31. Avatarul lui Ianis Ianis says:
    16 august 2017 la 09:51

    N-ar fi prima data cand o (re)orchestratie suna mai bine decat originalul. Eu as pune cap de lista versiunea lui Ravel la Picture and Exhibition. Stiu ca tie iti place versiunea de pian 🙂

  32. Avatarul lui Ianis Ianis says:
    16 august 2017 la 09:55

    Valsurile de pe albumul de jazz al lui Shostakovic sunt foarte populare in industria filmului, imi pareau foarte cunoscute

  33. Avatarul lui Gheorghe Boanta Gheorghe Boanta says:
    16 august 2017 la 11:20

    Edmond Constantinescu

    – “Probabil un alt termen potrivit ar fi mesianism politic”.

    Cred ca “mesianism politic” este un termen mai potrivit, decat “teologie politica”. Pe mine m-a derutat. Intr-o interpetare comuna, “teologie politica” te duce cu gandul la biserica, crestinism in relatie cu politica, nu la Hitler .

    – “Poți cere unui homosexual în numele dragostei să nu revendice dreptul civil de a se căsătorii, dar nu îi poți lua dreptul”.

    Sunt de acord ca nu poti lua unui homesexual dreptul de “a se casatori”, in sesnul casatoriei ca un contract civil, sau parteneriat civil, care stabileste drepturile si obligatiile civile ale celor doi implicati in relatie. Omul este liber sa faca ceea ce vrea cu viata lui, cu trupul lui si cu sufletul lui, chiar sa incalce poruncile morale divine, asa cum ati spus, atata vreme cat nu prejudiciaza pe ceilalti. Dar, revendicarile maritale ale homosexualilor nu se opresc la acest “drept civil”. Ei vor ceva ce nu mai tine de dreptul civil, ci de abuz, de incalcarea flagranta a drepturilor altor persoane:
    1. Ei vor redefinirea conceptului de casatorie crestina. De aceea, se lupta sa impuna legi care sa oblige bisericile sa-i casatoreasca religios, cu binecuvantare de la Dumnezeu, chiar daca homosexualitatea, din perspectiva teologiei crestine, niciodata nu ar putea fi justificata ori disculpata de stigmatul de degradare morala si pacat, de nici o hermeneutica, oricat de ultraliberala ar fi. Deci, se incalca dreptul la libertate de constiinta si libertate religioasa. Sunt deja arhicunoscute cazurile americane in acest sens din guvernarea Obama/Hilary, sau din alte tari dominate de neomarxism si relativism.
    2. Ei vor redefinirea familiei naturale: “Tata” poate fi si o femeie, iar “mama” poate fi si un barbat, prin urmare, ei cer dreptul de adoptie de copii, pe care nu-i pot aduce pe lume, dar ii pot rapi “legal”. Se incalca dreptul unui copil la o femeie ca mama, si la un barbat ca tata (modelul feminin si masculin este definitoriu in dezvoltarea psiho-sociala normala a copilului); si se incalca bestial dreptul unei mame si al unui tata de a-si creste propriul copil, pe care l-au adus pe lume, fiindu-le rapit prin folosirea a tot felul de tertipuri si pretexte “legale” inumane si prin interventii politienesti brutale.
    3. Recunosterea dreptului homosexualilor la un parteneriat civil si la ceea ce vor ei sa faca in intimitatea lor, nu inseamna libertatea de a face ceea ce vor in spatiul public, incalcand dreptul altor cetateni la decenta, la educatia morala a copiilor lor, fara expunerea de imagini pornografice, de scene grotesti si scandaloase pentru un om cu o minima educatie.

    – “Aici și acum, Dumnezeu este tăcere în spațiul public”.

    Argumentul pe care-l dezvoltati pana la aceasta afirmatie mi se pare logic, dar aici, negati lui Dumnezeu dreptul de a-Si folosi biserica ca voce profetica. Da, biserica nu are dreptul sa legifereze in spatiul civil, dar a spune ca biserica, ca voce profetica a lui Dumnezeu, ar trebui exclusa din spatiul public mi se pare prea mult, nedrept si imposibil. Atunci ce alta ratiune are biserica decat aceea de a vesti Evanghelia si valorile ei morale in spatiul public, prin glas, prin scris si prin fapte? A impinge biserica in spatiul privat, inseamna a nega ratiunea ei de a fi si a o impinge din nou in catacombe, eventual prin persecutie.

    Vorbind de drepturi civile si de spatiul public, vorbim de o societate civila. Cine are dreptul sa reprezinte societatea civila? Partidele politice si cateva ONG-uri angajate in slujba ideologiei neomarxiste si sprijinite foarte generos cu milioane si milioane de dolari/euro de niste elite minoritare si perverse, dar foarte puternice economico-financiar? Dar, de ce biserica nu are dreptul sa reprezinte societatea civila? Ea este compusa nu numai din cler, ci din marea majoritate a platitorilor de taxe. De ce crestinii nu ar avea dreptul sa fie reprezentati in spatiul public de biserica careia ii apartin? In spatiul public al soceitatii civile, eu cred ca biserica are acelasi drept sa se exprime, la fel ca si un ONG sorosist. Si nu inteleg, de ce nu ar fi corect sa se exprime asupra unor chestiuni arzatoare ce framanat societatea civila conform convingerilor ei teologice? De ce ideologia filozofica da, iar teologia nu? Mai ales, ca teologia este reprezentata de marea majoritate a platitorilor de taxe. Repet, nu ma refer la legiferare, ci la dreptul la libera exprimare, ce poate influenta felul in care decide legislativul privitor la unele chestiuni ce framanta societatea.

  34. Avatarul lui Gheorghe Boanta Gheorghe Boanta says:
    16 august 2017 la 11:37

    Edmond Constantinescu

    Tocmai am citit o postare scrisa in facebook de prof.univ.cof.dr. Adriani Papahagi de la Univ. Babes Bolyai, Cluj. Cum o comentati? Chiar daca par agravant si alarmist, eu banuiesc ca ne vom afla curand in epicentrul unui uragan ideologic teribil. Redau aceasta postare ca o ilustrare a fenomenului cauzat de ideologiile extreme de stanga, influente nu numai in sfera asa numitelor drepturi civile, despre care discutam mai sus, dar este tot mai evident ca nici macar domeniul cercetarii stiintifice nu ramane in afara violului ideologic neomarxist.

    Fac parte din Societatea Internațională a Anglo-Saxoniștilor (ISAS), adică a profesorilor și cercetătorilor specializați în istoria și literatura engleză din sec. V-XI/XII.
    Firește, pe vremea aceea, în evul mediu „întunecat”, umanitatea înapoiată nu inventase încă marxismul cultural, așa că anglii și saxonii nu știau să-și ceară scuze că nu sunt destul de feminiști și că poemele lor nu respectă paritatea eroi/eroine.
    Nici prea mulți anglo-saxoni de culoare sau musulmani nu existau în vremea lui Beda, așa că, pe scurt, ei nu prea sunt un subiect în cercetarea anglo-saxonistică.
    Noi știm azi că anglo-saxonii erau obscurantiști, rasiști, creștinopați și sexiști. Ei nu știau încă asta, dar nu e niciodată prea târziu să-i demascăm.
    La fel, trebuie să-i demascăm preventiv pe cei care studiază parșiv, deviaționist și albo-suprematist poemele religioase anglo-saxone din Ms Junius 11, omiliile lui Aelfric sau traducerile din vremea regelui Alfred cel Mare.
    Să ne facem deci autocritica!

    Iată ultimul mesaj primit de la conducerea acestei societăți savante, ocupate până de curând cu studiul pașnic al limbii, literaturii, istoriei și surselor manuscrise ale culturii anglo-saxone (engleze vechi):
    „It is also crucial to recognize that medieval studies is [are!] not unconnected to the world „outside” – one need to only look at the objects of medieval material culture – shields and helmets and banners – appropriated and wielded by hate groups at Charlottesville, or consider how even the term „Anglo-Saxon” is connected to an ideology of white supremacism in addition to its traditional use within our fields of early medieval scholarly study.
    As teachers, scholars and intellectuals, we all must work to acknowledge and work against such hateful, and hate filled, reformulations of the medieval, when the opportunity presents itself, as well [as to] reexamine our our [sic!] own practices, methods and beliefs within our work. We are connected to such issues, but how we remain connected to them has the capacity to redefine our fields, and our work, for better or for worse. Work for change.” (ultimul îndemn e un soi de echivalent obamist al strigătului tradițional „Luptăm pentru pace!”).

    Nu știu ce s-a discutat la congresul ISAS, recent încheiat în Honolulu (prea departe și prea scump pentru mine), dar aparent temele care au animat comunitatea nu au mai fost exclusiv savante, ca în trecut, ci preponderent ideologice.
    S-a vorbit despre „Decolonizing Anglo-Saxon Studies” și „The Obama Moment of Anglo-Saxon Studies” (?!?).

    Noul președinte al Societății s-a angajat ferm în fața membrilor, în acești termeni:
    „We have taken feminist scholarship more seriously; and this past week was spent discussing how to strengthen our most vulnerable members so that the field as a whole can grow stronger. We may stand at a crossroads, facing many unanswered questions, but there are a few things I know for sure:
    – We reject white supremacist abuse of our period and our terminology.
    – No amount of words – statements, petitions, or nomenclature – will replace the need for action.
    – ISAS will continue to evolve, as it always has.”

    Nu știu ce legătură au aceste onorabile preocupări cu filologia și istoria medievală, nici nu am cunoștință ca vreun membru să fi comis vreun act odios în ultimele decenii. Observ doar cum o societate savantă își asumă un discurs politic, care nu are nicio legătură cu studiile noastre. Dar ce nu e politic azi?

    În fine, a fost aleasă, cu o impardonabilă întârziere istorică, o vice-președintă de culoare, care a ținut acest discurs – nu despre excelența academică sau în cercetare, ci despre agenda ideologică a zilei:
    „This is an opportunity to make positive change in the field. ISAS and the A-Sist [nu știu ce e asta: Anglo-Sisters?] community has [have!] been rattled pretty hard over the last year and a half, but it seems that there is a genuine movement to make our field better. As a woman of color and an Anglo-Saxonist, I hope I can provide a perspective that is somewhat on the periphery of the field right now. However progressive my input may be, I am conscious of the many people in the field who have been there for decades and contributed to advancing scholarship. My hope is not to make anyone outsiders, but this ‘moving forward’ will require us all to become a collective team and perhaps on occasion meet in the middle. Change may happen slowly, but I think it will come.”

    Cu alte cuvinte, spune că, deși ISAS va trece de la o agendă științifică la una ideologică „progresistă”, nu vrea să-i epureze din prima pe moșii albi încremeniți de decenii în filologie.
    Pe scurt, am intrat într-o organizație savantă în 1999, iar în 2017 m-am trezit într-un club cu o agendă politică progresistă, total irelevantă, dar parazitând agresiv obiectul nostru de studiu. În loc să discutăm despre manuscrise și descoperiri arheologice, vorbim despre Obama și agenda progresistă.

    La asta ne opunem, dragi prieteni, cât mai putem: la transformarea educației și cercetării în învățământ politic. Parcă am mai trăit asta înainte de 1989 și, zău, nu era deloc amuzant.

  35. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    16 august 2017 la 12:33

    Din nou, in mizerabila traditie a ipocriziei de dreapta romanesti, Papahagi trage un pirt colosal. Abereaza astfel: „În loc să discutăm despre manuscrise și descoperiri arheologice, vorbim despre Obama și agenda progresistă.” Oricine poate consulta insa programul congresului ISAS. Manuscrisele si arheologia n-au fost deloc ignorate. Dar orice organizatie, inclusiv cele academice, se ocupa si de chestii… organizatorice si de politica administrativa sau de relatii publice. E numai normal. Si nu, o societate de studii medievale nu e datoare sa adopte moravuri medievale.

  36. Avatarul lui gheorgheboanta gheorgheboanta says:
    16 august 2017 la 12:53

    Polihron

    „Dar orice organizatie, inclusiv cele academice, se ocupa si de chestii… organizatorice si de politica administrativa sau de relatii publice.”

    De cand o agenda ideologica intra in categoria: chestii organizatorice . . . bla, bla, bla. . ?

    „Si nu, o societate de studii medievale nu e datoare sa adopte moravuri medievale”.

    Despre ce adoptare de moravuri medievale este vorba? Cand lipseste un argument, inventam unul. Ca in ateism 🙂 .

  37. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    16 august 2017 la 13:10

    Nu e treaba mea ce si cum intra in agenda politica a ISAS. Papahagi n-are decit sa-si miste totusi fundul pe la congrese, ca sa-si prezinte opiniile. Ideologia e dintotdeauna cu noi, si nu pleaca nicaieri. Nu te ocoleste nici pe tine – fii pe pace.

    Papahagi e cel care aduce in discutie moravurile medievale, de parca acestea ar fi sub atac din partea colegilor sai. Cit despre argumente, imi datorezi prea multe pentru ca sa nu citez proverbul ala cu ciobul si oala sparta.

  38. Avatarul lui gheorgheboanta gheorgheboanta says:
    16 august 2017 la 13:51

    Polihronu

    Ieri, m-ai dojenit cand eronat am descris muzica lui Shostokovich ca atonala, spunandu-mi ca nu stiu ce vorbesc. Mi-am recunoscut imediat eroarea, insa ceva nu ma lasa complet convins, deoarece perceptia urechii mele, imi da impresia ca muzica lui S. nu e cu totul in regula cu tonalitatea. Am descoperit ca ceva dreptate totusi aveam, desi nu intru-totul:

    A polystylist, Shostakovich developed a hybrid voice, combining a variety of different musical techniques into his works. His music is characterized by sharp contrasts, elements of the grotesque, and ambivalent tonality;
    Shostakovich’s works are broadly tonal and in the Romantic tradition, but with elements of atonality and chromaticism.

    “The most crucial lacuna in western understanding of Shostakovich’s music concerns harmonic and tonal language.” As analysts, we tend to place composers harmonically into one of two categories, tonal or atonal, which leaves little room for those, like Shostakovich, who fall somewhere in between.

    Preludiul si fuga 15 “The vivace fugue is a tour de force of chromatic and atonal writing. The subject contains 11 of the 12 semitones available.”

    “Donohoe approaches the music with detachment and a good deal of poise, observing Shostakovich’s sparse performing instructions to the letter. His control of fingerwork in the more densely textured movements, such as the frenzied quasi-atonal D flat major Fugue, is mightily impressive” BBC Music Magazine, June 2017

  39. Avatarul lui gheorgheboanta gheorgheboanta says:
    16 august 2017 la 13:54

    Polihronu

    Nu cunosc proverbul cu ciobanul si oala sparta. Iti datorez tot atatea argumente cate imi datorezi tu mie . Suntem chit. 🙂

  40. Avatarul lui Octavian Matei Octavian Matei says:
    16 august 2017 la 14:02

    „Cand lipseste un argument, inventam unul. Ca in ateism”

    atei inventeaza argumente? argumente pentru ce ? Nici in ziua si la ora asta tu nu intelegi ce reprezinta ateismul ?

  41. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    16 august 2017 la 22:36

    „ciobanul si oala sparta”

    Freudiana treaba. Ciobul, dom’le, ciobul.

    „imi datorezi tu mie. Suntem chit”

    Nici vorba. Ti-am mai spus asta, da’ tu o tii cu eschivele de doi lei ale apologeticii crestine. Ateismul nu e credinta intr-o non-existenta. E doar recunoasterea faptului ca nu avem argumente temeinice pentru a crede ca zeii locuiesc altundeva decit in imaginarul omenesc (adica, simplificind barbar formula, ateismul e necredinta intr-o existenta – si, vorba aia, si tu esti ateu, cind vine vorba de oricare alt zeu in afara de al tau). D-aia eu sint ateu cu Biblia in mina. Tot d-aia tu esti singurul care are datorii in argumente (din nou, nu pentru ca fandez polemic, ci pentru ca le-am cautat eu insumi si stiu ca minti cind spui le ai).

    „muzica lui S. nu e cu totul in regula cu tonalitatea”

    N-am spus niciunde ca modul in care se misca Shostakovich in cadru tonal este identic cu optiunile baroce. Am spus doar ca Shostakovich n-a fost un atonalist (lucru pe care textele la care trimiti il confirma cu prisosinta). Ba chiar ti-am dat un indiciu crucial – o serie de 24 de preludii si fugi care imita modelul lui Bach, deci trec prin toate tonalitatile, nu pot sa nu fie tonale. Am mai spus si ca gasesti elemente de scriitura atonala cu mult inainte de secolul XX, inclusiv la Bach. Lucrul asta este, din nou, confirmat de referintele tale. Richard Cohn, vorbind despre „chromatic music that is triadic but not altogether tonally unified”, scrie: „Such characteristics are primarily identified with music of Wagner, Liszt, and subsequent generations, but are also represented by some passages from Mozart, Schubert, and other pre-1850 composers.” Poti investiga nitelus asa-numita „cadenta englezeasca”, de pilda, sau „cadenta lui Corelli” si-o sa vezi ca procedeele atonale nu lipsesc nici din muzica Renasterii sau a barocului timpuriu.

    „The subject contains 11 of the 12 semitones available.”

    So what? Si „tema regelui” din Musikalisches Opfer a lui Bach contine „11 of the 12 semitones available” (vezi mai sus clipul cu orchestratia lui Webern).

  42. Avatarul lui Gheorghe Boanta Gheorghe Boanta says:
    17 august 2017 la 08:35

    Polihronu

    “Ateismul nu e credinta intr-o non-existenta”, e doar “necredinta intr-o existenta”

    Un joc de cuvinte tautologic, pentru a evita sofistic ideea ca ateismul este o chestiune de credinta.

    Chestiunea cu adusul de argumente este reciproca. Eu ti-am adus niste argumente rationale ale credintei mele in existenta lui Dumnezeu, dar pentru tine nu sunt valabile. Deoarece, tu cunosti bine argumentele rationale aduse de apologetica crestina, si nu le accepti, nu m-am simtit indemnat sa-ti fac o prezentare detaliata a acestora, pentru ca am considerat lipsita de sens intrarea cu tine intr-o disputa inutila, intr-o lupta fara castigator, in care fiecare il declara pe celalalt invins. De fapt, nu au cum sa se convinga unul pe celalalt. Teismul si ateismul tin de credinta nu de argumente.

    Vreau sa-ti spun: 1. Nu exista argumente rationale irefutabile ale existentei lui Dumnezeu, ci doar argumente acceptabile, satisfacatoare pentru o minte inclinata sa creada. 2. Credinciosul nu cauta argumente ale existentei lui Dumnezeu ca sa-l convinga pe ateu, pentru ca nu are cum, ci ca sa-si sprijine siesi credinta. 3. Daca ateul pretinde credinciosului sa-i aduca argumente in favoarea credintei in existenta lui Dumnezeu, in aceeasi masura este indreptatit credinciosul sa-i ceara ateului argumente (dovezi) ca Dumnezeu nu exista. Prin urmare, ateul si crestinul sunt chit. Nu au de ce sa-si dea socoteala unul altuia.

    Fara sa intru absolut deloc in detalii iti dau cele patru argumente rationale principale in favoarea existentei lui Dumnezeu:
    1. Argumentul cosmologic: a/. orizontal, kalam (origine, prima Cauza) b/. vertical (contingenta, Fiinta necesara, dependenta, schimbare)
    2. Argumentul teleologic (complex design, principiul antropic)
    3. Argumentul ontologic (fiinta)
    4. Argumentul moral (legea morala, Legiuitorul)

    Nu sunt argumente definitive, de necombatut, absolut convingatoare. Sunt mai degraba argumente de tip “semnal”. Sunt idicii. Probabil imi vei spune:“Nu ma intereseaza indiciile, vreau dovezi absolute”. Intr-o ancheta criminalistica, nu numai dovezile clare ajuta la elucidarea cazului, ci si indiciile. La fel, intr-un proces de tribunal, pentru stabilirea adevarului, si indiciile pot fi luate in considerare.

    Acum este randul tau, sa-mi dai niste argumente/indicii/semnale in favoarea ateismului, cu un grad de probabilitate, cel putin la fel de mare, precum argumentele teiste.

  43. Avatarul lui gheorgheboanta gheorgheboanta says:
    17 august 2017 la 10:23

    Polihronu

    „Putem critica postmodernitatea şi avem toate argumentele să o facem. O putem chiar înjura.
    Însă nu putem să ignorăm faptul că:

    1. Modernitatea a murit. Şi nu putem să ignorăm faptul că trăim în postmodernitate, că e contextul în care ne ducem vieţile şi ne purtăm gândurile.

    2. Odată cu modernitatea au murit şi două rele specifice modernităţii: trufia iluministă şi imbecilitatea încrederii în ştiinţă”.

    Bogdan Duca

  44. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    17 august 2017 la 12:27

    Inainte sa ma apuc de chestii mai oneroase (mult, muuult rahat de evacuat zilele astea), hai sa vorbim tot despre muzica. Ianis isi aduce aminte cu siguranta de masterclass-u’ lu’ Barenboim de la Chicago, de acum mai bine de un deceniu – cu Lang Lang si altii cintind Beethoven. Amatorii de exegeza muzicala si tehnica pianistica au acum acces la un alt masterclass de aceeasi talie, cu András Schiff si o generatie mai tinara (Kolesnikov &co) cintind tot Beethoven. Enjoy!

    Iar apropo de limitele permeabile ale armoniei tonale: pe cind obisnuiam sa acompaniez colecta prin biserici (ce vremuri!), recurgeam adesea la improvizatii pe melodii banale sau ultra cunoscute (sonerii de telefon, hiturile verii etc.). Evident ca majoritatea publicului nu acorda nicio atentie muzicilor astora „de fond” – rareori se intimpla ca vreo ureche mai atenta sau de fan infocat sa detecteze impietatile mele. Tema favorita pentru asemenea exercitii era melodia de la Melc melc codobelc. Iata mai jos o armonizare in care apar, in doar doua acorduri, toate notele gamei cromatice si care e perfect tonala.

  45. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    17 august 2017 la 13:03

    „Teismul si ateismul tin de credinta nu de argumente.”

    Bullshit.

    „Acum este randul tau, sa-mi dai niste argumente/indicii/semnale in favoarea ateismului, cu un grad de probabilitate, cel putin la fel de mare, precum argumentele teiste.”

    Pai ce-am facut pina acum? Iar daca nu ai gasit inca bibliografia imensa care arunca in aer argumentele clasice ale teismului, nu-i problema mea. Ajunge sa-ti aduc aminte ca niciunul dintre cele patru enumerate de tine NU este un argument pentru credinta in Dumnezeul Bibliei, pentru care ai tu o afectiune speciala (oricum ti-l imaginezi tu).

    „Nu exista argumente rationale irefutabile ale existentei lui Dumnezeu, ci doar argumente acceptabile, satisfacatoare pentru o minte inclinata sa creada.”

    Tocmai asta e intrebarea: care sint temeiurile inclinarii? N-am devenit ateu doar pentru ca a batut vintul mai tare si mintea mea s-a inclinat in directia opusa.

    „ca sa-si sprijine siesi credinta”

    Asta e o strategie execrabila. Avem talentul sa rationalizam absolut orice timpenie. Si schizofrenicul cauta argumente pentru ca sa-si sprijine iluziile.

    „Nu au de ce sa-si dea socoteala unul altuia.”

    Nu spune in carte ca trebuie sa fii in stare sa dai socoteala de credinta ta? Daca nu ateului, cui?

    Mai spune-i lui Edi chestia asta cu „modernitatea a murit”, sa vedem cit rabda pina cind te upercuteaza. Si, cum sa-ti spun, da’ intre timp si postmodernitatea a murit – chit ca eu sint cel mai mare dintre postmoderni.

    „trufia iluministă şi imbecilitatea încrederii în ştiinţă”

    Se da urmatorul set de propozitii:

    1. cur se la Hanebisho cu sterge Dumnezeu doar
    2. Dumnezeu se sterge la cur doar cu Hanebisho
    3. Dumnezeu nu se sterge la cur doar cu Hanebisho
    4. Dumnezeu nu se sterge la cur, ca n-are
    5. Dumnezeu nu se sterge la cur, ca nu exista

    Nu-i asa ca e imposibil de spus care dintre aceste propozitii e adevarata?

  46. Avatarul lui Octavian Matei Octavian Matei says:
    17 august 2017 la 13:22

    Gheorge

    Nici pe Edi, care e Crestin, nu il convingi cu argumentele alea..

  47. Avatarul lui Octavian Matei Octavian Matei says:
    17 august 2017 la 13:28

    Sa nu se inteleaga gresit… spuneam ca Edi, din pozitie de crestin nu accepta acele argumente a fi valide..

  48. Avatarul lui gheorgheboanta gheorgheboanta says:
    17 august 2017 la 16:28

    Octavian Matei

    Nu pretind sa conving pe cineva. Polihronu mi-a spus ca ii sunt dator cu argumente pentru teism, si i le-am dat, fara sa doresc sa intru mai mult in detalii, deoarece stiam care urma sa fie cursul discutiei. Daca cineva a priori este conditionat sa respinga ceva, va respinge din automatism, din stereotipie. Daca voi credeti ca puteti arunca la gunoi, asa din doua cuvinte in zeflemea, (precum vechii activisti de partid, cand ii auzeam vorbind despre existenta lui Dumnezeu), idei pe care minti savante in istorie le-au conceput, n-am nimic de zis; probabil sunteti mai inteligenti decat ei. Eu nu spun ca aceste argumente probeaza existenta lui Dumnezeu, dar mintii mele, cel putin, ii dau de gandit, ii ridica interogatii. Pentru cine are totul clar, sa faca abstractie de ele.

  49. Avatarul lui polihronu polihronu says:
    17 august 2017 la 18:02

    „Daca cineva a priori este conditionat sa respinga ceva, va respinge din automatism, din stereotipie.”

    Ce te faci ca – iti amintesc – eu am fost mai intii „conditionat aprioric” sa accept, „din automatism, din stereotipie”, teismul? Te ascunzi in dosul degetului.

    „voi credeti ca puteti arunca la gunoi… idei pe care minti savante in istorie le-au conceput”

    „Mintile savante din istorie” au conceput tot felul de nastrusnicii. Nu datoram nimic nimanui doar in virtutea IQ-ului sau a reputatiei.

    „ii dau de gandit, ii ridica interogatii”

    Pai nu sint eu cel care spune ca Dumnezeu e o intrebare legitima? Problema e ca tu nu te opresti la asta.

  50. Avatarul lui Octavian Matei Octavian Matei says:
    17 august 2017 la 18:35

    „Daca cineva a priori este conditionat sa respinga ceva, va respinge din automatism, din stereotipie”

    e vorba de onestitate intelectuala, nu accepti ceva pana nu ai dovezi asta e pozitia fundamentala iar nu respingerea existentei lui Dumnezeu. Dovezile pentru existenta lui Dumnezeu sunt la fel de putine cat pentru existenta unicornilor..

    Asta nu inseamna ca este exclusa exisenta unui Dumnezeu(gen Dawkins scale)

    Idee e respinsa ca nu sunt dovezi- „extraordinary claims require extraordinary evidence”

    da… argumentul din autoritate e perfect ….mare savant era si Ptolemeu si totusi nu cred ca stai prea mult sa verifici geocentrismul lui …

← Older Comments
Newer Comments →

Lasă un răspuns:

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.