Un dublet empiric-transcendental

15 Responses to Un dublet empiric-transcendental

1. Edmond Constantinescu says:

   6 august 2017 la 19:30

   Erată: Am vrut să spun Uranus și mi-a ieșit Saturn din gură. Așa se întâmplă când ții ziua lui Saturn.
2. anonymous says:

   6 august 2017 la 22:36

   Mama transcendentei este imaginatia si limbajul, iar acestea au un inceput si o evolutie, incepe cu maimuta din jungla care priveste un musuroi de furnici si doreste sa se joace cu ele, dar stie ca acestea musca, atunci i-a un betisor si le zgandara, furnicile urca pe betisor imediat. Intr-o alta ocazie cand vrea sa manance niste proteine si nu gaseste nimic sa vaneze, iar furnicile din musuroi se afla sub pamant, maimuta introduce betisorul in gaura din pamant unde se afla furnicile, stiind ( iarasi o sa se prapadeasca ego de ras ) ca acestea se agata de betisor si se hraneste.Mai tarziu primii hominizi incep sa confectioneze unelte primitive din piatra si os, descopera focul. Oamenii din Neanderthal incep sa picteze scene de vanatoare pe peretii pesterilor, se pare ca asi imormanteaza si mortii. Se tem de natura care se manifesta violent, imaginatia a evoluat deja la alt nivel, apar zeii cu tot ritualul de imbunare si hranire a acestora. Despre crime, violuri si cuceriri de teritorii, nu mai vorbim pentru ca pe acestea le aveau si le mai au si maimutele. Limbajul apare si el tot pe-atunci, cand descopera ca poate sa articuleze cuvinte. Apare scrierea, miturile explodeaza, vine poezia,istoriile adevarate sau mai putin. Fiind singura fiinta rationala care gandeste abstract, omul este ingrozit de moarte, gaseste repede un sens al vietii pentru a ascunde acea teama. Religia, care este formata pe baza unor mituri si a imaginatiei, este un bun al omului (mai putin efectele ei.) , este mintea fantastic de creatoare a omului, poate este inceputul cosmologiei, cand oamenii privesc in sus la zei si vad stelele.
3. anonymous says:

   6 august 2017 la 22:50

   Erata: inmormanteaza.
4. anonymous says:

   6 august 2017 la 22:54

   Se scriu romane SF, multe lucruri descrise acolo se implinesc peste ani, transcedem cu Calea Lactee, gauri negre, pulsari sau Andromeda.
5. Andrei Voiculescu says:

   6 august 2017 la 22:57

   Prezentarea este excelenta. Dar am o intrebare : daca interpretam ca muscarea din fructul oprit a avut ca efect ajungerea omului la constiinta de sine, lucru pe care il sugereaza si Vasile cel mare daca nu ma insel, atunci rezulta ca rolul sarpelui a fost unul benefic. Nu ajungem insa asa la un soi de gnosticism ?
6. Edmond Constantinescu says:

   7 august 2017 la 16:16

   AV,

   Nu suntem gnostici ataâta timp cât nu acceptăm cosmologia gnostică. Cu siguranță că rabinii care au editat VT în Babylon au vrut ca istoria căderii să fie un avertisment împotriva pericolului de a lăsa femeia de sub control și de a căuta altă cunoaștere decât cea care constă în teama de Dumnezeu.

   Modernitatea este o un produs al creștinismului dar și negația lui dialectică, și această negație începe când Descartes (un credincios catolic) caută eliberarea de teamă în cunoaștere. Din acest moment reinterpretarea căderii și chiar a revoltei lui Lucifer este inevitabilă. Vezi Cain de Byron.
7. Edmond Constantinescu says:

   7 august 2017 la 16:33

   anonymous,

   O să trag iarăși spuza pe plăcinta mea. În copilăria mea citeam SF-uri sovietice sau de inspirație sovietică, alături, fierște, de Jules Verne și Wells, pe care îi admiraseră Lenin și Gorky. Cel mai mult m-a influențat Nebuloasa din Andromeda, de Ifrimov, care a inspirat și Star Treck.

   Care este diferența între SF-urile acelea și cele care se poartă acum la Hollywood? Difernța este o concepție numită biocosmism. Biocosmismul susține că viața este inevitabilă în univers și că evoluția conduce legic la victoria omului asupra prorpiului destin. Cred că nu greșesc dacă spun că SF-ul de Hollywood este mai degrabă defetist. De exemplu Avatar sau noile Star Treck, Hunger Games, etc. Intersatelar este o excepție, dar nu ocolește problema defetismului.

   Înapoi la plăcinta mea. Nu există o difernță esențială între biocosmismul ateu și biocosmismul teologic al lui Theillard. Fenomenologic, cele două descriu același univers.
8. Gheorghe Boanta says:

   8 august 2017 la 06:23

   Se zice că Petre Țuțea a fost întrebat de gardianul său: „Cum este posibil ca un om atât de deștept ca profesorul Țuțea să creadă în Dumnezeu?”

   Petre Țuțea i-a răspuns – „Din orgoliu.”

   Gardianul intreaba, nedumerit: „Cum adică, din orgoliu?!”

   Petre Tutea raspunde: „Sunt atât de mândru, încât nu-mi vine să cred că-s făcut din maimuță!”
9. alterego1968 says:

   9 august 2017 la 08:41

   GB
   Am vazut un interviu cu PT care vorbea despre Tepes ca despre cel care a instaurat „morala absoluta” ,in vremea caruia „ti-era frica sa dormi cu punga la cap ca sa nu ti-o furi singur”. Am ras cu lacrimi! Problema nu e daca esti din maimuta sau din pamant ci daca nu cumva esti mai mult decat ceea ce vezi, daca tot ceea ce te inconjoara nu e cumva mai mult decat ceea ce vezi. Ori asta pe parcursul istoriei s-a demonstrat pana peste cap. Refuzul de a vedea in univers mai mult decat a vazut Andropov cand a iesit in spatiu, vine din frica de a dormi cu punga la cap, macar ca asta chiar ca ar trebui sa ti-o furi de unul singur.
10. Mazael Feuerstein says:

    15 august 2017 la 09:32

    Draga Edi, chiar mi-a placut acest video, si chiar imi place modul tau de analogie a lucrurilor, sa nu ii spun „aquinica”.
    Cu ceea ce spun exclud sambete, duminici, posturi, carne de porc etc, etc.
    Din experienta mea conclud: Dumnezeu e Totul si nimic din toate!( aici nu vorbesc de dumnezeul cu barba, descris in miturile arhaice).
    Imi place sa cred ca intelegi ce vreu sa spun :).
    Ritul religios ramane astflel un fel de carja (pe care individul uman (neevoluat :), o ridica la nivel de absolut si este chiar capabil sa faca omucid in numele acestei carje.
    Intrebarea mea este una practica, ajuns la „Punctul Zero” cum treci dincolo???
    Caci, iar logic gandind, cugetarea (gandirea) te poate duce numai pana la apele de intuneric ale inceputului, insa nu iti mai da si puterea sa te cufunzi in ele.
    Aici aici apare frica de neexistenta a tuturor vietuitoarelor, iar fara ajutorul unor parinti, egal de ce forma or fi ei, fiinta e sortita nefiitei.
    Restul nu ma mai intereseaza si nici nu imi mai ajuta daca sunt maimuta (materie) sau nu, caci analizand, de ex. din p.d.v. medical si fiziologic, decursul, acestui model de gandire nu ma duce mai departe, de mecanica si functionalitate? Iar eu ma descoper mai mult decat o masina functionabila, caci vad in mine un asa zis Bewusstsein (” Constiinta de a fi”).
    Merci pt. raspuns!
11. Mazael Feuerstein says:

    15 august 2017 la 09:46

    si inca ceva de natura stirct personala:
    Ce tin sa zic este ca: AZS nu are tehnologia de a trece, de punctul zero.
    Datatorita faptului ca este doar un concern, producator de careje si se multumeste cu asta spunand ca a mancat adevarul cu lingura
12. Mazael Feuerstein says:

    15 august 2017 la 09:50

    De ce afirm asta: AZS sau traieste in trecut sau in viitor, uitand total de prezent!
13. Mazael Feuerstein says:

    15 august 2017 la 12:10

    si inca ceva :-), da ochiul interior se deschide si in afara…, insa acest „AFARA” nu e acest afara ci il transcende si integreaza pe acesta dincolo de cuvinte si pareri, deschizand o cu totul alta dimensiune.
14. Edmond Constantinescu says:

    16 august 2017 la 06:57

    Mazael,

    Matematic vorbind, de ”punctul zero” te apropii infinitezimal dar nu ajungi niciodată. Să nu mai spun că punctul zero implică două convenții: punctul și zero.

    Vreau să spun că nu avem cum să așezăm în istorie apariția conștiinței, decât ca un punct sau un moment zero, adică ceva anistoric. Există înainte și după deschiderea ochilor, dar momentul în sine nu poate fi cuprins. Acesta este și motivul pentru care mitul cu șarpele și fructul va rămâne mereu relevant, pentru că nu-i putem substituii istoria.

    Cum trecem dincolo? Este o șaradă pe care probabil o știi. Cineva pleacă din tabără, merge un km spre sud, apoi 15 minute spre vest, se întâlnește cu un urs, o ia la fugă spre tabără, aleargă un km și ajunge iar la tabără. Ce culoare are ursul? Firește, ursul e alb.
15. Mazael Feuerstein says:

    16 august 2017 la 09:33

    Edmond,
    raspunsul tau pare a fi aproape buddhist, unde se vorbeste de o continuitate a constiintei si nu de reincarnare dupa sustin unii, sau un „sine” nemuritor.
    „Es gibt keinen Maßstab für den, der in die Ruhe einging, und er besitzt nichts, das bennant werden könnte.” p.281die Yoga tradition von Georg Feuerstein.
    Parera mea este ca ajuns in zona de conflict „o” si „.” individul sufera o transformare, care se descopera prin faptul ca el nu mai are nevoie de lege,si moral ci isi devine siesi lege, pt. ca el incepe sa lucreze in armonie cu vazutul si nevazutul. Aproape crestin daca nu chiar de-a binelea. Aici nu vorbesc ezoteric ci d.p.v. al istoriei religiilor fara nuante de interese dogmatice.
    Multumesc mult si ma bucur de viitoarele teme pe baza acestei teme.

Lasă un răspuns:

Scrie un comentariu aici...

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Email (Adresa de email nu va fi publicată.)

Nume

Site web

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

Notifică-mă prin email când sunt publicate comentarii noi.

Notifică-mă prin email când sunt publicate articole noi.

Δ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.