Ce au discutat Kant și Diavolul la cafeaua de dimineață?
4 februarie 2019 33 comentarii
În romanul lui Mihail Bulgakov, Maestrul și Margareta, un turist dubios intră într-o dispută despre existența lui Dumnezeu cu doi cetățeni sovietici. Cel mai filozof dintre ei apelează la argumentul lui Kant împotriva argumentelor tradiționale pentru existența lui Dumnezeu. Personajul straniu răspunde că de fapt Kant a elaborat un argument nou pentru existența lui Dumnezeu, neînțeles de credincioși și atei. Reiese că el însuși avusese o mână când au discutat argumentul la micul dejun. Profesore, nu te vor înțelege, o să râdă lumea – l-a avertizat.
Suntem la Moscova în 1930, unul dintre cei doi cetățeni crede că străinul e nebun, celălalt vrea să îl trimită pe Kant în Gulag, amândoi decid să cheme poliția. Aflăm însă că turistul dubios este chiar Diavolul în persoană și că a fost implicat nu doar în istoria idealismului german dar și în fondarea Creștinismului, împreună cu Pilat din Pont.
Cartea lui Bulgakov este un atac împotriva materialismului sovietic plat. Însă, ne întrebăm, de ce nu apelează autorul la Dumnezeu (ca Solzhenitsyn) ci la Diavol? Ne amintim de Pierre d’Ailly la Conciliul din Constanta: ”Numai Diavolul în persoană mai poate salva biserica și voi vreți îngeri”. Diavolul reprezintă aici spiritul subversiv. În loc să recurgă la apologetica tradițională care confirmă dogma și ordinea medievala, teologia ar fi trebuit să fie negația lor. Fără această negație, teologia creștină s-a condamnat la irelevanță în conflictul cu modernitatea care era pe drum.
Ce a discutat Kant cu Diavolul la micul dejun?
Ca să înțelegem, vom pleca de la un argument al lui Yuval Noah Harari în, dealtfel, excelenta carte, Sapiens. Ce diferență este, întreabă Harari, între 1776 AC și 1776 AD, între Codul lui Hamurabi, care spune că oamenii nu sunt egali sub lege, și Declarația de Independență, care susține contrariul? În esență, nu există o diferență, elaborează Harari. Ambele sunt bazate pe ficțiune.
Nu este greu să vedem panta alunecoasă pe care stă argumentul din Sapiens. Înseamnă că între o cultură care aprobă mutilarea genitală a femeii și sclavia ei, pe de o parte, și una bazată pe noțiunile egalității, demnității și autonomiei oricărei persoane, de cealaltă parte, nu există o diferență ontologică. Ambele sunt bazate pe mituri. Drepturile omului devin drepturile culturale de a adera la propria mitologie.
La celălalt capăt al spectrului, cineva poate revendica legitimitatea întoarcerii la societatea pre-iluministă în același limbaj.
Kant susține, dimpotrivă, că drepturile omului, așa cum au fost formulate de Revoluția Americană și cea Franceză, există, și că pot fi deduse logic. Iluminismul, spune Kant, este declarația de independență a omului de sub tutela bisericii și a regelui, pentru că omul poate să cunoască binele și răul, adevărul și eroarea, fără apelul la autoritate.
Idealismul lui Kant are la bază revoluția științifică. De aici independența față de dogma. Dacă biserica greșește în explicația naturii, de ce ar avea dreptate în probleme morale? Dacă Biblia, cum spune Galileo, nu ne arată corect cum merge cerul, de unde știm că ne arată corect cum să ajungem la el?
Însă dacă știința, conclude același Kant, referindu-se la legile lui Newton, ne arată cum merge cerul, înseamnă că legile gândirii preced experiența.
Argumentul lui Kant nu este greu de înțeles dacă luăm în considerare felul în care Newton a ajuns la calculul infinitezimal. Matematicienii timpului și-au ridicat sprâncenele când au auzit aberații ca aceea că două suprafețe inegale segmentate la infinit devin egale în punctul imaginar 0/0. Noțiunea contrazicea bunul simț dar putea prezice exact traiectoriile corpurilor cerești.
Victoria lui Newton îl convinge pe Kant că rațiunea este transcendentală față de experiență. De aici, încrederea lui într-o etică rațională absolută. Însă argumentul lui Kant este teologic, în ultimă instanță. Etica kantiană este independentă de o cauzalitate naturală. Omul care o acceptă se trezește întrebându-se despre existența lui Dumnezeu măcar că nu prea mai calcă pe la biserică.
Ce avem aici este o gândire care răstoarnă orice dogmă și orice metafizică dar sfârșește într-o teologie compatibilă cu modernitatea. Nu degeaba spunea Nietzsche despre Kant că este un păianjen care ne prinde în plasa rațiunii pentru a ne inocula cu otrava Dumnezeului mort.
Kurt Godel a mers un pas mai departe după Kant. Pentru autorul Teoremelor de incompletitudine religia este uneori bună dar cel mai des rea și Biblia este o colecție de mituri. Însă matematica și logica îi spun lui Godel că Dumnezeu există, că teologia este știință și că drepturile omului nu sunt ficțiune.
Mai nou, Slavoj Zizek explică Apusului filozofia clasică germană în idiom balcanic și îndeamnă stânga să se lepede de relativism. ”Dacă Dumnezeu nu există nimic nu este permis” le spune ateul marxist liberaililor din secolul XXI, la fel de șocați ca teologii catolici la afirmația lui Pierre d’Ailly în 1415. Numai o teologie revoluționară mai poate salva stânga și voi vreți îngeri, corectitudine politică.
Creștinismul își găsește relevanța în modernitate numai ca o teologie a negației, dar negația trebuie să înceapă cu propriile dogme. Dumnezeu poate fi căutat numai după ce falsele certitudini au fost distruse. Asta a înțeles d’Ailly cu afirmația lui făcută pe pragul modernității, când Conciliul l-a condamnat pe Huss la moarte și pe sine la irelevanță.
Profesore, o să râdă lumea. Râsul vine din ambele părți ale disputei, dar Bulgakov ne arată că Diavolul râde la urmă.
oxigen2 
„…It is possible today to redeem this core of Christianity only in the gesture of abandoning the shell of its institutional organization (and even more so, of its specific religious experience). The gap here is irreducible: either one drops the religious form, or one maintains the form but lose the essence. This is the ultimate heroic gesture that awaits Christianity: in order to save its treasure, it has to sacrifice itself – like Christ, who had to die so that Christianity could emerge.”
Excelent articol !
Si eu am fost neplacut surprins de relativismul extrem al lui Harari in acelasi punct- mi s-a parut ca a sarit calul.Dar nu m-a impiedicat sa apreciez valoarea paradigmei prin care priveste istoria.Mi s-a parut ca simplifica nepermis si cand explica functionarea mintii pe baza de algoritme.
Mi se pare evident ca singura pozitie care salveaza cu adevarat trancendenta lui Dumnezeu este negarea existentei lui.Tine de insasi definitia trancendentei.Oricare alta e apologie proasta,necinstita.
Etica trebuie sa fie ceva fluid, adaptabila la situații concrete. Etica lui Kant e rigida. Daca etica ta spune sa nu ucizi dar stii un om care are in plan sa omoare alti oameni, il omori pe el sau nu?
Amestecul diavolului in istorie a generat de multe ori un fel de progres. Ciudat nu? Poti justifica crimele de orice fel in numele progresului omenirii? Este progres sau doar asa il numim noi, asta este eticheta pe care o punem in istorie?
Punctul pe (I). De aceea îi spuneam eu doctorului iubit (de Ministerul Iubirii) să nu evite crucea.
taran,
καὶ τὰ ἐξουθενημένα ἐξελέξατο ὁ θεός τὰ μὴ ὄντα ἵνα τὰ ὄντα καταργήσῃ – Dumnezeu a ales ccea ce nu există ca să nimicească ceea ce există. (1 Cor 1, 28)
Amaranthine,
Mi se pare că imperativul categoric este destul de fluid: Să tratezi aproapele ca pe un scop în sine. Să acționezi în așa fel încât comportamentul tău să fie maximă pentru orice ființă rațională din univers.
Crimele nu, uciderile da. Vezi Bonhoeffer complotând să îl ucidă pe Hitler. Altfel e har ieftin, ca: este responsabilitatea și prorogativul lui Dumnezeu să îl înlăture pe X.
” Iluminismul, spune Kant, este declarația de independență a omului de sub tutela bisericii și a regelui, pentru că omul poate să cunoască binele și răul, adevărul și eroarea, fără apelul la autoritate”
Atunci cand regele Prusiei i-a interzis sa se pronunte in cele religioase Kant, chiar si unul ca el, s-a conformat, atat de mare este puterea bisericii. Dar a reusit sa sadeasca samanta indoielii ce elibereaza. Vestea proasta (sic) este ca si astazi sunt la fel de multi cei ce n-au curajul sa-si gandeasca viata fara plasmuirile mintii.
Dar, mare e taina lui Dumnezeu care ne iubeste atat de mult incat ne-a dat pe fiul dar si holocaustul si genocidele si cate si mai cate.
„Creștinismul își găsește relevanța în modernitate numai ca o teologie a negației, dar negația trebuie să înceapă cu propriile dogme.”
Vestea proasta este ca va fi doar negatia negatiei: cu moartea pre moarte calcand. 😉
„Drepturile omului devin drepturile culturale de a adera la propria mitologie”
Hmmmm…
… good point
Un articol profund evanghelic in cheie postmoderna….
pornind de la diavol…
In acelasi timp profund umanist.
Still preaching, bro
dysangeliumm
ai dreptate ca puterea bisericii e mare, din nefericire, dar Kant nu s-a supus din cate stiu, decat de complezenta. Cu Regele era respectuos ca orice bun german dar pe pastori le dadea peste barna pe unde i prindea. Dar interdictia ia facut bine lui Kant … l-a eliberat…
Asa ,
si cum e cu….Ruanda ,cu alte alea kkturi SDA vandute ieftin de kkti SDA , la pret de mare si tare misiune evangkelica !?
Uauu, nu se uita asa usor…..
Da´, madama profet SDA, cum dracucului drac, n-a zis nhica de ce-o fi fost sa fie in anii ce-or fi fost sa vina , pana sa vina, Domnul !?
Mai, ce dracie…..
Baieti, usor, nu ma luati la ranga din prima, please !!
Edi,
Merci ca intelegi dincolo de cateva ziceri de mama, inima albastra si rahatele la adresa SDA, merci beaocup….
Nu incerc sa justific nimic.
Sa se justifice Dracu´ in fata lu´ Dumnezeu !!
Eu nu !!
N-am de ce si, mai mult, n-am in fata cui s-o fac !
Avec le …SDA, pas de tout, ne va rien , rien de tout !
Pai ce dracu, nu !?
Apreciez rigoarea academica, chestiile facute bine, documentate, puncul si virgula….
Urasc lalaiala SDA , experiente si viziuni, prosteli facute de prosti cu aere de baieti destepti, aka, scursuri fara valoare intelectuala , parveniti, cititori in steaua ma-mii lor, jegosi…
Dom´le, n-oi fi eu miezu´ din cesca de cafea, da´ nici proasta satului nu-s….
Adica….
tanti ge2oana
Vestea proasta este ca avem nevoie de preoți pentru a ne aminti idealul”.
” Iluminismul, spune Kant, este declarația de independență a omului de sub tutela bisericii și a regelui, pentru că omul poate să cunoască binele și răul, adevărul și eroarea, fără apelul la autoritate”
si continuarea este Vestea proasta :
„When we ask, Are we now living in an enlightened age? the answer is, No, but we live in an age of enlightenment. As matters now stand it is still far from true that men are already capable of using their own reason in religious matters confidently and correctly without external guidance.”
ahqha…
Semnele vremurilor, soro!
„The Catholic Church has worried for centuries about the same concern that now afflicts the Emiratis and Egyptians: that younger generations no longer trust the establishment, and that they will, if not forced into obedience, adopt rebellion both religious and political.”
va suna cunoscut?
The kind of diplomacy espoused by 19th-century British Prime Minister Lord Palmerston, who said: „Nations have no permanent friends or allies. They only have permanent interests.”
Lectura obligatorie.
Apendice de rigoare.
Intre dogmatism si fatalism, in pat cu fiara.
Splendida analiza. Corect: ISIS si M Brother-hood sunt versiunea islamica a lui Muntzer si Cromwell. Pentru Francis si Teddy W pericolul vine de la fortele secularismului. Preoti din toate religiile uniti-va.
Well, Poli, much too say. US, in special conservatorii, inca vad lumea in culorile razboiului rece, adica alb/negru. Ex An Coulter, spune: Rusia este acum o tara crestina, nu mai este comunista, so o lets make Russia our sister. Cateva luni inainte de anexarea Crimeii conservatorii britanici se bucurau ca Rusia in sfarsit isi celebreaza rolul in WW I pe care bolsevicii l-au denuntat ca o pe o crima.
America si-a construit propaganda pe viziunea maniheica ateism/religie si fostii kgb-isti s-au folosit de aceasta propaganda pe care o analizasera timp de decenii.
La fel, Romanii uita imperialismul tzarist care aproape a facut Turcia sa arate bine si se leaga doar de rolul Rusiei ca URSS in istoria Romaniei. Rusii spun: „ne-am” pocait si se intorc la modelul tzarist/nationalist/crestin.
A nu se uita colaborationismul conducerii BAZs din Ro cu comunismul din ratiuni de supravietuire. Asta in timp ce se lauda calitatea sfinteniei vechilor generatii in comparatie cu cele de azi. Claritatea morala este un demers interzis pentru azs ul roman. Asa cum precum nemtii priveau la Fiara – Roma fara sa vada Fiara din ei si de langa ei- Nazismul , tot asa si romanii au preferat sa priveasca Bestia-Roma dar nu au avut claritatea morala sa vada Fiara din ei -Comunismul.
Bine zice neamtul in Spectrum. In loc sa socotim ca e o slabiciune datorata unor exceptii – slabiciuni omenesti- sic! mai degraba putem zice ,
e o slabiciune generala si suntem vinovati cu toti.
Plus ceva probleme la motor/structura.
De verificat de ce Popper are dreptate in ce priveste esecul abordarii istoriciste.
Bine’nteles ca are de a face cu claritatea morala- termen folosit de Patapievici.
O astfel de abordare naste progres. Dar mai bine sa inchidem ochii. Nu a fost nimic rau. In Danemarca totul e bine…
Marius,
Ditto cu exceptia fratelui Popper. Am primit plocon de la Fundatia Soros „Societatea deschisa si dusmanii ei” in ’90 si cand am vazut cum imi cere sa ma leped de Platon/Hegel/Marx am zis” Inapoia mea Satano”. E scoala anglo-saxona cu care au curvit imparatii pamantului de au umplut lumea cu sifilis. Prefer poststructuralistii. Despre „scoala” de la manastirea din Paltinis care a curvit cu protocronismul ceausist vorbim alta data.
Patapievici = revolutia culturala putinista.
La Paltinis a fost un proiect academic pe care putini il inteleg. Si nu e voarba doar de continut, aici e mult de mentionat, curricullum/ programa academica plus metoda. E vorba si de context apropo de protocronism sa-i spunem mai degraba stalinist decat ceausist. Nu imi fac iluzia ca occidentul liberal va fi capabil sa inteleaga fenomenul.
Oricum sunt sigur ca ai fi dorit sa asculti prelegerile lui Noica la Fenomenologia lui Hegel pentru care daca ai fi fost turnat numai ca ai fi participat ai fi facut ani buni la Aiud. Asta ca sa clarificam cu privire la colaborartionism cu protocronismul…
Cat despre curvia dintre scoli nu numim asta teologie/filozofie ?
Nu asta incearca si postmodernismul ?
Si ce aveti oameni buni cu curvia?
Nu este aceasta arta de face relatii in beneficiu comun?
bine zice poli – in pat cu fiara…
Chestia asta cu curvia este un reflex pastoral reminiscent greu de retinut, shame on you…
Deaceea gasesc de bun elogiul evanghelic si postmodern la solutia diavolului… ideea e superba deci inc odata felicitari.
stii cum incepe Maestrul si Margareta???
ceva din Goethe, Faust
„Cine esti tu, la urma urmei, spune?”
„O parte din acea putere
ce vesnic raul il voieste
si vesnic face numai bine.”