Vulnerabilitatea in fata adictiilor
3 septembrie 2019 353 comentarii
Se pare ca felul in care functioneaza creierul nostru ne face sa fim vulnerabili la adictie, atat chimica cat si comportamentala. O anumita satisfactie sau recompensa asociata unui comportament este interpretata de creier ca ceva ce merita repetat. In momentul in care se produce aceasta interpretare se activeaza principalele circuite de recompensa care sunt formate din proiectii dopaminergice din ventral tegmental area (VTA) inspre nucleus accumbens (Nac) si alte structuri prozencefalice.
De exemplu, actiunile utile pentru supravietuire cum ar fi mancatul, bautul, interactiunile sociale si sexuale, activeaza circuitele de recompensa. Problema este ca drogurile la fel. In acest fel, se considera ca dificultatea sau uneori impotenta in lupta cu drogurile se datoreaza incapacitatii creierului de a deosebi intre actiunile utile sau distructive care activeza aceste circuite pentru ca orice actiune este vazuta ca ceva ce trebuie repetat.
Mai mult decat atat, activarea acestor zone din creier pe baza de droguri este mult mai puternica si are ca efect schimbari celulare si moleculare adanci (uneori ireversibile) care contribuie la mentinerea adictiei.
La inceput spuneam ca adictia poate fi atat chimica cat si comportamentala. La momentul de fata sunt studii care certifica ca ludopatia (adictie comportamentala) activeaza aceleasi circuite de recompensa ca si drogurile chimice. Pe aceasta baza se face ipoteza ca tehnoadictiile (Internet, calculator, televizor, telefoane mobile, etc.) ar activa aceleasi zone cerebrale, dar este nevoie de investigatie pentru confirmare.
Exista cateva criterii care ajuta la detectarea adictiei comportamentale (care poate fi de multe feluri):
–salience: means the behavior becomes the most important activity in a person’s life and tends to dominate his or her thinking, feelings and behavior.
–mood modification: refers to the emotional effect the behavior has on the individual which often serves as a coping strategy and is reported as the arousing ’’rush’’ or the numbing or the tranquilizing ’’escape’’ the behavior provides.
–tolerance: the process whereby increasing amounts of the behavior are required to achieve the former mood-modifying effects, often meaning greater periods of time are spent engaging in the behavior, and/or there is a desired escalation in the intensity, recklessness, destructiveness, and ego-dystonic nature of the behavior.
–withdrawal symptoms: the unpleasant feeling states and/or physical effects (e.g. the shakes, moodiness, irritability) that occur when the person in unable to engage in the behavior.
–conflict: references discord between the person and those around him or her (i.e., interpersonal conflict), conflicts with other activities (i.e., social life, work, hobbies, and interests) or from within the individual him- or herself (i.e., intrapsychic conflict and/or subjective feelings of loss of control) that are concerned with spending too much time engaging in the addictive behavior.
–relapse: addresses the tendency for repeated reversions to earlier patterns of excessive behavior to recur and for a common return to the most extreme patterns of excessive behavior soon after periods of control.
Ca sa nu-mi pierd obiceiul deja bine intemeiat, mi se pare repugnant felul in care diferite culte religioase demonizeaza unele adictii, pe cand altele nu sunt bagate in seama. Se organizeaza diferite actiuni pentru combaterea tutunului, pe cand dependenta de retele sociale, mobile, etc. este musamalizata. Sau ma gandesc la nuntile adventiste in care lumea se imbuiba cu prajiturele si coca cola, dar nu, droguri dezgustatoare ca alcoolul sau tutunul nu se consuma.
Mi s-a parut interesanta aceasta prezentare a lui Edi in care spune ca atunci cand te preocupa problemele aproapelui si ale lumii scapi de anumite baiuri. Cred ca o viata echilibrata din punct de vedere alimentar, social, sexual reprezinta o anumita aparare in fata adictiilor. La fel cred ca cei care trag liniute sau consuma alte droguri au cu siguranta motivele lor care ii imping spre autodistrugere. Poate ca undeva in dezvoltarea personala comportamentele utile sunt afectate in anumite feluri, ceea ce poate duce la o vulnerabilitate si mai mare in fata adictiilor.
Cred ca ’’veti cunoaste adevarul si adevarul va va face liberi’’ se refera la libertatea tot mai mare care provine dintr-o cunoastere tot mai ampla a naturii umane, a corpului uman, a conditiilor care ne fac mai fericiti sau impliniti, etc.
P.S. Imi pare rau ca prezint surse in spaniola, dar cred ca la o cautare serioasa puteti gasi informatia si in alte limbi.
oxigen2 
„nu-i posibil ca Univeristatile si profesorii universitari sa dea doctoratele dupa cum ii taie pe ei capu’”
Ba e perfect posibil. Fix de asta ii acuz.
„farmecul in care este prins Paul”
Sau nu, intr-adevar. Cu patratu’, Paul a avut si el, in sfirsit, o experienta pe calea ingusta.
@Alise,
Da, inteleg ce spui si vreau sa-ti raspund. Spre deosebire de „logica” care opereaza pe baza de cuvinte, „patratul” opereaza pe baza de idei. Cuvintele n-au nici un continut de la mama natura, fiecare pune ce vrea in ele. Cei specializati in jocul de-a cuvintele spun ceva dar pun in cuvinte propriul lor sens pe care n-ai cum sa-l identifici cu DEX-ul. Remember faza cu „frumusetea privirii”? Doar dupa ce l-am tras de maneca pe @taranu’ a venit si clarificarea. Da, „farmecul” asta are legatura cu lucrarea de doctorat a lui Aurel si de-asta el ti-a spus ca n-ai cum sa intelegi si nici sa judeci corect nici spusele lui nici „comportamentul” lui pana cand nu citesti lucrarea aia.
By the way, ce ai avut in vedere cand ai spus: „Eu privesc doar la comportamentul tau.”?… Cuvintele lui Aurel? Ori faptul ca se afla in „opozitie” cu ce spune Edi? etc… etc…
@poli,
„…Ba e perfect posibil. Fix de asta ii acuz.”
Eh, ce vrei, n-au profesorii universitari capu’ tau… 🙂
A, deci si patratu’ stie sa recurga la argumentul autoritatii.
„propriul lor sens pe care n-ai cum sa-l identifici cu DEX-ul”
Pentru ca tu vorbesti numa si numa dupa DEX. Care contine idei, si inca numa in corespondenta de unu la unu. Mai repeti mult timpeniile astea insipide?
Se da cuvintul „doctorat”. Patratul nu pune in el ce vrea muschiu’ lui.
Asta e conversatie intre doua tzatze care stau la coada.
@ibrian,
Si cam ce-ai vrea tu sa facem aici pe forum? Sa ne bronzam la soare ori sa ne plimbam prin parcuri?
Ba chiar tzatze fara pic de creier in cap: patratu’ va sa puste romanii, da’ doi din patru membri ai comisiei „doctorale” (dintre care unu chiar „coordonatoru'” tezei) is romani – mai speciali, da’ romani.
@poli,
Pune, da-ti cere coltu’. Altfel n-ai nici un patrat. De-asta in partratu’ cu doctoratu’ ai ajuns sa acuzi profesorii. Patratosule!… 🙂
Tie chiar nu ti-e rusine cu „doctoratu'” patratului?
@poli,
pai ce, mie mi-a trebuit doctorat ca sa capete valoare lucrarea aia? Nu voi ati tot strigat ca de-aia nu i-au dat doctoratu’ fiindca n-are valoare? Si dupa ce i s-a dat, nu strigi tu ca profesorii dau doctorate pe ochi frumosi? Ha?… 🙂
Apropo, comisia aia trebe’ sa anuleze doar doctoratu’ lu’ Aurel sau la toti care-au trecut prin comisia aia?… 🙂
Nu, nu am cerut niciun doctorat. Am citit teza lui Aiurel – mi-a ajuns. Nu, nu am spus ca „nu i-au dat doctoratu’ fiindca n-are valoare”. Am spus ca cei de la Vanderbilt nu i-au dat doctoratul pentru ca si-au declinat, absolut justificat, competenta de a se pronunta pe cea mai mare parte din ea. Si nu, nu ai raspuns la intrebare – te-ai eschivat. Mai intreb o data: chiar si acceptind ca esti mare fan patrat, nu ti-e rusine cu doctoratul frantuzesc al lui Aiurel?
Dar multe lucruri mai stii tu, nu numai cine este securist, dar si ca Vanderbilt nu a avut competenta sa judece ce a scris un prostalau de roman. Pai daca nu au avut competenta sa judece, pe ce baza mi-au cerut sa scot partea teoretica, “no questions asked”? Si de ce Vanderbilt nu a avut competenta sa judece partea aia despre Aristotel si silogistica lui cind eu am inclus in comisie tocmai profesoara experta in Aristotel si silogistica lui si cu care eu insumi l-am studiat pe Aristotel? Daca te intereseaza asa mult comisiile in fata carora mi-am sustinut eu doctoratul, ia spune de ce profesoara asta care a fost in comisie si este evreica nu a fost competenta sa inteleaga si sa evalueze ce spun eu despre Aristotel si silogistica lui iar tu esti mai competent decit ea.
https://as.vanderbilt.edu/philosophy/bio/idit-dobbs-weinstein
Si tot in comisie a mai fost si profesoara asta:
https://en.wikipedia.org/wiki/Renita_J._Weems
Daca esti asa de destept si stii asa bine cine sunt in comisii si cit sunt de “competente” aceste comisii sa dea doctorate, ne-ai putea spune si nou cum se face ca aceasta profesoara, dupa ce Vanderbilt mi-a refuzat doctoratul, a ajuns pastor ajutor al sotului ei desi ea are doctorat la Princeton?
polihroane, mai eu zic sa-i lasati pe fundamentalisti si bisericile lor in pace ca astia sunt rataciti complet si sa va apucati cu oxigenul vostru sa faceti putina ordine prin universitatile astea care nu au competenta sa judece lucrarile de doctorat si dau doctorate aiurea ca este clar ca „peer review” si gindirea asta stiintifica si „logica” singura pe care o foloseste academia nu prea functioneaza si este timpul sa puneti voi mina pe bici si sa faceti ordine mai intii in academie si bisericile sa le lasati mai la urma.
@poli,
Nu draga, sunt mandru!… De ce sa-mi fie mie rusine ca francezii & romanii mai speciali sunt mai destupati la minte decat americanii? Ha?… Sa le fie lor!… 🙂
„sunt mandru”
Bine ca stim.
„Pai daca nu au avut competenta sa judece, pe ce baza mi-au cerut sa scot partea teoretica, ‘no questions asked’? Si de ce Vanderbilt nu a avut competenta sa judece partea aia despre Aristotel si silogistica lui cind eu am inclus in comisie tocmai profesoara experta in Aristotel si silogistica lui si cu care eu insumi l-am studiat pe Aristotel?”
Nu cred sa fie publice informatiile despre comisiile care au refuzat acordarea de titluri. Mi-ai spus doar tu insuti cine ti-a coordonat teza, cu alta ocazie. Nu am stiut ca ai avut un specialist in Aristotel in comisie – dar devine si mai clar ca ti-au refuzat indreptatit disertatia.
Iata cum patratul se ingroapa de unul singur.
„sa faceti putina ordine prin universitatile astea”
Las’ ca faci tu.
„gindirea asta stiintifica si ‘logica’ singura pe care o foloseste academia nu prea functioneaza”
Pai, daca gindirea asta „logica” e cea care ti-a acordat doctorat, functioneaza?
Paul,
Multumesc pentru explicatie. Este interesant ce spui. Dar uite, ca o habarnista in domeniu mi-as spune si eu o parere daca imi permiteti. Inteleg ca, cuvintele sau numele pe care il punem la lucruri este ceva artificial dar dupa ce am numit marul mar, daca eu spun ca mananc un mar tu ai putea intelege altceva? Poate ca da, daca suntem prieteni si am hotarat noi ca un mar inseamna de fapt un pepene. Daca mananc un mar si ma intreaba o colega de la munca ce mananc si ii spun mar, cu siguranta ca va intelege ca mananc un mar.
La fel, conversatia noastra nu ar fii posibila daca nu am avea niste notiuni bazice comune ale comunicarii. Si eu cred ca se pot da diferite semnificatii la idei, cuvinte, in arta de exemplu.
Sau un alt exemplu: as putea eu sa inteleg din comentariile lui Aurel ca e posibil sa ii fiu foarte simpatica? 😀
Sau mai bine zis, ostilitatea lui poate inseamna de fapt o exprimare de simpatie fata de ceilalti (in mintea lui)? 🙂
In legatura cu ”eu privesc la comportament” are de-a face doar cu Aurel Ionica si nu are nici o legatura cu ideile pe care le schimba sau opozitia intre el si altii. Faptul ca are idei opuse lui Edi sau altora nu e argumentul ci faptul ca omul sufera, si in suferinta lui arunca cu noroi si in altii.
Adica, nevoia disperata ca ceilalti sa ii recunoasca meritele, vulnerabilitatea la critici normale si felul in care reactioneaza la ele, etc. (te rog, citeste simptomele la narcissistic personality disorder daca inca nu ai facut-o). Il poti ajuta. Asta nu inseamna ca trebuie sa isi schimbe ideile, sa nu-si mai apere lucrarile, sa nu mai faca doctorate, etc. Poate sa continue cu aceleasi idei, dar macar sa nu mai sufere.
Chapeau, Alise. And good luck 🙂
Multumesc Polihronu! 🙂
Uite de ce nu poate sa doarma cucoana, ca sufar eu, si prostu de mine, habar nu am ca sufer si ea stie mai bine decit mine. Si faptul ca nu poate sa doarma din cauza suferintei mele, nu este suferinta. Saraca! Incep sa sufer si eu pentru suferinta ei si nu stiu ce sa fac sa o ajut sa doarma linistita sa nu mai sufere. Oare, daca imi pun lucrarea de foc ar ajuta-o? Sau poate ca trebuie sa incep sa cint osanale oxigenatilor si lui Darwin si la sleahta lor de atei. Cred ca numai asta i-ar ajuta pe oxigenatii astia sa doarma linistiti si sa nu mai sufere din cauza suferintei altora.
polihroane, daca de niste popi ratati au ajuns Vanderbilt si universitatile sa fie aparate si investigate, le pling de mila.
@Alise Fekete,
Lucrarea mea a fost recunoscuta de o universitate de prestigiu international in urma sustinerii ei in fata unei comisii internationale ceea ce nu s-a facut cu nici o lucrare de doctorat asa ca nimeni nu are nevoie si nu ar da doi bani pe o „recunoastere” care vine din partea unor popi ratati si semidocti ale caror singure „studii” sunt scoala de popi.
Paul,
AI este binevenit la Chicago pentru o dezbatere. Trebuie sa recitesc lucrarea lui, pe care o am în dulapul de bucătărie (nu ca insulta, nu am o biblioteca) si trebuie gasit un moderator.
În ce priveste cafeaua, nu eu sunt cel care a început să se plângă că i s-a întins o capcană când l-am chemat la Chicago si mai ales când i-am cerut să predice. Dar îmi place cafeaua la fel de de mult ca profetesei, pacea să fie peste ea, aşa că idea rămâne.
@poli,
Sigur, indreptatit pe baza la „hai, mars!”… 🙂
Ce, profesorii-s pusi acolo sa citeasca lucrari si sa vorbeasca studentilor argumentat? Nu draga, ei sunt acolo de’ bodygurazi… 🙂
@Edi,
Merci de raspuns. Super!
Bine ca ai lucrarea tiparita si nu trebuie s-o citesti pe telefon ca altii… 🙂
„indreptatit pe baza la ‘hai, mars!'”
Sint sigur ca, asa cum dovedeste cu prisosinta si ziua de azi, ca multe inaintea ei, orice i-a spus profa de Aristot lu’ Aiurica, tot „hai, mars!” a auzit.
@Alise,
La vremea cand Aurel a aparut in public cu lucrarea lui, eu gandeam ca si tine. Si tin minte ca i-am spus ceva foarte asemanator: „daca cuvintele-s doar containere goale, ajungem la turnu’ Babel”… :)… Si stii ce mi-a raspuns? „Pai acolo am si ajuns!…” (citate din memorie)
Idea este ca logica, cea cu care are de fapt Aurel o problema, face „operatii” cu cuvinte. Ca-i spui colegei ca mananci un mar si ea intelege, e ok. Este rational. Dar daca-i spui, de exemplu, ca vrei sa tai un mar, ai cel putin doua optiuni evidente: mar – copac ori mar -fruct. De unde stie ea ce ai in vedere? Pai din alte „detalii” care nici macar nu se spun ci se „subinteleg” fiindca mintea lucreaza si fara cuvinte si foloseste orice alte informatii anexe care-i sunt la dispozitie, cum ar fi ambientul in care va aflati. Daca sunteti intr-o bucatarie si pe masa sunt mere, e una, dar daca sunteti intr-o livada si e primavara, e alta. Bun, pana aici totul e simplu. Dar lucrurile se complica si mai mult atunci cand spui „toate merele sunt fructe”, asa cum se face in silogisme, sau „orice mar este pom” etc etc, unde ai nevoie de alte si alte specificitati ca sa poti stii despre ce vorbesti si sa pastrezi „identitatea” cuvantului in timpul operatiilor logice… ori toate aceste operatii sunt considerate „stiinta” si sunt creditate cu capacitatea de a produce concluzii valide si adevarate daca… si daca…. si… in final nimeni nu le mai foloseste ca te oboseste toata filosofeala din jurul acestei mari „realizari” a lui Aristotel. Si de-aici problema lui Aurel, fiindca el a incercat sa-si scrie teza de doctorat folosind logica si a constatat ca totul e o abureala si-i da mereu „concluzii” cu care ajunge-n plop si plopu-n aer. De-asta si-a batut capul si-a gasit o alta metoda de a folosi cuvintele atat pentru a transmite corect informatiile cat si pentru a le decodifica si aseza in ordine rationala, si-a nimit asta „patrat” de la forma pe care o ia structura care se formeaza atunci cand studiezi un subiect / propozitie etc.
Nu stiu daca ce-am scris la ora asta te ajuta prea mult, insa am vrut sa-ti raspund din respect pentru tine… 🙂
@poli,
Tomai asta-i problema ta… 🙂
PS. De ce nu-ti folosesti tu birou’ de inteligence ca sa „stii sigur”, ha? Te multumesti sa te declari „sigur” ca sa-ti auto-confirmi premisele logice?… 🙂
Taci, dracului, ca numa’ ieri puneai pariuri.
„si-i da mereu ‘concluzii’ cu care ajunge-n plop si plopu-n aer”
Fix acolo ajungeti si cu patratu’.
@poli,
„…numa’ ieri puneai pariuri…”
Si astazi pun. Da’ cu tine pun degeaba, ca tu refuzi sa accepti dovezile. Cata vreme n-a avut doctoratu’ zicea-i ca-i proasta lucrarea, acuma cu doctoratu’ luat, prosti sunt profesorii ca n-au spus ca lucrarea-i proasta etc., deci ce folos pariu’ cu tine? Estetica?… Pacatosule!… 🙂
“refuzi sa accepti dovezile”
Te inseli: si astazi spun “ca-i proasta lucrarea”. Ceea ce e perfect consecvent cu a reprosa profilor “francezi” ca (printre altele) au facut o treaba proasta. Te joci, cum iti place sa spui, “de-a cuvintele” – cu tot cu capul tau patrat. Cit despre dovezi, reciteste orice text al tau sau al lui Aiurica – nu ginditi nici diferit, nici mai bine decit oricine altcineva.
Paul,
Multumesc, apreciez. Sunt curioasa de dezbaterea care va avea loc pentru ca sa invat mai multe dar pana atunci, ai putea sa-mi prezinti o situatie/problema si sa o analizezi atat logic cat si din punct de vedere al patratului ca sa pot vedea diferenta?
Ma indrept spre un teren alunecos pentru mine pentru ca cum spuneam, nu prea am habar…dar hai sa vedem! 🙂
@poli,
Da, draga. Esti consecvent pe partea cu „proasta” dar argumente in afara de limba scoasa si „hai mars” nu ai adus ori tocmai asta-i „durerea” lui Aurel pe care o striga pe toate ulitele satului virtual ca nimeni nu a putut sa-i prezinte dovada ca-i proasta da’ toti au gura pana la urechi in a rade de el cu pretentia ca „stiu” ca-i proasta si fara s-o citeasca macar (a nu se confunda cu frunzaritu’) si cand omu’ iti spune ca a inceput sa-l „doara” de cand profa aia i-a zis „hai mars” fara sa-i fi dat un singur motiv tu „stii” pe baza de consecventa ca de fapt el minte si ca profa aia i-a dat argumente duium… 🙂
PS. Patratu’ tocmai asta iti arata, cand esti consecvent ori inconsecvent. Da’ pe ce parte te afli, pe aia rationala ori pa aia irationala, nu vei stii decat in momentul in care ai dovada de necontestat a irationalitatii ori a inconsecventei. Vrei sa-ti desenez?… 🙂
Paul,
Mai mari sanse ai sa convingi pe fundamentalistii lui Laiu de timpeniile pe care le cred decit sa convingi pe Edi, pe polihronu, si pe aceasta Alice in Tara Minunilor de idioteniile si nerusinarea lor. Nu-ti face iluzii, nu ai sa-i faci niciodata pe astia sa citeasca macar ceva ce contrazice ceea ce au ei in cap asa ca iti pierzi timpul. Asteapta sa apara cei care chiar au citit lucrarea mea si atunci avem cu cine discuta dar pina atunci, doar iti faci singe rau.
Aurel, viata e plina de minuni, in fiecare zi ma minunez de ele 🙂
Paul, daca nu am mari pretentii, te rog cat mai sintetic, scurt si la obiect 🙂
@Alise,
Da, sigur draga. Nici o problema… 🙂
Logica este o „masinarie” care sustine ca poate produce deductii si inductii din premise iar silogismele care au „valoare” sunt cele cu „toate” si „orice”. Pentru concluzii logice de genul „unele” n-ai nevoie de nici o logica ele fiind evidente. Dar tocmai asta e problema cu logica, ca orice premisa de genul „orice” ajunge de genul „unele”, asa ca logica nu foloseste la nimic.
Exemplu: orice mar este fruct. Fals, fiindca avem mar copac etc.
Patratul este o alta „masinarie” care sustine ca tot ce se spune ajunge in relatii rationale ori irationale indiferent de cuvintele folosite. De aceea el urmareste ideile, fiindca ele leaga si dau sens cuvintelor.
Exemplu: tu imi recomanzi sa „dau o sansa” materialelor, prin aceasta ma indemni sa citesc ceva. Aurel zice „iti pierzi timpul”, ca n-o sa citeasca. Daca folosesc patratul inteleg ca si tu si el vreti ca materialele respective sa fie citite, fiindca ele prezinta lucrurile in mod complet.
Insa, atentie, patratul imi mai spune ceva: tu vrei ca eu sa citesc materialele alea, in timp ce mie-mi ceri sa-ti scriu despre lucrarea lui Aurel sintetic, scurt si la obiect. Ca atare, pentru tine materialele alea sunt bune pe cand lucrarea lui Aurel e cu semnul intrebarii si de-asta preferi un rezumat pe care sa ti-l dau eu. Ori asta e irational. Rational ar fi ca atunci cand imi recomanzi niste materiale, sa accepti sa-ti recomand si eu. Nu asa-i fair-play?
Intelegi acuma cum functioneaza patratul?… 🙂
Paul,
Interesant.
paragraf 1: concluzia ca logica nu foloseste la nimic mi se pare gresita pentru ca chiar daca are limite, nu inseamna ca nu ne ajuta la descoperirea lucrurilor.
paragraf 2: ceea ce ai inteles tu in exemplul dat, am inteles si eu. Nu stiam ca am folosit patratul pentru asta. Mie mi se pare mai bine zis logica concluzia.
paragraf 3: daca privesti la comentariile pe care le-am facut, am vorbit schematic despre problema lui AI, dar ti-am recomandat sa citesti in caz ca te intereseaza sanatatea prietenului tau si sa aprofundezi mai mult. Apoi, eu nu am zis ca nu o sa citesc (interesanta concluzia la care ai ajuns cu ajutorul patratului si ideilor care dau sens cuvintelor), am zis doar ca nu am citit-o si ca pentru a vedea ca AI are o problema, nu am nevoie sa stiu daca este corecta sau nu. Mi se pare mai irational faptul ca tragi concluzii pripite 🙂
Aurel Ionică – La pagina 83 afirmați că folosirea contraexemplelor nu este o metodă practică pentru a demonstra argumente.După câte mi-aduc aminte în matematică se folosește metoda reducerii la absurd care e fără echivoc același lucru.Iar în”informal reasoning” metoda contraexemplelor este folosita cu succes destul de des.Asta în cazul în care am înțeles bine ce vreți să spuneți prin „practical way”.
Aurel Ionică – La pagina 81 afirmați că validitatea argumentelor refrazate sau parafrazate ar fi irelevantă.Eu cred că o argumentație este compusă din foarte multe silogisme,fiecare în mare măsură irelevante,dar care într-o anumită înlănțuire devin relevante.Iar în argumentarea informală,în acest lanț logic,ne exprimăm eliptic,sărim peste anumite premise,anumite concluzii le folosim ca premise fără a mai specifica trecerea la o altă treaptă,un întreg silogism îl considerăm de la sine înțeles și doar încercăm să arătăm că faptele se încadrează în „extensiunea” conceptelor constituente( în jargonul logicii).
@Alise,
Corect. Omul gandeste in patrate, fie ca stie fie ca nu, fie ca vrea fie ca nu. Lucrarea cu pricina explica pe larg ideea.
Patratul nu mi-a spus ca „nu o sa citesti” ci ca „… pentru tine materialele alea sunt bune pe cand lucrarea lui Aurel e cu semnul intrebarii.” Ca o sa citesti ori nu, ramane de vazut. Eu sper ca da, Aurel se indoieste. In punctul asta eu si cu el suntem in „opozitie”. Doar unul dintre noi va avea dreptate si atunci se va „inchide” patratul/opozitia. Nu asa e rational?
No hard feelings, ok?… 🙂
Aurel Ionică – La pagina 86 vorbiți de folosirea silogimelor valide cu premise și concluzii false.Lipsa relevanței lor în viața zilnică nu dovedește lipsa importanței silogismelor în persuasiune,ci doar a acestor silogisme.Că și pătratul dvoastră funcționează la fel de bine și cu opoziții ca Ileana Cosânzeana vesus zmeul.
Aurel Ionică – La pagina 89 spuneți că propoziția : „it is not the case that it is raining” ar fi vagă,imprecisă,ceea ce nu cred.Când cineva spune „nu plouă”, nu cred că celălalt se așteaptă la o descriere detaliată a stării vremii.În logică,respectarea principiului identității cere ca opoziția să se refere strict la același lucru,a cădea sau nu picături de ploaie.Eu cred că și în vorbirea curentă suntem la fel de preciși .
„Omul gandeste in patrate, fie ca stie fie ca nu, fie ca vrea fie ca nu.”
De unde rezulta ca si Aristotel, cind isi construieste logica, tot in patrate gindeste. De unde rezulta ca Aiurica e bou cind zice ca a descoperit patratul doar in Biblie. De unde rezulta ca patratul e bou, ca nu l-a salvat pe Aiurica de la prostie.
Alise,
Ai facut concis si elegant aceeasi demonstratie pe care o facem si noi, restul, de un deceniu.