Primavara este vremea cea mai buna pentru aerisit scheletii din sifonier

Zilele trecute, în Romania, niște indivizi s-au apucat să aprindă niște focuri de paie; mă refer la antisemitism.

Nu vreau sa discut despre implicațiile politice din spate, este evident că ridicarea unui partid naționalist – AUR, (de nedeclarată, dar ușor de dovedit, extrema dreaptă) nu putea să nu scoată la iveală tema universal favorită a urii față de străini, în mod special, fata de evrei.

Mă interesează un aspect special: antisemitismul creștin de sezon. În țările din vest este săptămâna Paștelui, ortodoxia va sărbători peste o luna. Ce treabă are Pastele creștin cu antisemitismul?

O mică incursiune în istoria creștinismului. Înainte de Conciliul de la Niceea, 325 AD, unii creștini din est sărbătoreau Pastele pe 14 Nisan, după calendarul evreiesc, indiferent în ce zi a săptămânii pica (quartodecimani). Alți creștini, în special în vest, serbau Paștele în prima duminică de după 14 Nisan. În fine, spre sfârșitul secolului II, papa Victor îi excomunică pe quartodecimani. La conciliul ecumenic care a urmat, celebrul Niceea, Canonul Paștelui tranșează definitiv problema:

Pastele se va sărbători în prima duminică după prima lună plină care cade după sau de echinocțiul de primăvară (21 martie). Canonul prevede ca, în cazul în care data calculată se potrivește cu Paștele evreiesc, sărbătoarea să fie mutată automat în duminica următoare.

Un mic exercițiu pentru 2021. Anul acesta luna plină a picat pe 28 martie. Din „nefericire” pe 27 martie a fost 14 Nisan, așadar este Paștele evreiesc.

După canonul de la Niceea, Paștele (catolic, protestant) ar fi trebuit să aibă loc pe 28 martie, conform primei reguli. A trebuit aplicată și partea a doua, altfel creștinii s-ar fi aflat în „nedorita” situație de a sărbători Paștele odată cu evreii.

(Ortodocșii au scăpat anul ăsta de dilema cu evreii: ei calculeaza pastele pornind de la echinocțiul după calendarul iulian, care are 13 zile diferență față de echinocțiul real, astronomic. Într-un fel, ei încearcă să sărbătoreasca pornind de la un ipotetic echinocțiu din vremea lui Isus. Pe o nota ironica, daca ortodoxia rămâne la calendarul iulian si peste 1000 de ani, o sa sărbătoreasca Pastele spre vară; căci, la fiecare sută de ani, se adaugă aproape cate o zi la diferență).

Canonul creat de părinții bisericești adunați la Niceea este actul de naștere al Paștelui, așa cum se sărbătorește astăzi. De la bun început, sărbătorii i-a fost atașată clauza anti-evreiasca: în niciun caz Pastele creștin nu se poate suprapune cu cel evreiesc (deși, paradoxal, Isus a murit de Paștele evreiesc). Aici este antisemitism explicit și implicit, în consonanță cu creștinismul primelor secole (și multe altele, după), care a produs canonul.

Într-un fel, Paștele este o celebrare a separării creștinilor de evrei. E nevoie doar de niște naționaliști (credincioși prin excelență) să transforme separarea aceasta în ceva radical.

P.S. Pentru cine se simte deranjat de forma de plural masculin „scheleți”, a se vedea aici.

28 Responses to Primavara este vremea cea mai buna pentru aerisit scheletii din sifonier

  1. vpnz says:

    Și de crăciun e la fel de buna vremea de aerist

  2. polihronu says:

    Ianis,

    anul trecut, lovit de strechea carantinei, am petrecut niste timp recitind masiv editoriale pe O2. Ale tale m-au distrat copios – merita sa le revedeti: https://oxigen2.net/author/ianis2/

    Nimic nu mi-a ramas in cap mai pregnant (hm hm) decit „post-apocalipsa este post-orgasmica” 😛

  3. Ianis says:

    Chiar așa, ce mai fac băieții ăștia apocaliptici? Și-au luat orgasmul binemeritat sau e coitus interruptus? Sau e doar „ruptus”?

  4. polihronu says:

    Fuck knows 🙂 Banuiesc ca sint profesori universitari pe undeva 😛

  5. Macrobius says:

    O clarificare: Conform „primei reguli”, care este de fapt singura regula oficiala, Pastele crestin (catolic/protestant, in cazul de fata) nu poate fi sarbatorit odata cu Pastele evreiesc, de vreme ce se precizeaza ca se sarbatoreste duminica de dupa prima luna plina care urmeaza echinoctiului de primavara. Cum pastele evreiesc incepe cu prima luna plina de dupa echinoctiu, cele doua nu au cum sa cada in aceesi zi. Daca e sa consideram anti-semitismul episcopilor care au codificat Pastele, atunci el se gaseste in acest „dupa prima luna plina”.
    Asadar, in 2021, dat fiind ca luna plina a fost pe 28 martie, Pastele crestin este sarbatorit o saptamina mai tirziu, conform regulii, cum a fost si cazul in 2001, cind luna plina a fost pe 8 aprilie (atunci fiind si Pastele evreiesc), iar Pastele crestin pe 15 aprilie.

  6. Ianis says:

    Macrobius

    Teoretic ar trebui sa ai dreptate cel putin in aspectul asta: Pastele catolic nu se poate suprapune (doar) cu prima zi a celui evreiesc, daca cel din urma ar pica duminica. In schimb se pare ca Pastele catolic poate pica inaintea celui evreiesc (2005, 2008, 2024).

    In schimb, Pastele ortodox pare calculat astfel incat sa nu se suprapuna cu cel evreiesc, in niciuna din cele 7 zile ale lui.
    De exemplu:
    – 2022, luna plina de dupa echinocțiul iulian (3 aprilie) e pe 16 aprilie/sambata; prima duminica, conform regulii este 17 aprilie. Pastele ortodox este insa pe 24 aprilie (pastele evreiesc 16-22 aprilie)
    – 2023, luna plina e pe 6 aprilie/joi; prima duminica, conform regulii, este 9 aprilie. Pastele ortodox este pe 16 aprilie, (pastele evreiesc 6-12 aprilie)
    – 2024, luna plina e pe 24 aprilie, prima duminica ar fi 28 aprilie, pastele ortodox e pe 5 mai (pastele evreiesc 23-29 aprilie)

    In fine, calculele pot fi mai complicate de atat, datorita combinatiei de calendar lunar+solar.

    Revenind la idea care ma interesa: ortodocsii sunt nemultumiti ca Pastele catolic se poate suprapune peste unele zile din cel evreiesc. Dau vina pe calendarul gregorian. Vezi si textul asta, scris de un preot ortodox, fost rocker.

    Pe acelasi ton, un citat dintr-o talcuire ortodoxa la Canonul 7 apostolic:
    Iar mai ales ca amaruntimea aceasta si pricinuieste Latinilor, doua necuviinte mari, adica, a praznui ei Pastile, ori cu Iudeii, care este împotriva acestui Apostolesc Canon, ori mai înainte de Iudei.

    Chestiunea e complexa si nerezolvata inca (se poate incheia doar prin mari compromisuri). Pastele catolic poate pica doar in martie-aprilie, cel ortodox doar in aprilie-mai, cu diferite anomalii generate de calendare.

    Cat despre anti-semitism, atat inainte de Niceea, cat si cel putin urmatoarea suta de ani, conciliile locale au tunat si fulgerat impotriva comuniunii cu evreii. Mai ales ca nu toate bisericile s-au conformat. Vezi textul asta, sunt prea multe referinte ca sa fie insirate aici

  7. Macrobius says:

    Ianis,

    Multumesc pentru lamuririle legate de interpretarea bisericii ortodoxe (sau cel putin a unor teologi ortodocsi) – nu sint familiarizat cu argumentele lor. De asemenea, mersi si pentru surse.

    Eu am vrut doar sa fac o remarca cu privire la doua paragrafe legate de raportul dintre Pastele evreiesc si cel catolic, cum tu ai si precizat in paranteza:

    „Un mic exercițiu pentru 2021. Anul acesta luna plină a picat pe 28 martie. Din „nefericire” pe 27 martie a fost 14 Nisan, așadar este Paștele evreiesc.

    După canonul de la Niceea, Paștele (catolic, protestant) ar fi trebuit să aibă loc pe 28 martie, conform primei reguli. A trebuit aplicată și partea a doua, altfel creștinii s-ar fi aflat în „nedorita” situație de a sărbători Paștele odată cu evreii.”

    In rest, intradevar, controversele pascale din antichitate si evul mediu au avut ca fundament in primul rind calendarele diferite folosite de diferitele biserici locale.

    Oricum, am apreciat postarea ta, si multumesc inca o data pentru referinte.

  8. Ianis says:

    Am înțeles și apreciez remarca, exercițiul n-a fost cel mai bine ales. Pastele ortodox, după cum ai văzut în comentariul anterior, e mult mai preocupat de respectarea canoanelor, cu toate implicațiile.

    Subiectul în sine e mai complicat decât am lăsat să se înțeleagă, dar nu a fost scopul meu sa descâlcesc ițe încurcate de secole.

    Scandalurile politice și sociale din România mi-au adus aminte de faptul că biserica creștină, est și vest laolaltă, a fost un uriaș vehicul de antisemitism.

    Catolicismul, de exemplu, a inventat ghetourile. Ortodoxia, pe partea cealaltă, a făcut din antisemitism, dogmă. Nici Reforma nu a fost mai „breaza”. Luther e notoriu pentru antisemitismul lui violent.

    As putea spune că naționalismul, mai vechi sau mai nou, nu ar putea exista fără creștinism la baza. Vorbesc de Europa, bineînțeles.

  9. polihronu says:

    Că bine zici: și eu mă întreb dacă nu cumva în dosul anticatastazei lui Coresi nu e mai curînd Reforma decît Părinții (Coresi tipărea la Brașov). Cît despre naționalism, trebui să recunoaștem că vine din Tanakh – adică din evoluția teologiei politice creștine după ce creștinismul a devenit religie licită și, apoi, de stat. Secolul XVI de pildă e secolul lui Solomon Magnificul – pînă și musulmanii sînt evrei.

  10. Ianis says:

    Am înțeles ca diaconul Coresi i-a cam supărat pe coreligionari folosind surse latine si introducand latinisme necunoscute in limba româna.
    In Tâlcul evangheliilor descrie câteva rugăciuni de binecuvântat masa despre care românii n-auziseră încă. Ba încă ii mai scapă si un Filioque.

  11. polihronu says:

    Clar, latinizarea limbii romane n-a inceput cu Scoala Ardeleana. Tot din sec xvi avem, tot in Transilvania, prima scriere romaneasca cu alfabet latin. Si, oricit se scalimbaie Radu Preda, e o victorie a Romei, chiar daca mediata si de Luther si Calvin, nu doar de papisti.

  12. Ce vrei Ianis, daca furi masina cuiva schimbi numarul si vopseaua. Le-am luat evreilor cartea si pastele, trebuie sa le facem crestine ca altfel ne opreste politia si ne intreaba de unde le avem. Din fericire, secolul luminilor a inaugurat o noua era de colaborare intre teologi crestini si evrei de pe pozitii stiintifice dar ceea ce ne desparte este ortodoxia ( nu ma refer la biserica ortodoxa) de ambele parti.

    In alta ordine, orice stat national-crestin are o problema evreiasca asa cum bine stii. Si nu numai ca o are, dar nu poate sa functioneze fara ea. Intrucat natiunea crestina este o fictiune, ai nevoie de alta fictiune sa o faci sa functioneze. „Din Galati la Dorohoi, / Vin strainii, vin puhoi”. Aici, in State, vin din Mexic.

  13. Ianis says:

    Poli, sunt indicii că acest Coresi a fost sprijinit moral și, probabil, a avut comuniune cu bisericile reformate.
    „Sa ducem Biblia în popor” a fost de la început un demers protestant. Ironia face că pe Coresi îl plăteau nobili sași și maghiari sa tipărească in românește. Asta apropo de străini. Nu mai zic că nici diaconul nu avea sânge 100% daco/roman (sau ce fantezie curenta era la modă)

  14. Ianis says:

    Edi, cum se face că națiunile au nevoie de povesti tribale, (unii/ceilalți sunt dușmanii și trebuie să moară) și nu universaliste?
    Gloatele n-ar putea sa fie conduse cu o poveste de genul: omenirea va cuceri spațiul, va eradica boli, va crea opere de arta?

  15. Ianis says:

    Urmaresc de mai mult timp chestiunea asta cu China modificand cinematografia. Gretoasa treaba; pe partea cealalta face treaba buna pentru conservatori: pa scene erotice, pa idei „deranjante”; sunt filme mestecate de-a gata pentru un public retard.

    Nu stiam despre influenta germana la Hollywood dar nu ma mir. Multi americani au fost simpatizanti nazisti (WASP continua sa fie pepiniera), dau exemplu doar pe Ford. Cred ca gramezile de teorii ale conspiratiei, avand pe evrei in centru, vin din anumite regiuni din SUA.

    De altfel, chiar dublarea filmelor străine în limba naţională a început ca o iniţiativă fascistă şi nazistă, fiind promovată de Franco, Mussolini și Hitler…
    Povestea cu dublarea filmelor ascunde chiar mai multi scheleti in sifonier.
    Franco impunea cu forta limba spaniola (castiliana) peste catalana/valenciana, basca, galiciana, etc. care erau reuse la limbi de familie. Catalanii nu l-au iertat niciodata.

    Mussolini facea aceiasi uniformizare in peninsula lui, caci intre dialectele nordice si sudice exista diferente foarte mari, pana acolo incat nu se pot intelege intre ei. (Am revazut recent Una giornata particolare cu Mastroiani/Loren, pentru cine vrea o introducere in atmosfera musoliniana)

  16. polihronu says:

    Ai vazut The Mauritanian? Astept filmul facut de chinezi despre lagarele de reeducare a uigurilor.

  17. polihronu says:

    Si da, daca urasc televiziunea in Germania, Franta, Italia etc. e din cauza dublarii.

  18. Ianis says:

    The Mauritanian e pe lista de asteptare.
    Chinezii or sa faca filme despre uyguri cand o sa faca si Institutul Revoltiei Romane al lui Iliescu un film despre decembrie ’89.

    Am aceiasi greata fata de televiziunile vestice care dubleaza cinematografia. Nu doar ca e sursa de indobitocire dar e si un viol asupra unor opere de arta. Cum dracu’ sa il auzi pe Godfather vorbind in germana sau franceza?
    Nu mai zic ce anomalii stupide se nasc din dublarea filmelor.
    Doua exemple:
    In majoritatea filmelor lui Arnold Schwarzenegger, tot farmecul e dat de accentul germanic cu care pronunta engleza. Replicile lui (I will be back, Get down…) au devenit meme. Nu se pot dubla.
    O alta anomalie: ma uit la o animatie pentru copii, Antonio Banderas este vocea Motanului Incaltat, croit dupa Zorro. Tot filmul e presarat cu expresii spaniole si tot farmecul e dat de pronuntia engleza cu aroma hispanica a lui Banderas. Am cautat varianta dublata in spaniola. Tot Banderas dar s-a dus naibii tot exoticismul personajului.

    Si pentru ca tot amintisem de Franco si catalani anterior, mi-a venit in minte un simpatizant francoist dar si pro-Hitler, chiar si dupa terminarea razboiului: Salvador Dalí. Life sucks.

  19. polihronu says:

    Life is fucking messy 🙂

  20. polihronu says:

    Mai tii minte cintarea aia a Romaniei, versiunea adventista, din ‘95 de la Arad? Spectacol in regia Lucian Cristescu? Ne-a torturat cu Wagner atunci. Hm hm 🙂 https://www.theguardian.com/world/2007/mar/01/germany.classicalmusic

  21. Ianis says:

    Ha, ha, ha. Cum era vorba aia? Unele lucruri ni le va explica Isus in Paradis. Altele par sa se explice singure inca de pe pamantul asta.
    Cum s-ar spune, fratii erau sinceri inca de pe atunci, cine avea urechi de auzit, sa auda!

  22. polihronu says:

    Uitasem ce falic se termina videoclipul asta 🙂

  23. polihronu says:

    Schimbind subiectul 🙂

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: