Cum este Dumnezeu?

119 Responses to Cum este Dumnezeu?

  1. polihronu says:

    Vocula – Ion Vinea

    Aștept de când te-ai dus un semn, o veste
    de dincolo de palidul hotar
    pe care-n vis îl pipăi în zadar
    în câte-o de nedeslușit poveste.

    Nu cred mereu ce semenii-nțeleg
    în muta resemnare și cuminte.
    Și-ți împletesc un leagăn de cuvinte
    să-ngâne lin destinul tău nentreg.

    Ești nicăieri, dar ca-n oglinzi, aproape,
    și nerostit ți-e glasul, dar l-aud
    abia simțit, cum se închid pleoape
    atinse vag de-un tremur cald din sud.

    În timpul nostru fără de orar,
    în lumea dezlegată de fruntarii,
    răscruci ne cheamă pasul solitar,
    purtat de dor, pe vechi și stranii arii.

  2. mariusandy says:

    „nentreg” sic!
    ne-ntreg” erată
    „l-aud ” la penultima strofa o nefericita rimã cu „sud”, plus deficiență de ritm, daca sesizezi la fiecare din strofele 1,2,4 versul doi are alt ritm decât cel din strofa 3, rândul doi exact unde pică pe dos „l-aud”…
    puțin nătâng dar merge…

  3. mariusandy says:

    Erată
    era de fapt versul trei din strofa 3

  4. polihronu says:

    Am luat-o cum am gasit-o pe net. Cine sint eu sa-i ajustez rimele lui Vinea? Despre care abia azi am aflat ca a fost coleg de pian cu Clara Haskil.

  5. mariusandy says:

    👍
    Ce destin tragic pe Clara…
    Una din marile pianiste ale lumii…
    Am citit cum l- a înlocuit pe Lipatti care era bolnav… Și cu cât succes…

  6. mariusandy says:

    Sunt un om fără prieteni, fără Dumnezeu, fără lepră.

    Cioran , Amurgul gândurilor

  7. mariusandy says:

    Istoria oamenilor și a lui Dumnezeu este istoria unor decepții reciproce.
    Tot C

  8. mariusandy says:

    Teologia este negaţia lui Dumnezeu. Ideea absurdă de a umbla după argumente pentru a-i proba existenţa presupune atâta sărăcie interioară, încât este o evidenţă strivitoare că toate tratatele de teologie laolaltă nu fac cât o exclamaţie a Sfintei Tereza. De când există teologie şi până astăzi nici o conştiinţă n-a căpătat o certitudine în plus şi nu şi-a organizat în nici un chip îndoielile. Cu Dumnezeu lucrurile se desfăşoară mai simplu: te pomeneşti când te aşteptai mai puţin în mijlocul lui. Aici începe momentul dureros şi complicat; teologia a rămas în urmă, căci ea nu este decât modul de a crede al ateilor. Cea mai proastă bâiguială mistică este mai aproape de Dumnezeu decât Summa teologica, şi rugăciunea improvizată a unui copil oferă o mai mare garanţie ontologică decât toate sinoadele ecumenice. Fără confesiunile mistice, religia, şi cu ea biserica, n-ar fi mai interesante decât cine ştie ce problemă de economie şi finanţe: evoluţia salariului sau impozitelor. Tot ce e instituţie şi teorie nu mai e viaţă. Biserica şi teologia au asigurat o agonie durabilă lui Dumnezeu. Sau poate l-au îmbălsămat de mult. Numai mistica i-a dat viaţă, de câte ori a vrut. Teologia ar avea valoare când ar fi posibilă o relaţie teoretică cu Divinitatea. Este, însă, mult mai uşor de găsit una fiziologică. Precum, într-un dezastru al tuturor convingerilor, pofta de mâncare ne susţine mai repede decât sfinţii, tot astfel o incomoditate organică ne poate apropia de Dumnezeu mai mult decât toate construcţiile abstracte ale teologiei. Acea servitoare, care spunea că nu crede în Dumnezeu decât când o dor dinţii, i-ar fi făcut de râs pe teologi.

  9. mariusandy says:

    Cioran, Lacrimi și sfinți

  10. polihronu says:

    “fara lepra”

    The worst.

    “agonie durabila”

    Il rascrucificam.

  11. polihronu says:

    Si da, Clara a fost un soi de Mitsuko – un specialist mozartian

  12. polihronu says:

    Daca Mitsuko joaca fara probleme si Messiaen, iat-o pe Haskil jucindu-se sub bagheta lui Hindemith

Lasă un răspuns:

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.