„Manquer” nu inseamna „a manca” stimabililor

In comedia clasica O Noapte Furtunoasa, Jupan Dumitrache Titirca Inima-Rea si Nae Ipingescu citesc impreuna in articolul lui Rica Venturiano ca “nimeni nu trebuie a mânca de la datoriile ce ne impun solemnaminte pactul nostru fundamentale, sfânta Constituțiune…”. Rica foloseste frantzuzismul a manca de la manquer – a se lipsi. Jupan Dumitrache si Nae Ipingescu inteleg ca nimeni nu trebuie sa manance Constitutia.

„Sfânta Constituțiune, și mai ales cei din masa poporului…” citeste mai departe Ipingescu. Substantivul “masa” ii ajuta pe cei doi sa inteleaga sensul filozofic al verbului “a manca”. “E scris adânc” conclude Jupan Dumitrache.

„… A manca poporul mai ales, este o greșală neiertată, ba putem zice chiar o crimă…”, continua lectura Ipingescu. Jupan Dumitrache este de acord ca “cine mănâncă poporul să meargă la cremenal”. Exegeza articolului este deplina atunci cand cei doi intalnesc termenul “sufragiu universale”. Adica “știi: masă… sufragiu”-sufragerie – explica Nae.

I-am recunoscut pe Titirca Inima-Rea si Nae urmarindu-i pe Valentin Danaiata si Daniel Burtescu discutand Constitutia Statelor Unite la emisiunea Intreaba Cuvantul. Trec peste exegeza Apocalipsei, facuta dupa aceleasi criterii ca si exegeza articolului lui Rica Venturiano in piesa. Chiar si limbajul este caragialenesc: “Babilonul sunt acele biserici care nu iubesc dragostea de Dumnezeu”. Ma voi oprii doar asupra lectiei de drept constitutional de la Loma Linda.

La fel ca Titirca si Nae, cei doi par sa confunde  manquer cu a manca. Ei cred ca a nu frustra pe cineva de drepturile lui constitutionale inseamna a-i da voie sa manance Constitutia intr-o sufragerie rezervata doar tie.

Constitutia Americana, sustin cei doi, este bazata, “desi nu explicit”, pe texte biblice. Cum ar spune Jupan Dumitrache: “e scris adanc”. Asta, ni se spune mai departe,  “se poate vedea din documente istorice”.

Danaiata si Burtescu par sa ignore faptul ca orice constitutie se mananca doar cu texte explicite.  Daca Constitutia este bazata pe texte implicite, poti sa o sucesti cum vrei, pentru ca fiecare implica ce vrea. Insa, din fericirei, Constitutia nu este Scoala de Sabat.

In ce priveste filozofia politca care sta explicit la baza Constituiei, aceasta este Declaratia de Independenta.  Orice om are dreptul inalienabil la viata, libertate, si cautarea fericirii. Inclusiv satanistul si homosexualul. Asa cum vor ei sa o caute.

Deasemenea, Constitutia stabileste clar  des-institutionalizarea politica a religiei. De aceea, nu poti acuza Curtea Suprema ca ignora religia si traditia in aplicarea ei. Aceiasi Constitutie apara dreptul celor care aleg sa urmeze relgia si traditia in viata personala.  Sunt doua fete ale aceleiasi monezi. 

In sfarsit, aceste drepturi sunt intemeiate pe Iluminism, nu pe Biblie, care nu stie nimic de separarea puterilor in stat, secularism, si drepturile omului. De fapt, drepturile omului sunt, in ultima instanta, dreptul de a calca opt din zece porunci. 

In ce priveste documentele fondatoare, pentru ca nu ni se ofera nici unul, oferim noi doua:

The government of the United States is not, in any sense, founded on the Christian religion. John Adams

Congress shall make no law respecting an establishment of religion, or prohibiting the free exercise thereof; or abridging the freedom of speech, or of the press; or the right of the people peaceably to assemble, and to petition the Government for a redress of grievances. First Amendment.

Curtea Suprema nu a redefinit institutia familiei, cum sustine Daniel Burtescu. A aplicat  Primul Amendament, in egala masura, atat la cuplurile homosexuale, cat si la dreptul patisierului de a refuza  sa faca un tort pentru unul din ele. Ambele decizii au starnit pasiuni politice, insa juristii au aplicat Constitutia independent de emotii. Nu este treaba judecatorului, sau a Statului prin oricare din ramurile lui, sa defineasca sau sa re-defineasca  institutiile civile dupa criterii ideologice sau teologice. Acestea exista ca urmare a evolutiei societatii civile, si justitia apara doar accesul egal la fiecare din ele.

Se pare ca cei doi romani prefera o societate condusa de emotii politice si prejudecati religioase uneia condusa de Lege. Nu ca ne-ar surprinde. In cele din urma, acesta este normalul pe care il cunosc.

Ironia este ca Titirca si Nae de la Loma-Linda cred ca drepturile lor constitutionale vor fi mancate  de fiarele din Apocalipsa,  si gasesc un argument in faptul ca aceleasi drepturi nu manquer in fata unor presiuni politice mult mai puternice decat defunctele legi albastre sau lobby-ul anemic pentru protectia Duminicii. Ei se tem ca religia va fi re-institutionalizata politic si se plang ca nu este institutionalizata politic. Cum bine zice tot nenea Iancu, curat murdar.