Școala de vară ”Știință, religie și filosofie ” 2011 – Tema 3: Relația dintre cunoașterea științifică și credința religioasă

Această prezentare a fost oferită de domnul academician Mircea Flonta, profesor onorific al Facultății de Filosofie, Universitatea București. Dumnealui a avut în vedere, în primul rând, clarificarea termenilor ce intră în componența sintagmelor ”cunoaștere științifică” și ”credință religioasă”. Un aspect deosebit de important îl constituie această clarificare, întrucât, din cauza înțelegerii eronate a termenilor, mulți au văzut relația dintre știință și religie ca nefiind în vreun alt fel, decât conflictuală. De subliniat că, atunci când ne referim la cele două domenii în discuție, corect e să spunem ”cunoaștere științifică” respectiv ”credință religioasă”. Vom vedea, în cele ce urmează, de ce această distincție e necesară.

Cunoașterea științifică:

–          E cunoaștere obiectivă prin excelență, bazată pe experiența comună;

–          Rezultatul cunoașterii științifice e unul care poate fi repetat, deci prin aceasta verificat;

–          Rezultatul  autentic forțează consensul  (vezi Comunitatea științifică);

–          Cunoașterea științifică are un caracter relativ și autocorector;

–          Este modestă (întrebările pot fi controlate critic);

 

Credința religioasă:

–          Operează cu reprezentări;

–          Devine sursă de beneficii și consolare;

–          Atenuează și suprimă frica de moarte;

Conflictul între cele două apare tocmai pentru că noi folosim termenul ”cunoaștere” în moduri foarte diferite, unele care nu au deloc legătură cu realitatea. De exemplu, folosim ”cunoaștere”, atunci când vorbim de reprezentări (”cunoașterea religioasă e obiectivă” – fals).  Relația dintre cele două domenii trebuie văzută, mai degrabă, ca o complementaritate.  În locul acesteia, întâlnim două poziții extreme, poziții ce se conturează din ce în ce mai clar în peisajul conflictului actual dintre știință și religie: pe de-o parte, avem poziția lui Dawkins care pare că NU susține deloc modestitatea științei, pe de cealaltă parte, o avem pe cea a lui Alvin Plantinga care susține ideea că orice afirmație care contrazice Biblia trebuie privită cu suspiciune (vezi http://www.asa3.org/ASA/dialogues/Faith-reason/CRS9-91Plantinga1.html).

 

Delimitarea netă drept garanție a conviețuirii fără tensiuni

”Punctul de vedere că știința modernă și religia sunt domenii net distincte ale gândirii, care nu se ating și nu pot să prezinte o zonă de suprapunere, este adesea perceput drept o marginalizare a credinței religioase într-o societate secularizată. În realitate, au existat oameni profund religioși care au aderat fără rezerve la acest punct de vedere și l-au susținut cu pasiune. Soren Kierkegaard, bunăoară, opunea frontal credința rațiunii, cunoașterii obiective, științei. Pentru el, problemele adevăratului creștin nu au nimic în comun cu cele care solicită exercițiul rațiunii, în particular al gândirii orientate spre cunoaștere. Nu numai că religia nu poate primi o întemeiere rațională, dar ea nu are nevoie de o asemenea întemeiere (…). Iar L. Wittgenstein, care a fost influențat în această privință de către Lev Tolstoi, considera că singura temă a gândirii religioase este cea a sensului vieții. Pentru el, credința creștină era pe deplin decuplată de lumea cunoașterii, a teoriei, de orice fel de reprezentări cosmologice (…).
O despărțire clară a credinței de știință, acea despărțire care exclude orice posibilitate ca ele să intre în competiție sau să ajungă la conflict, este posibilă chiar dacă ele nu vor fi opuse una alteia în acest mod. Este ceea ce ilustrează poziția adoptată de cunoscutul teolog catolic Hans Kung, într-o carte recent consacrată acestei teme: ”Relația Dumnezeu-lume, Dumnezeu-om poate fi formulată doar dialectic: Dumnezeu este transcendență, însă în imanență. Este vorba de o eternitate, dar în temporabilitate, de nemăsurabilitate, dar în spațiu.” (Hans Kung, Der Anfang aller Dinge. Naturwissenchaft und Religion, Munchen, Zurich, Piper Verlag, 2005, pp. 124-125)” (Mircea FlontaDarwin și după Darwin, ed. Humanitas, București, 2010, pp. 246-247)

 

Poziția lui Kung:

Poziția lui Kung merită atenție între altele deoarece arată că punctul de vedere al separării depline a imaginii naturii configurate prin cercetarea științifică de credința religioasă poate fi îmbrățișată atât de credincioși, cât și de agnostici.

–          Punctul de sprijin al delimitării credinței de știință este un concept al divinității care se distanțează net de cel antropomorfic, caracteristic pentru reprezentări religioase populare;

–          Respinge înțelegerea deistă a lui Dumnezeu drept o realitate substanțială, așezată în afara lumii. Pentru el, Dumnezeu este pretutindeni, este omniprezent;

–          Dumnezeu este imanent în sensul că pătrunde toate lucrurile și, totodată, transcendent în sensul că nu poate fi cunoscut prine experiență;

–          Dumnezeu este real în sensul că există, dar nu este, totuși, o realitate de natură factuală, accesibilă cunoașterii prin experiență;

–          Kung afirmă că Dumnezeu reprezintă transcendența în imanență, eternitatea în temporalitate, prin urmare absolutul în relativ.  (Hans Kung, Der Anfang aller Dinge. Naturwissenchaft und Religion, Munchen, Zurich, Piper Verlag, 2005, pp. 126-127)

”Limbajul științific și religios sunt tot atât de puțin compatibile ca și limbajul științific și poetic. Asta înseamnă: teoria big-bang-ului și credința în Creație, teoria evoluției și crearea omului nu se contrazic, dar ele nu trebuie nici armonizate.”  (Hans Kung, Der Anfang aller Dinge. Naturwissenchaft und Religion, Munchen, Zurich, Piper Verlag, 2005, pp. 141)

–          Convingerea lui Kung este că, împotriva unei impresii de care nu numai mulți credincioși, dar și persoane cu răspunderi în biserici încă nu s-au eliberat complet, toate descoperirile care afectează imaginea științifică asupra universului, a vieții și a omului nu pot nici să sprijine, nici să zdruncine credința religioasă autentică. El împărtășește astfel punctul de vedere dominant în rândul cercetătorilor naturii, în speță al biologilor: ”procesul evoluției ca atare, văzut din punctul de vedere al științelor naturii, nu include și nici nu exclude un Creator (un Alfa) și un Ultim Sens-Țel (un Omega).” (ibidem, pag. 174);

–          Dacă admitem că toate acele enunțuri despre universul natural pe care le putem califica drep cunoștințe sunt sub controlul experienței, atunci integritatea intelectuală ne va cere să acceptăm că singura imagine asupra acestui univers, care răspunde exigențelor obiectivității, este imaginea ce se constituie pe baza rezultatelor cunoașterii științifice. Aceasta este o imagine asupra naturii și a omului, ca ființă naturală, care întrunește virtuțile, dar și limitele cunoașterii controlabile. Tocmai de aceea ea nu poate pretinde drepturi exclusive, și nici măcar întâietate, în raport cu alte sisteme de reprezentări asupra lumii și a existenței omenești. Ceea ce nu înseamnă decât a recunoaște că există interese și preocupări esențiale ale ființelor care simt, gândesc și reflectează, altele decât cele care vizează dobândirea unei cunoașteri cu valoare obiectivă.

 

Considerațiile lui Stephen J. Gould

Într-un articol intitulat  ”Nonoverlaping Magisteria”, Gould și-a propus o elaborare a punctului de vedere că știința și credința sunt domenii pe deplin separate. Gould s-a delimitat, la fel de net, atât de susținătorii creaționismului științific, cât și de acei cercetători ai evoluției, ca Richard Dawkins, care contestă posibilitatea conviețuirii dintre știința darwiniană și credința religioasă. Autorul este de acord cu acei darwiniști, ca Ayala, care subliniază că nu există un conflict, nici măcar o tensiune, între știința darwiniană și credințele religioase de îndată ce oamenii credincioși nu împărtășesc citirea unor pasaje din Biblie ca un adevăr literal, ”ci ca o literatură care luminează, bazată în parte pe metaforă și alegorie (care sunt componente esențiale ale scrierilor bune) și cer interpretarea ei pentru o înțelegere adecvată.” Un conflict nu este, de fapt, posibil, după Gould, deoarece nu există acea zonă de suprapunere între ele care ar face posibilă o confruntare. ”Lipsa conflictului dintre știință și religie ia naștere din lipsa unei suprapuneri a domeniilor de expertiză profesională – expertiza științei în constituția empirică a universului și a religiei în căutarea valorilor etice adecvate și a semnificației spirituale a vieților noastre”, spune Gould. Dacă adoptă acest punct de vedere, bisericile n-au nici un motiv să conteste ceea ce ne spune cercetarea științifică despre evoluția speciilor. Iar reprezentanții științei darwiniene, ca cercetători ai naturii, nu au nici un temei să respingă credințele religioase, din motivul simplu că știința nu are nimic de spus despre temele care constituie până la urmă nucleul credinței religioase. Și anume semnificațiile morale și valorile, și nu cunoașterea universului, cosmologia.

Considerațiile lui Gould conferă contururi foarte clare unei poziții pe care a adoptat-o și Darwin, în anii săi târzii. După publicarea Originea speciilor, Darwin a câștigat o conștiință tot mai acută a distincției dintre preocupările științifice și cele religioase. Iată una din însemnările lui mai semnificative în această privință: ”Cu mulți ani înainte, am fost sfătuit insistent de către un prieten să nu introduc nimic despre religie în lucrările mele dacă doresc să fac să progreseze știința în Anglia.” (citat după John H.Brooke, ”The relations between Darwin`s science and his religion”, în J.Durand (ed.), Darwinism and Divinity, Oxford, Blackwell, 1985, p.41).

Prezentarea s-a încheiat cu un un gând foarte sugestiv al domnului profesor Flonta:

”Cine vrea să cunoască absolutul, trebuie să plătească cu prețul subiectivității; cine vrea să cunoască obiectivul, cu prețul relativității.”

 

63 Responses to Școala de vară ”Știință, religie și filosofie ” 2011 – Tema 3: Relația dintre cunoașterea științifică și credința religioasă

  1. Pingback: Școala de vară ”Știință, religie și filosofie ” 2011 – Tema 3: Relația dintre cunoașterea științifică și credința religioasă – oxigen2 « Persona

  2. study_nature says:

    Multumesc pentru prezentarea temei 3, Alexa.
    Simt nevoia unei clarificari: la inceput, printre trasaturile cunoasterii stiintifice scrii asa: „Rezultatul cunoașterii științifice e unul care poate fi reperat, deci prin aceasta verificat”.
    Ai scris intentionat „reperat” sau te refereai la „repetat”?

    Mi se pare cam fishy afirmatia „Gould s-a delimitat, la fel de net, atât de susținătorii creaționismului științific, cât și de acei cercetători ai evoluției, ca Richard Dawkins, care contestă posibilitatea conviețuirii dintre știința darwiniană și credința religioasă.” Chiar asa, „la fel de net”!? Ce dovezi sunt aduse in acest sens?

  3. Alexa says:

    E „repetat”. Mersi de atentionare, o sa corectez imediat. In ceea ce priveste a doua observatie, fac niste precizari: prezentarea a oferit o pozitie critica asupra pozitiei lui Dawkins, pe de-o parte, si a lui Plantinga, pe de cealalta. Intre cele doua pozitii (extreme), s-a oferit o paleta de pozitii cumva mai moderate. In acest sens vezi Kung, despre care am amintit si eu aici, Gould, Francisco Ayala (despre care nu am amintit aici, dar la care imi doresc sa revin!) si inca un autor pe care nu l-am mentionat si caruia i-am uitat si numele (dar, daca vrei, maine o sa ti-l dau ca merg sa mai citesc din cartea citata – Flonta).

  4. baba proasta says:

    Mon, 12 Sep, 2011 Alexa
    Dumnealui a avut în vedere, în primul rând, clarificarea termenilor ce intră în componența sintagmelor ”cunoaștere științifică” și ”credință religioasă”.

    De subliniat că, atunci când ne referim la cele două domenii în discuție, corect e să spunem ”cunoaștere științifică” respectiv ”credință religioasă”.

    Deci domnul academician de renume mondial a stabilit ca prin definitie cunoasterea este stiintifica iar credinta este religioasa si ca atare religia nu are nimic de a face cu cunoasterea iar stiinta nu are nimic de a face cu credinta. Deci daca domnul academician stabilea ca prin definitie caii sunt albi, atunci un cal negru nu poate fi cal deoarece prin definitie numai caii albi sunt cai. Ce bine ca domnul academician de renume mondial nu a stabilit prin definitie ca credinta este stiintifica iar cunoasterea este religioasa deoarece atunci ne-am fi dus la biserica sa luam diplome si la universitate ca sa aprindem luminari si sa-i dam cu cadelnita.

  5. study_nature says:

    Citatul adus in sprijinul tezei ca Darwin avut o pozitie asemenatoare NOMA (Non-overlapping magisteria) mi se pare cam off-topic. Este totusi adevarat ca Darwin a fost mult mai delicat fata de religie decat se crede in mod popular si nu am citit despre vreo ipostaza in care el sa fie dispretuitor fata de religie.

    De fapt, un lucru pe care putini il stiu este ca Darwin a pornit in expeditia pe Beagle cu o credinta religioasa conservatoare (vezi pasajul incepand de aici din autobiografia sa; si wikipedia poate fi un punct de pornire in documentarea pe aceasta tema: pe scurt sau mai pe larg).

    Tot in contextul temei prezentate de Alexa, ar fi semnificativ de amintit faptul ca anglicanii n-au avut nicio problema sa-l inmormanteze pe agnosticul Charles Darwin in interiorul Westminster Abbey. Si nu oriunde, ci la loc de cinste, fapt vazut cu ochii mei. Citez pe larg:

    The Dean of Westminster, George Granville Bradley, was away in France when he received a telegram forwarded from the President of the Royal Society in London saying “…it would be acceptable to a very large number of our fellow-countrymen of all classes and opinions that our illustrious countryman, Mr Darwin, should be buried in Westminster Abbey”. The Dean recalled “ I did not hesitate as to my answer and telegraphed direct…that my assent would be cheerfully given”. The body lay overnight in the Abbey, in the small chapel of St Faith, and on the morning of 26 April the coffin was escorted by the family and eminent mourners into the Abbey. The pall-bearers included Sir Joseph Hooker, Alfred Russel Wallace, James Russell Lowell (U.S. Ambassador), and William Spottiswoode (President of the Royal Society).
    The burial service was held in the Lantern, conducted by Canon Prothero, with anthems sung by the choir. The chief mourners then followed the coffin into the north aisle of the Nave where Darwin was buried next to the eminent scientist Sir John Herschel, and a few feet away from Sir Isaac Newton. The simple inscription on his grave reads
    “CHARLES ROBERT DARWIN BORN 12 FEBRUARY 1809. DIED 19 APRIL 1882”.
    Although an agnostic, Darwin was greatly respected by his contemporaries and the Bishop of Carlisle, Harvey Goodwin, in a memorial sermon preached in the Abbey on the Sunday following the funeral, said “I think that the interment of the remains of Mr Darwin in Westminster Abbey is in accordance with the judgment of the wisest of his countrymen…It would have been unfortunate if anything had occurred to give weight and currency to the foolish notion which some have diligently propagated, but for which Mr Darwin was not responsible, that there is a necessary conflict between a knowledge of Nature and a belief in God…”. A later, widely believed, rumour of a “deathbed conversion” to Christianity was denied by his daughter, who was actually present at his death.

  6. Alexa says:

    @baba proasta

    Se intampla ca domnul academician de renume national (in ceea ce priveste statutul mondial, nu cunosc) sa-mi fi placut, spre deosebire de multi alti academicieni. Si inca mult. Si se mai intampla ca eu sa gasesc ca dumnealui a avut dreptate, nu fiindca era academician (si inca unul extrem de modest!), ci pentru ca discursul dumnealui a facut sens (chiar si la nivelul logicii elementare pe care dvs o aduceti in discutie). Notiunea „cunoastere” implica obiectivitate (o opinie personala: da, as afirma ca, nu poate exista decat cunoastere stiintifica), iar atunci cand e vehiculata atat de des sintagma „cunoastere de Dumnezeu”, noi nu operam decat cu reprezentari. Ca sa inchei pe acelasi ton cu dvs (al carui nume nu-l CUNOSC, dar in al carui nickname CRED, hehe), nu, nu ne-am fi dus la biserica sa ne luam diplome si nici la universitate sa dam cu cadelnita (desi unii dintre noi incearca din rasputeri sa faca asta – vezi icoanele in scoli), ci ne-am fi dus la nenea Wittgenstein (mai tarziu la Saussure si Peirce) sa vedem cum e treaba cu limbajul si semnificatia cuvintelor.

  7. study_nature says:

    Tot referitor la partea despre caracteristicile cunoasterii stiintifice: formularea „Rezultatul autentic forțează consensul (vezi Comunitatea științifică)” este cam ermetica. Poti sa detaliezi un pic mai mult?

  8. Alexa says:

    @study_nature

    Se refera la faptul ca intre cele doua notiuni „rezultatul autentic” si „consens” exista o relatie de reciprocitate. Daca exista un consens (al Comunitatii stiintifice) in privinta unei teorii, atunci inseamna ca rezultatul e unul autentic (implicit, teoria acceptata). Cu alte cuvinte, conditia necesara si suficienta pentru ca o cercetare sa fie validata dpdv stiintific, este ca ea sa treaca acest test al consensului comunitatii stiintifice. De exemplu, teoria big-bang. Si un contraexemplu, creationismul stiintific.

  9. Daniel says:

    Separarea de care vorbeste dl. M. Flonta, pe care de altfel il respect ca scholar, e mai artificiala decat pare. E adevarat, judecata emisa, ca stiinta e obiectiva, opereaza cu fapte, iar religia opereaza cu reprezentari (deci e subiectiva), pare clarificatoare si ofera un anumit confort mental omului contemporan, care e expus fragmentar atat la teorii stiintifice cat si la practici religioase. Dar disjunctia aceasta e prea rigida si dictionareasca pentru a explica cu acuratete o realitate mult mai complexa. Am zambit cand am citit ca din capul locului se propune ca in cazul stiintei avem de a face cu cunoastere, iar in cazul religiei avem de a face cu credinta. A very self-serving arrangement!

    In realitate toate teoriile stiintifice (serioase) sunt, de asemenea, reprezentari sau surse de beneficii si consolare si toate tratatele teologice (serioase) sunt modeste, autocorective si validate comunitar. Vorbesc in principal despre teologia crestina, dar cred ca afirmatia se poate extrapola si la unele din celelalte religii.

    Am scris cu ani in urma un articol pe aceasta tema. Il gasiti aici: http://bulzan.wordpress.com/2011/05/10/stiinta-si-credinta-o-investigatie-asupra-cunoasterii/

    Recomand cu caldura scrierile lui Michael Polanyi, care o sa va puna intelegerea cunoasterii stiintifice intr-o lumina cu totul noua. Stiinta moderna e in primul rand un praxis comunitar… Dar cititi mai bune articolul.

    Ceea ce ma bucura insa e faptul ca aceste lucruri incep sa fie discutate in RO. Prea putin s-a intamplat asta in ultimii 20 ani. Am importat orice alte dezbateri si mode intelectuale, dar o discutie onesta si deschisa despre religie si stiinta nu i-a atras pe academicii nostri!

  10. eddieconst says:

    NOMA este o utopie. Omul de stiinta va fi todeauna tentat sa filozofese, si asta il duce la intrebari cu relevanta religioasa. Teologul va fi tentat sa interpeteze datele stiintei. Parerea mea este ca Gould a incercat un truce politic in razboiul dintre religie si stiinta in US. Un om de stiinta american nu are voie sa spuna „Dumnezeu” asa cum un politician nu are voie sa spuna „nigger”.

    Cu siguranta ca religia nu este izvor de cunoastere dar religia are intrebari pe care filosoful si omul des tiinta nu le pot ocoli. Este absurd de exemplu sa sutii ca Darwin nu a fost constient de implicatiile religioase ale teoriei sale, cand el insusi discuta relevanta teologica a selctiei naturale, anume ca universul nu este un univers moral. H.G Wells care a studiat biologia cu T Huxley la Royal School of Science ajunge la un fel de gnosticism in care evolutia este demiurgul si un dumnezeu uman nedefinit este „capetenia aventurii omenirii” .

    Wittgenstein remarca in notele lui din transee ca logica matematica nu are reapuns la intrebarile cele mai stringente despre dumnezeu si sensul vietii – dar a continuat sa se intrebe.

    Sculele cunoasterii s-au perfectionat in evul mediu in controverse scolastice iar parintii revolutiei stiintifice in sec xvii aveau intrebari teologice in spatele stiintei. Convingerea mea este ca mergem sprte o noua sinteza.

  11. eddieconst says:

    study_nature:

    Nu numai ca Darwin s-a imbarcat pe Beagle ca ucenic al lui Paley cel cu ceasornicul, dar insasi descoperirea seclectiei naturale a izvorat natural din telogia naturala a lui Paley. Problema de rezolvat era originea GEOGRAFICA a speciilor (centre de creatie). De aici Darwin a ajuns prin intrebari repetate la conceptul de origine in timp a speciilor. Deasemenea Paley nu excludea o cale naturala prin care organismele au ajuns adaptate la mediu.

    Stiinta implica credinta in rationalitatea universului, si aceasta este o mostenire a teolgiei scolastice. Grecii au avut suficient timp sa descopere stiinta si nu au facut-o din cauza limitelor teologice.

  12. eddieconst says:

    Daniel:

    Am citit articolul. Ai dreptate cu problema epistemiologiei unitare. Cred ca intrebarea cheie este de ce stiinta a parut numai acum aprox. 400 de ani. raspunsul nu poate fi decat teologico-religios. In ce priveste interesul romanilor pentru problema in speta, sa nu uitam ca biserica rasaritului a avut alt demers epitemiologic decat catolicii si protestantii si din acest motiv pe romanul ortodox nu il framanta problema adevarului religios ca adevar logic-rational.

  13. study_nature says:

    Daniel, ce propui tu in incheierea articolului tau, „un mod unitar de cunoastere a realitatii”, este o utopie. Tu vorbesti acolo despre motivul pentru care este important sa existe un asemenea mod, explici de ce nu este buna separarea (efecte dezastroase!?!), invoci implinirea si fericirea iar apoi vii cu argumentul suprem ca „Dumnezeu este creatorul”. In continuare, vorbesti despre necesitatea si beneficiile unui asemenea mod unitar, dupa care, la final, subliniezi ca este nevoie de asa ceva din datoria de duce „până la capăt implicaţiile realităţii lui Dumnezeu”.

    Este o absurditate sa postulezi un asemenea model de cunoastere a realitatii fara sa o intrebi si pe ea, realitatea (nu propria-ti imaginatie), daca iti da voie sau daca se preteaza la asa ceva. Un ceva pe care tu nu-l clarifici, nu descrii ce ar prespune o asemenea abordare unitara (Biblia intr-o mana iar in cealalta abonamente la toate revistele de specialitate existente? rugaciune inainte de experiment? versete biblice ca motto in introducerea tuturor articolelor stiintifice?) Inteleg ca ar fi frumos si de dorit sa existe ce-ti doresti tu, si ca ar fi trist si tragic sa nu existe, dar argumentele tale in sprijinul unui asemenea „perspective epistemologice unitare” sunt zero. Din punctul meu de vedere, banuiesc ca s-ar putea sa-ti doresti o reintoarcere la ierarhia Evului Mediu cu teologia ca „Regina stiintelor” si nu-i exclus sa te copleasca nostalgia vazand ca azi respectabilitatea teologiei este de mult apusa pana si in multe cercuri crestine, ca sa nu mai vorbim de spatiul public (asta ti-o spun inclusiv in calitate de licentiat in teologie).

  14. eddieconst says:

    study_nature & Daniel:

    In timpul cand a fost scrisa biblia nu exista ideea unui adevar revelat despre natura realitatii. Conceptia biblica despre univers este cosmologia timpului. Mesajul profetic apare in acest context. Problema crestinismului contemporan este ca se raporteaza la cosmologia biblica ca la un adevar revelat in conflict cu stiinele moderne. Unitatea cuoasterii despre care vorbea Daniel are loc atunci cand lasam stiinta sa defineasca realitatea iar religia interpreteaza realitatea definita de stiinta in context teologic.

  15. maria says:

    Mircea Flonta sustine de fapt ca istoria omului are o coordonata ascendenta, evolutia neducand la perfectiune.
    Dupa opinia lui M.Flonta conceptiile stiintifica care combat darwinismul sunt :
    ortogeneza – serii de variatii in evolutia plantelor si animalelor ce se produc in acelasi sens, deci vine in contradictie cu factorul numit „intamplare”
    neolamarckismul – evolutia ca rezultat al activitatii fiziologice a organismului în procesul de adaptare la mediu fara interventia selectiei naturale
    – genetica – care zice nu acumularilor lente si da, salturilor genetice
    Ba mai mult, selectia naturala are totusi un rol secundar, dar e in acord cu crestinismul.

    Gould a incercat prin „noma” un argument conventional intre doua sfere la fel de puternice.
    Stiinta inseamna intelegerea naturii, a legilor ei, experimentarea
    Insa principiile morale nu se afla in natura, si ca atare nu pot fi gandite de stiinta.
    Inima sinelui devine camera adancimii morale si apartine religiei.
    „noma” e principiul conventional care uneste natura (stiinta) cu sensul naturii (religia).
    Acelasi blocaj de a cauta un sens al existentei pe care stiinta nu-l poate defini deocamdata.
    Atunci cand il cauti in inima dai de dumnezeul ascuns acolo, indentificat cu etica , morala.
    Acest lucru nu l-a facut Darwin.
    Cand a cautat in inima lui s-a definit agnostic.
    Problema religiei de azi e ca dumnezeul moralei nu e biblic, iar atunci ideea sinelui moral poate fi baza speculatiilor in gasirea unui dumnezeu care sa corespunda acestui timp al deconstructiei.

  16. maria says:

    De ce selectia naturala este un sofism ?

    Si se prezinta argumentele :
    conditionarea operanta (Skinner) sau legea efectului
    stimul- efect
    (bazandu-se pe experiente pe pisici si sobolani si pe strategia pedeapsa-recompensa)

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Explica%C8%9Bia_biologic%C4%83_a_religiei

    http://news.softpedia.com/news/Neuronii-care-judeca-valoarea-lucrurilor-ro-22069.shtml

    gandirea contrafactuala sau perceptia sociala

    Gandirea contrafactuala se produce frecvent deoarece ne este mai usor sa ne imaginam „ce-ar fi fost daca…?”, mai ales atunci cand evenimetele reale nu ne satisfac pe deplin .
    in „Psihologia si relatiile interpersonale ” Fritz Heider cauta sa lamureasca aceasta intrebare
    Explicatiile noastre sunt structural similare celor stiintifice, adica sunt explicatii cauzale, bazate pe observatia si analiza comportamentului celor cu care inter­actionam. Explicatiile pe care le elaboram se numesc atribuiri (in sensul ca noi punem un anumit com­portament pe seama unor cauze, pe care le atribuim celor obser­vati si analizati). Principiile de baza ale teoriei lui Heider sunt urma­toarele:

    – deoarece noi simtim ca mare parte din comportamentul nostru este motivat, tindem sa cautam cauzele si temeiurile comportamen­tului celorlalti oameni, ca sa le descoperim motivele. Explica­tia cau­zala este un pattern adanc inradacinat in gandirea noastra, fapt evi­dentiat si prin inflatia limbajului cauzal si motivational.

    – deoarece construim teorii cauzale pentru a fi capabili sa antici­pam si sa controlam mediul social, avem tendinta de a cauta propri­etati stabile ale lumii inconjuratoare; particularizand, incercam sa descoperim trasaturi de personalitate si capacitati durabile ale per­soanelor sau caracteristici stabile ale situatiilor în care se produc diferite comportamente.

    finalitatea (teleologia)
    lipseste scopul naturii

    fenotipul

    http://www.sciencedaily.com/

  17. eddieconst says:

    Maria:

    Argumentul suna postmodern si se autocontrazice. Daca orice explicatie stiintifica se bazeaza pe iluzia subiectiva a modelelor comportamentale, atunci si aceasta explicatie psihologica este conditionata de aceiasi iluzie asa ca este subiectiva.

    Este mult mai simplu si mai plauzibil sa acceptam ca structura gandirii logice reflecta structura realitatii in urma selectiei naturale, ergo. psihoticul nu are succes reproductiv.

    Argumentul impotriva selectiei naturale este un sofism. Selectia naturala este un fapt.

  18. ibrian says:

    „Plantinga care susține ideea că orice afirmație care contrazice Biblia trebuie privită cu suspiciune.”

    Unde sustine Plantinga ca…? E vorba de Alvin sau Theodore sau Cornelius….? ca Plantinga astia e mai multi :blush: … si multi dintre ei au lucrari notabile de filosofia religiei..

  19. Alexa says:

    @ibrian

    de Alvin Plantinga e vorba:

    Some conclude, however, that when there is a conflict between Scripture (or our grasp of it) and science, we must reject science; such conflict automatically shows science to be wrong, at least on the point in question.

    http://www.asa3.org/ASA/dialogues/Faith-reason/CRS9-91Plantinga1.html

  20. CJ says:

    Haideti, domnu’ ibrian, ce dracu’ domnule! 😎
    http://plato.stanford.edu/entries/religion-science/
    Uite, in linkul asta Alvin zice cat se poate de clar si de biblic ?:-) : cine nu e cu Jesus, e impotriva lui. (Poftim, ma faci mincinos si plin de bias-uri? Fugi, domnule, de aici ca nu e niciun non sequitur!) Dar Jesus il iubeste oricum, ca doar i-a dat liberul arbitru, nu? :silly:
    Care liber arbitru, frate? Pai cum care? Ala de a „interpreta”?

    Unitatea cunoasterii are loc atunci cand lasam stiinta sa defineasca realitatea iar religia interpreteaza realitatea definita de stiinta in context teologic.

    Noua ne place cel mai mult cand religia interpreteaza* realitatea. 😀
    Si avem nevoie de aceasta interpretare. Nu stim pentru ce si in ce consta aceasta interpretare, dar avem nevoie de ea cum avem nevoie de interpretarea babei proaste. Da, ati ghicit: ca de aer. :sarcasm:
    Science doesn’t give a shit about „religious interpretation” or your „personal beliefs”. Why should it?

    *Children, don’t try this at home! Religious bullshit in theological context ONLY.
    http://en.wikipedia.org/wiki/Relationship_between_religion_and_science
    http://whyevolutionistrue.wordpress.com/2011/09/11/stephen-jay-gould/
    _____________________________________

    Ce dracos a fost si Freud asta! 😀

    Freud claims that theistic belief is illusion. This doesn’t mean that theistic belief is false (although Freud thinks it is false); what it means is that theistic belief is produced by a cognitive process (wishful thinking) that is not ‘reality oriented’; its purpose is not the production of true belief, but (in this case) a belief that enables the believer to avoid the depression and apathy that would set in if she saw clearly the miserably appalling condition in which we human beings actually find ourselves.
    http://plato.stanford.edu/entries/religion-science/#WheTheCon

  21. ibrian says:

    @ alexa
    Some conclude nu e acelasi lucru cu „I conclude”… si nu mi se pare ca Plantinga vorbeste despre el insusi in acel pasaj…. Ai citit articolul ?!..oare nu zice Platinga mai apoi :
    So what, precisely, must we do in such a situation? Which do we go with faith or reason? More exactly, which do we go with, our grasp of Scripture or current science? I don’t know of any infallible rule, or even any pretty reliable general recipe. All we can do is weigh and evaluate the relative warrant, the relative backing or strength, of the conflicting teachings. We must do our best to apprehend both the teachings of Scripture and the deliverances of reason; in either case we will have much more warrant for some apparent teachings than for others. It may be hard to see just what the Lord proposes to teach us in the Song of Solomon or Old Testament genealogies; it is vastly easier to see what he proposes to teach us in the Gospel accounts of Christ’s resurrection from the dead. On the other side, it is clear that among the deliverances of reason is the proposition that the earth is round rather than flat; it is enormously harder to be sure, however, that contemporary quantum mechanics, taken realistically, has things right.6 We must make as careful an estimate as we can of the degrees of warrant of the conflicting doctrines; we may then make a judgment as to where the balance of probability lies, or alternatively, we may suspend judgment. After an, we don’t have to have a view on all these matters.

  22. ibrian says:

    @ CJ
    Frate CJ, in articolul de pe Stanford Enc. Plantinga nu face altceva decat sa accentueze antiteza lui A. Kuyper. Da, cine nu e teist este non-teist…as spune eu ca e un non-sequitur? Nu, si nici plantinga nu o face.
    Ca naturalismul anti-metafizic il exclude pe Dzeul teist stiam deja. Ce a spus Plantinga atat de contrariant?

  23. maria says:

    Plantinga porneste de la ideea ca acest univers subtil organizat nu duce decat la intrebarea cu privire la motivul pentru care din gama infinita de valori pe care natura le-ar fi putut selecta in vederea constantelor fundamentale si din varietatea infinita a conditiilor initiale care puteau sa caracterizeze universul primordial , tocmai valorile si conditiile realitatii noastre se imbina pentru a forma insusirile pe care noi le percepem.
    Exista, spunea el, o concordanta intre rata expansiunii si nivelul de energie. Putem da toate aceste valori, coordonate, forte pe seama unor „fenomene pe care le-au hotarat, aparent, sortii „?

    Binenteles, aici logica este simpla.
    care este diferenta intre cauza si sens ?
    Cauza este o determinare a evenimentelor viitoare in functie de trecut.
    pe cand sensul ?
    este o determinare a acestor evenimente in virtutea unei viziuni a viitorului.
    Sensul necesita o gandire, el este dat numai de dumnezeu.
    iar viziunea viitorului nostru asa ordonat, dezordonat intra sub spectrul moralei divine si a unei finalitati prin foc.

  24. Daniel says:

    @Study_Nature,
    Vad ca ai citit doar incheierea articolului :), care te-a revoltat si te-a dezgustat; ceea ce e absolut normal daca esti un naturalist ateu sau un teist multumit cu un dumnezeu al valorilor.
    Incheierea era adresata specific cititorilor publicatiei Altarul Banatului din anul 2000, si incerca sa-i motiveze sa nu se baricadeze in spatele liturghiei, odajdiilor si (in cel mai bun caz) Scripturii, ci sa vada adevarul in toata complexitatea lui si sa nu se sfiasca sa le vorbeasca enoriasilor pre limba lor, SI despre lucrurile „acestei lumi”, dar din perspectiva crestina. PENTRU ACEASTA AUDIENTA, da, e crucial ca Dumnezeu este creatorul, iar cunoasterea naturii inclusiv prin metode stiintifice este parte din acelasi proces de cunoastere a lui Dumnezeu.
    Trecand insa la substanta judecatilor pe care le emiti, ti-as propune sa ne coboram putin de pe caii generalizarilor fara substanta si sa discutam mai concret si mai simplu. Eu gandesc putin mai analitic, iar pretentiile mele de adevar sunt mai modeste – si nu mi-e rusine de acest lucru, pentru ca asta ma inscrie atat in buna traditie stiintifica cat si in buna traditie teologica. Am precursori in acest sens cu care nu mi-e rusine.
    1. „Este o absurditate sa postulezi un asemenea model de cunoastere a realitatii fara sa o intrebi si pe ea, realitatea (nu propria-ti imaginatie), daca iti da voie sau daca se preteaza la asa ceva.”
    Primatul obiectului cunoasterii in raport cu cunoscatorul e un principiu clar afirmat in articol, si preluat din Michael Polanyi (care intamplator, apropos, nu da deloc indicii ca ar fi fost un credincios crestin!). Vezi sectiunea „Credinta si revelatie in practica stiintifica si in teologie”. Ce te-a facut sa crezi ca n-as subscrie la acest principiu?
    Atentie, Polanyi observa cum se intampla lucrurile in practica in comunitatile stiintifice. El nu postuleaza vere-un model. Practicienii stiintei pornesc de la ceva ce li s-a transmis, ce au invatat, ce au inteles ei prin observatie, apoi isi extind observatiile/cercetarile/calculele in conditii de rigurozitate, iar in final propun teorii sau imagini/explicatii integratoare.
    Nu vad nimic absurd, neserios, tendentios etc. in aceasta descriere. Tu vezi?
    2. „ Un ceva pe care tu nu-l clarifici, nu descrii ce ar prespune o asemenea abordare unitara (Biblia intr-o mana iar in cealalta abonamente la toate revistele de specialitate existente? rugaciune inainte de experiment? versete biblice ca motto in introducerea tuturor articolelor stiintifice?)”
    Articolul isi propune sa arate ca:
    a) legătura dintre ştiinţă şi religie supravieţuieşte Iluminismului şi poate fi regăsită cu claritate şi în contemporaneitate
    b) felul de cunoaştere implicat în cunoaşterea lui Dumnezeu şi cel implicat în cunoaşterea oricărei alte realităţi nu sunt chiar atât de diferite cum am fost obişnuiţi să gândim. În realitate atât ştiinţa cât şi teologia trec prin paşi foarte asemănători în procesul cunoaşterii.
    Dupa cum vezi, e vorba de doua pretentii destul de modeste, care sunt descriptive, nu prescriptive in natura lor.
    Articolul nu isi propune sa exploreze consecintele acestui fapt, doar sugereaza unele posibilitati.
    3. Ce pot sa adaug fata de articol e ca recunoasterea publica a acestei descrieri ar conduce in prima faza la ceva mai multa modestie in ambele tabere, la mai mult dialog si la mai multa intelegere reciproca. Poate fi ceva rau in asta? Stiinta moderna nu e cu nimic mai respectabila din punct de vedere intelectual decat teologia crestina. This is a fact, oricat se amagesc de-alde Dawkins-ii ca nu e asa. Elitele actuale sunt la fel de trecatoare ca cele ale trecutului.
    La fel cum unii teologi spun prostii cand se apuca sa vorbeasca despre teorii astrofizice sau mecanica cuantica dupa ce au citit trei randuri din ziar pe tema respectiva, tot asa si unii practicieni ai stiintei se afla in treaba fara ei pe teme de Dumnezeu/credinta, fara sa aprofundeze cu rigoare traditia gandirii teologice.
    Din pacate (sau din fericire?) stiinta poate functiona practic chiar daca cadrul filosofico-epistemologico-metafizic in care omul de stiinta isi aseaza gandirea este fals. De exemplu, la Large Hadron Collider in Elvetia pot lucra cu mare succes ca teoreticieni in fizica atat un adept al samanismului cat si un adept al teoriei creatiei in 6 zile acum 6 mii de ani, si nici unul din ei nu va fi mai prejos in rezultate decat un ateu naturalist care crede in ultima teorie la moda in materie de evolutie intamplatoare.
    La fel, pe vremea cand se credea ca pamantul e patrat sau ca este in centrul universului, din fericire (sau din pacate?) teologii aveau tot ce le trebuia pentru a putea sa-i invete pe oameni evanghelia mantuirii prin Hristos, fara sa fie impiedicati de naivitatea lor in materie de cunoastere a lumii.
    Aceste succese relative ne fac aroganti si exclusivisti in micile noastre bule paradigmatice. Teza mea si a autorilor pe care ma bazez este ca a venit vremea sa lasam la o parte aceste pseudo-fortarete si sa incercam sa auzim/intelegem ce spun ceilalti. Am ajunge mult mai departe si mai cu folos in cunoasterea noastra daca am gandi integrat.
    4. Modul de integrare pus de tine in paranteza este evident caricatural.
    Un exemplu practic de integrare ar fi urmatorul. Acordarea granturilor de cercetare, a accesului de a publica in revistele comunitatii stiintifice nu ar trebui sa se faca pe criterii ideologice, ci pe criterii pur profesionale. Nu doar daca ai imbratisat naturalismul si evolutionismul esti respectabil. Daca acest lucru s-ar fi intamplat de ex. acum 20 de ani, istoria naturala azi ar fi cu 20 de ani mai in fata decat este. Avem nevoie in prima faza de mai multe teorii competitive si diverse pentru a explica cu succes ansamblul datelor factuale pe care le avem.
    Un alt exemplu ar fi stabilirea prioritatilor de cercetare. O perspectiva integrata intre teologie si stiinta ar conduce la orientarea cercetarii spre alinarea suferintei umane si nu spre producerea de mijloace de a produce suferinta umana. Sau mai degraba decat cercetarile asupra genelor imbatranirii (motivate de gasirea nemuririi fizice), fondurile ar merge catre metode sustenabile de a produce energie in tarile sarace.
    5. Sinteza medievala a fost ceva remarcabil. Ea a facut posibila inclusiv stiinta moderna. Dar aceasta sinteza a cazut tot datorita mandriei umane.
    Pentru mine este evident ca dreptul de a vorbi in spatiul public trebuie castigat si trebuie meritat, inclusiv de catre teologi. N-o sa ni-l dea nimeni pentru ca asa speram noi. Dar de asemenea este evident ca proiectul modernismului si stiinta moderna nu au raspunsuri la multe intrebari, si mai ales nu mai pot oferi acea metanaratiune integratoare de care omul are nevoie. Asta se vede de indata ce deschizi televizorul si te uiti la cateva reclame. (Reclamele sunt cel mai bun barometru spiritual in lumea de azi.) Asa ca teologia are toate sansele sa gaseasca ecou la omul contemporan.
    6. Ce dascali de teologie ai avut de te-au confuzat si dezamagit in halul asta? 😉

  25. Daniel says:

    @eddieconst
    „Convingerea mea este ca mergem sprte o noua sinteza.”
    Sa te auda Dumnezeu!

    „Unitatea cuoasterii despre care vorbea Daniel are loc atunci cand lasam stiinta sa defineasca realitatea iar religia interpreteaza realitatea definita de stiinta in context teologic.”
    Eu as zice ca rolul stiintei este sa descrie, nu sa defineasca realitatea.
    Definirea, adica a spune ce e aia realitate, e un atribut al filosofiei sau al teologiei – depinde fiecare cum o ia. La fel, a defini ce e aia ca un lucru exista, e tot un atribut al filosofiei sau teologiei.
    Oamenii stiintei iau lucrurile asa cum sunt ele (sau cum cred ei ca sunt ele) si le explica, le descriu. Desigur, descrierile furnizate de practicienii stiintei informeaza/influenteaza vocabularul prin care practicienii teologiei sau filosofiei definesc realitatea sau adevarul lucrurilor. Dar in substanța lor, definirile sunt atributul disciplinelor respective.
    De exemplu, pentru crestini a fi (a exista, a fi real) inseamna a fi sustinut in existenta de Dumnezeu. Existenta nu e o calitate intrinseca a lucrurilor ci este una conferita in permanenta de Dumnezeu. Aceasta idee transpare nu doar din Genesa sau din Faptele apostolilor cap. 17, ci pe parcursul intregii Biblii, chiar daca vocabularul prin care o face este altul.
    La fel, definirile de natura teologica si filosofica ale realitatii sunt preluate ca premise de catre oamenii stiintei care cerceteaza aceasta realitate. Unii din ei sunt prea mandri ca sa recunoasca acest lucru, dar asa se intampla, chiar daca e vorba de o teologie/filosofie comuna, a omului obisnuit, nu a practicienilor. Asa cum bine exemplificai, grecii antici nu au ajuns la stiinta moderna chiar daca aveau toate instrumentele rationale necesare, pentru ca le lipsea perspectiva asupra realitatii care sa le permita acest lucru…

  26. Pingback: Scoala de vara – “Stiinta, relgie, filosofie” 2011 « Catalogul Nervilor de Sezon

  27. baba proasta says:

    #25 | Written by Daniel
    @eddieconst
    „Convingerea mea este ca mergem sprte o noua sinteza.”
    Sa te auda Dumnezeu!

    Aha, deci voi sunteti in intuneric! Si mai este mult din noaptea asta a iluminarii? Si deci Edi merge asa prin credinta! Da mare mai este credinta voastra deindata ce de ani de zile ramineti neclintiti in credinta asta a voastra ca o sa gasiti “sinteza” asta! Si “sinteza” asta o s-o gasiti intainte sa se dea decretul dumincal si sa vina Isus sau dupa? Ca daca voi gasiti “sinteza” asta dupa ce se da decretul duminical si vine Isus, atunci credinta voastra este mai mare decit credinta fundamentalistilor. Si ce face dumnezeul asta al vostru de nu-l aude pe Edi ca sa-i dea “sinteza” aia mai repede? O fi cumva plecat prin vreo calatorie, sau poate doarme, sau mai stii, o fi mort. Dar chiar daca este mort, important este ca voi sa ramineti neclintiti in credinta voastra “stiintifica” deoarece asa spune ca Biblia aia mitologica cum ca cei care vor rabda pina la sfirsit vor fi mintuiti.

  28. eddieconst says:

    Daniel:

    Definirea realitatii. O sa folosesc disjunctia ontic/ontologic de la Heiddeger citire. Adica, onticul este descriptiv de realitate, ontologicul este interpretativ. Heiddeger remarca, si eu sunt de acord, ca incepand de la teoria relativitatii incoace stiinta se apropie de ontologie. Este imposibil pentru Hawking sa nu ajunga la interpreatrea naturii realitatii pe baza matematica-cosmologica (vezi ultima carte) sau pentru Daniel Dennett in Darwin’s Dangertous Ideea sa nu traga concluzii similare lui Hawking despre natura aleatorie a universului pe baza selectiei naturale. Acelasi lucru il face Gould in Full House, incalcand implicit NOMA. Cred ca teologul are nevoie de mult curaj si o deschidere spre stiinta in noul contexct, si de depasirea scolilor filosofice ale evului mediu, care depind de metafizica in definirea realitatii.

    Cu privire la publicul caruia este adresat articolul si manusile necesare, te-am citit de la inceput. Cred ca si study te intelege mai bine decat da impresia. Stim cu totii ce insemneaza sa oferi vin nou la oameni intoxicati.

    Un lucru pe care asi vrea sa il abordam este relatia intre 2nd great aweakening si aparitia creiationismului stiintific in US. Parerea mea este ca leaderii de la 2nd GW au intors America de la deism la hermenutica lui Bacon, Locke si T Reid, iar crerationismul este o critica a teoriei evolutie de pe pozitia empirismului baconian. Problema evanghelicilor americani este ca atunci cand paradigma inductiva a lui Bacon a fost inlocuita cu modelul cartezian matematic-deductiv la sf. secolului xix, (in timpul la 3nd GW), evanghelicii nu au reusit sa absoarba noul model ci au devenit anti-modernisti. Cred ca trebuie luati de unde au ramas, adica anii 1880. Just an opinion.

  29. eddieconst says:

    Baba:

    Daniel nu asteapta decretul duminical, ci eventual rapirea 😉 . In ce ma priveste, am depasit faza moralitatii prin rotirea pamantului (vezi Samoa). Sinteza (in pespectiva mea) va apare curand pe amazon (nu sunt o baba proasta sa public pe hartie lucuioasa ca rabbi Johanan Goldman de la Vanderbild) si va aduce persecutia finala asupra mea. In rest, daca sfantul de la maglavit mai are o descoperire, sunt numai urechi.

  30. arius says:

    Edi,

    Apropo de persecutie. A avut loc „discutia” promisa?…

  31. CJ says:

    @ibriane, poate vrei sa te injur! 😛
    ce dracu, bre, nu te prinzi la un sarcasm ieftin? las-o asa cum a cazut, ca nu mai am chef s-o explic. te salut, bro! :handshake:
    http://livingwithoutreligion.org/

    @study_nature
    here’s a nice blog for a scientific skeptic, like yourself:
    http://sciencebasedlife.wordpress.com/

    @exista adventisti care nu sunt/(cred ca)vor fi persecutati… cautand-o cu lumanarea? 😐

    Sinteza (in pespectiva mea) va apare curand pe amazon si va aduce persecutia finala asupra mea.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Self-fulfilling_prophecy
    ______________________________
    on-topic:
    http://whyevolutionistrue.wordpress.com/2011/09/12/kentucky-symposium/
    http://www.ebookee.net/Doubt-A-History_1213654.html

    off-topic:
    Believers Think We Need Religion to Behave Like Good, Moral People – Here’s Why They’re Wrong

  32. study_nature says:

    @CJ:

    Multumesc de recomandare, good to have you back!

  33. baba proasta says:

    #28 | Written by eddieconst
    Sinteza (in pespectiva mea) va apare curand pe amazon (nu sunt o baba proasta sa public pe hartie lucuioasa ca rabbi Johanan Goldman de la Vanderbild) si va aduce persecutia finala asupra mea. In rest, daca sfantul de la maglavit mai are o descoperire, sunt numai urechi.

    Eu abia astept ca sinteza aia sa apara mai repede si ianUs sa o scaneze sa o puna pe internet ca sa o citesc si eu pe gratis. Cit priveste descoperirile lui rabi Johanan Goldman de la Vanderbilt si ale sfintului de la maglavit, eu ma cam tem de ele deoarece mi-e teama ca au sa ne cam tziuie urechile asa ca mi-e teama ca ai sa ti le astupi asa cum ai facut si cu lucrarea lui de diploma. Disparitia lui rabi si a sfintului astuia care era cu gura asa de mare si tacerea lui subita mie nu-mi miroase a bine si tare mi-e teama ca el coace ceva. Intre sinteza mata si a antiteza lui mi-e teama ca au sa iasa scintei mai ceva decit intre patratul lui si logica lui Aristotel. Voi astia mai tinerii aveti inima mai tare dar pe noi astia batrinii parca ne apuca ametzeala numai cind ne gindim ce urmeaza.

  34. study-nature,
    Ar fi interesant de citit replica dvs la postarea lui „Daniel” nr 24 de la „Tema 3”!
    Am cateva intrebari personale si directe! va citesc postarile cu curiozitate si cu dorinta de a intelege mai mult si mai bine.
    Va rog sa nu va suparati pe mine!
    Chiar sunteti „licentiat in teologie” ?
    Sau doar ati aranjat cateva carti in biblioteca de la ITA…?
    Si biologia si stiintele naturale le-ati studiat la fara frecventa ca si „eddieconst” filozofia ?
    Sau poate doar ati practicat apicultura impreuna ?
    Nici de aceasta nu sunt convins pentru ca daca ati fi studiat morfologia si fiziologia albinelor ati fi fost cu siguranta cucerit mai degraba de ID sau de creatie!
    este toamnà si …oare cand se numarau bobocii?

  35. Razvan says:

    Babuta,
    Ai vreo banuiala asupra perioadei cand Aurel Ionica are de gand sa faca accesibil pentru publicul interesat ceeace coace acolo? Ar fi tare interesant daca ai reusi sa faci rost si de ceva preview-uri pentru noi.

  36. Razvan says:

    Edi,
    „In rest, daca sfantul de la maglavit mai are o descoperire, sunt numai urechi.”

    Pai cum a ramas cu prima descoperire? E descoperire sau nu e ? Parca nu am auzit niciun verdict sau nu exista verdict de corect sau gresit ci doar de diferit, bun pt colectie?
    Si noi suntem numai urechi sa ne spui ce parere ai despre prima descoperire.

  37. baba proasta says:

    #34 | Written by Razvan
    Babuta,
    Ai vreo banuiala asupra perioadei cand Aurel Ionica are de gand sa faca accesibil pentru publicul interesat ceeace coace acolo? Ar fi tare interesant daca ai reusi sa faci rost si de ceva preview-uri pentru noi.

    Scumpul babei, de la un timp mi se cam bate ochiul sting si mie mi-e teama ca bataia asta a ochiului are de a face cu rabi Johanan Goldman de la Vanderbilt si cu sfintul de la maglavit si nu cu aparitia faimoasei si mult trimbitatei sinteze de pe Amazon, sau ma rog, pe apa Simbetei, sau pe ce apa o veni ea. Cineva mi-a aratat ceva pe internet dar nu am avut curajul sa citesc deoarece m-au cam apucat palpitatiile asa ca sfatul meu este ca daca cineva va spune ca “este aici,” sau ca “este acolo,” sa nu va duceti ci sa stati aici unde se spun adevaruri date o data pentru totdeauna slujitorilor lui, sfintilor lui filoszofi, de dumnezeul ala mort, sau ma rog, dumnezeul mortii sau ce-o fi el.

  38. Razvan says:

    Babuta,
    O fi vorba despre vreun articol in Revista romana de comunicare sau ceva mai recent? Doar spune-mi unde pe internet ca promit ca nu cad de la credinta. 🙂

  39. baba proasta says:

    #38 | Written by ediorgu
    Eu nu inteleg ce importanta au diplomele lui sau ale lui eddieconst, ar atarna mai greu argumentele lor daca ar avea diplome cum ai matale?

    Adica cum nu au importanta diplomele? Pai nu tipati voi ca Aiurica ala din cauza caruia nu puteti sa dormiti voi este un scrintit deoarece nu si-a primit diploma si duduia Alexa are dosarul pregatit sa-i dea certificat de schizofrenic? Deci la ala faptul ca nu si-a primit diploma este dovada ca este schizofrenic dar la voi, faptul ca nici nu ati calcat prin vreo scoala este dovada ca sunteti genii? Pai asta o fi logica de fier dupa gindirea voastra “stiintifica” dar dupa gindirea mea de baba proasta este praf in ochii prostilor.

  40. samson says:

    #35 razvan

    Edi,
    “In rest, daca sfantul de la maglavit mai are o descoperire, sunt numai urechi.”
    Pai cum a ramas cu prima descoperire?

    păi cum să rămână domnu răzvan, a rămas așa cum a căzut, adik a rămas repetent! :rotfl: :rotfl:

    E descoperire sau nu e ? Parca nu am auzit niciun verdict sau nu exista verdict de corect sau gresit ci doar de diferit, bun pt colectie?

    păi ce verdict să fie?!? și-n primu rând că nu se zice verdict, cî dânsu nu se-ncadrează acolo, termenu corect și de specialitate ieste diagnostic; și nici n-aveați cum s-auziți frunu, dak dânsu nu vrea cu niciun chip să meargă la control, și tot insistă sus și tare că să-i pună ”duduia alexa” unu prin consultație directă pe saitu ăsta dupe ce scrie dânsu p-aicea camuflat dupe tot felu de pseudonime d-alea proaste și la propiu și la figurat!! 😀 :laugh: 😦 :-(( 😥 😉

    Si noi suntem numai urechi sa ne spui ce parere ai despre prima descoperire.

    care dreaqu descoperire dle? aia cu care a rămas repetent? ehe dle, ie pline ospiciile de descoperiri și descoperitori d-ăștia!!! are ceva concurență acerbă la descoperirea asta a lu dânsu

    ia spune-ne dle și nouă în cuvintele dtale, luminează-ne și pe noi în ce constă prima ia mare descoperire la care te referi dta aicea, în afară că ie sublimă, sublimă da lipsește cu desăvârșire? :-/ 😎

  41. ediorgu says:

    @daaa, nu pot sa dorm nopatea din cauza lui Ionica, ma urmaresc comentariile lui…Bai nene, nu ti-e rusine asa putin, te mai dai mult in stamba cu concluziile tale logice si cu grandomania ta? Mai degraba Domnul Yahwe nu mai doarme, nu mai stie ce sa faca in adunarea dumnezeilor, rad toti de el ca a ajuns la mana lui Aurel Ionica sa-i explice mesajul.
    Mare este paranoia, si cand e amestecata cu complexe mesianice si condimentata cu invidie (vezi prezenta lui Edi in toate frustrarile lui) nu mai este cale de intoarcere.

  42. samson says:

    # 34 razvan

    Babuta,
    Ai vreo banuiala asupra perioadei cand Aurel Ionica are de gand sa faca accesibil pentru publicul interesat ceeace coace acolo? Ar fi tare interesant daca ai reusi sa faci rost si de ceva preview-uri pentru noi.

    ce dreaqu să facă domne?!?!? ce ăla?!?! ce adik preview?!?!? dle de unde nu ie nici dl dumnezeu nu cere! vrabia mihai viteazu! ar fi tare interesante dak reușește să facă rost dom profesor și de niște pârțuri de la cineva mort, să le-aducă la pachet cu previurile alea! păi dta te faci că uiți și că nu șpti că iubitu nostru frate profesor a rămas repetent la vanderbild? dta nu vezi dle că trăiește din mila lu domnu pastoru pe saiturile aste p-aicea, și din ce-i mai dă de milă de siă cât-un băiat p-aicea care-și face un bogdaprostea cu dânsu și-l mai bagă-n seamă, și că tot ce face ie să s-agățe cu disperare de firimiturile care-i mai scapă de loa iemisiunile lu domnu pastoru d-aicea, fără de care nici nu ar iegzista, nici n-ar mai ști lumea de iel că iegzistă, ar fi total ieșuat acolo unde a înțărcat dl stana iapa, tocma-n nashville? și dta nu te uiți la iel ce periculos ie, cum se repede să muște mâna lu domnu pastoru care-i dă să mânânce, și cum scuipă al dreaqu acolo unde mănâncă, dta te faci că nu-l vezi?

    ps. obiectiv vorbind, nu poate dom profesoru să facă nimik acesibil pt marele public, c-a venit la dânsu-n vizită și frati-su cu trenu din franța, la pachet cu vacanța, și a ieșuat și ăla acolo, și acuma nu se mai dă dus nici ăla din nashville, să dea și dom profesor drumu la saitu ăla( în limba iengleză cică, că de ce să se tot ă ă ă ăie dânsu și să se bâlbâie numa pe românește când poa s-o facă și pe ienglezește; săracu, pe iel nu-l bagă lumea prea mult în seamă pe românește și aiurează că cică face sait pe ienglezește și să vezi acolo trafic, îl accesează toți îngerii și toate lumile necăzute!), așa deci a ieșuat și frati-su acolo în nashville, și acuma nu ie numa dânsu ielegal acolo, mai ie și fratrele dumnealui cu dânsu, și ăla nu mai vrea al dreaqu să se dea dus înapoi în franța, îi priește să stea ilegal îmn america, că cică dak frati-su a ajuns ditamai profesoru și pastoru ilegal în america, tot poa s-o pună și iel acolo cel puțin d-un presbiter, chiar și fără binecuvântare, dak nu-n cel mai rău caz s-ajungă diacomn cu coșu săracului, că dak nu curge tot mai pică d-o ciorbă acolo; și nu mai scapă dom profesor de dânsu să dea drumu la saitu ăla cum a promis c-o face imediat ce dispare fratesu d-acol, da ăla nu mai dispare!!! și nici saitu nu mai apare, și nici progresu umanității-n zbor spre împărăâia cerurilor nu se mai produce!!

    ce am putrea noi să vă sugerăm dvs să-i sugerați dvs lu iubitu nostru frate profesor, poate să ia legătura cu dl plutonieru ăla cu care joacă dânsu golf îm bucătărie cu gogonelele lu dna profesoară,( spre marea disperare a lu dna profesoară d-alfel, care la iarnă ă să se vadă nevoită să-i servească iahnia solo) și să facă dl plutonieru ăla ceva să-l iespulzeze pe fratele lu dom profesoru din america, pe motiv de ședere ilegală, și să dea și dom profesoru odată drumu la saitu ăla
    ce ziceți? că nu ie o ideie tocma bună, că să nu-l dea afră și pe dom profesor că și dânsu tot la ilegalitate se-ncadrează?!?!

  43. samson says:

    # baba proasta

    Adica cum nu au importanta diplomele? Pai nu tipati voi ca Aiurica ala din cauza caruia nu puteti sa dormiti voi este un scrintit deoarece nu si-a primit diploma

    dle, că dom profesor ieste scrintit aicea nu avem cum să vă contrazicem, se pare că dvs îl cunoașteți cel mai bine, și că dvs și dom profesor sunteți dupe modelu lu domnu isus cu dl dumnezeu senioru una, da la partea cu diploma ne vedem nevoiți să vă contrazicem – dl profesoru nu și-a primit diploma fiinc-a rămas repetent!! da dle, repetent! repetent! mai mare rușinea, așa ie, da ce să-i facem?

    si duduia Alexa are dosarul pregatit sa-i dea certificat de schizofrenic?

    nu de schiziofrenic dle, că dânsu nu se-ncadrează acolo, rămâne repetent și acolo, da la paranoia și obsesie maladivă, da! dle, te rugăm noi frumos dle, nu mai tot insista atâta și abuza de delicatețea lu dna alexa că musai să te consulte pe dta online, să-ți pună dumitale diagnostic p-icea dupe ce scri dta pe saiturile astea p-aicea, și la urmă că să-/i dea și tratament, tot online; asta dupe sute de mesaje și ani întregi din partea dtale de autodiagnostic greșit și automedicație ( vezi cazu de mai sus cu schizofreniaȘ unde dak ar fi fost așa dta ai fi fost fără vină, da fiincă ie vorba de paranoia păcatu dtale rămâne!)

    ce te-ai gândit dta, hai că dak tot n-am reușit să iau diploma aia la vanderbild c-am rămas repetent, măcar tot să mă fac și io c-o diplomă, chiar dak îi zice certificat, să le-o arăt la iubiți frați și stimate surori, că ăia nu se prinde, că nu face diferența între spitalu universitar și universitate, mai ales că dak scrie și doctor la parafa de pe iea, crede ăia că mi-am luat doctoratu! mare pișicher mai sunteți domm profesor! cum? că da știm pe undeva frun atelier care face rame frumoase, s-o pună dna profesoară deasupra la televizor în sufragerie când vine musafirii!?!?!?!?!/

    Deci la ala faptul ca nu si-a primit diploma este dovada ca este schizofrenic

    nu dle, ie dovadă că ie repetent; da dak dvs insistați că ie o dovadă că ie și schizofrenic, ănseamnă că știți dvs ceva, nu ie bine să vă contrazicem, nu vrem să deveniți și violent, adevăru ie că nu iese foc fără fum

    dar la voi, faptul ca nici nu ati calcat prin vreo scoala este dovada ca sunteti genii?

    nu dle, noi suntem doar pe modelu lu domnu isus, care să știțți dvs că ieste modelu nostru desăvârșit în toate, și nici dânsu nu prea se ducea pe la nicio școală, motiv pt care nici nu a rămas repetent niciodată, deși și dânsu iera tot profesor!

    Pai asta o fi logica de fier dupa gindirea voastra “stiintifica” dar dupa gindirea mea de baba proasta este praf in ochii prostilor.

    sancta simplicitas! ferice de dvs dom profesor căci a dvs ie împărăția cerurilor! adevărat vă zicem că nu carnea și cu sângele v-a descoperit lucrurile astea, ci pătratu care ie-n mintea dvs!!

    ps. în rest să știți că vă stă foarte bine așa proastă cum sunteți acuma, ne păreți mai mult și mai solid ancorat în realitate ca oricând, nicku ăsta nou al dvs reflectă mai mult ca niciodată adevarat dvs imagine de sine și personalitate! felicitări! și la mai mult. la mai foarte!

  44. study_nature says:

    In contextul celor spuse de Edi:

    In ce ma priveste, am depasit faza moralitatii prin rotirea pamantului (vezi Samoa).

    Am o provocare pentru cei care n-au depasit-o: ii pun in fata situatiei ipotetice ca s-ar fi nascut pe o planeta circumbinara, asa cum este Kepler 16, prima de acest fel recent descoperita (articolul stiintific spre care indica linkul apare azi in Science). Se cere sa se serbeze Sabatul de la apus-la-apus.
    Puteti citi si stirea de pe Reuters.

  45. Neo says:

    Chiar daca aceasta planeta are doua stele ,deci doua rasarituri si doua apusuri, asta nu inseamna ca acolo nu este noapte, depinde cum este pozitionata steaua 2 fata de steaua principala , de viteza cu care o orbiteaza…

  46. Oare ce ar fi dacă ar înfige ăştia de la NASA o rachetă mai măricică în lună să o facă ţăndări?
    Şi dacă am băga ceva beţe-n roate la pământ să nu se mai învârtă că transpiră, să mai ia şi el o pauză, să stea cu faţa la soare, să se mai bronzeze?

  47. study_nature says:

    Zambaretul de dimineata:

    study-nature,
    Ar fi interesant de citit replica dvs la postarea lui “Daniel” nr 24 de la “Tema 3″!
    Am cateva intrebari personale si directe! va citesc postarile cu curiozitate si cu dorinta de a intelege mai mult si mai bine.
    Va rog sa nu va suparati pe mine!
    Chiar sunteti “licentiat in teologie” ?
    Sau doar ati aranjat cateva carti in biblioteca de la ITA…?
    Si biologia si stiintele naturale le-ati studiat la fara frecventa ca si “eddieconst” filozofia ?
    Sau poate doar ati practicat apicultura impreuna ?
    Nici de aceasta nu sunt convins pentru ca daca ati fi studiat morfologia si fiziologia albinelor ati fi fost cu siguranta cucerit mai degraba de ID sau de creatie!
    este toamnà si …oare cand se numarau bobocii?

    Multumesc ca-mi porti de grija, dar as prefera sa fii mai constiincios cu lecturile tale pe tema creationism-evolutionism.
    Cand voi considera potrivit, imi voi dezvalui identitatea, dar deocamdata prefer sa raman in anonim.
    Spun doar atat: sunt multi* adventisti care inca frecventeaza biserica, dar pentru care dogmele ei nu mai au mare valoare. {*prin „multi” ma refer la cei din cercul meu de cunoscuti care anterior erau adventisti conservatori si despre care am aflat ulterior ca nu mai sunt impresionati de ceea ce Zambaretul numeste „discurs coerent”}.

    Nu cred ca are rost sa continuu discutia cu Daniel B, aproape de fiecare data cand intru in dezbateri pe teme teologice regret ca mi-am pierdut timpul**.
    **Se pare ca este nevoie sa accentuez – deshertaciunea temelor teologice este principalul vinovat, superficialitatea interlocutorilor este mai putin deranjanta.

  48. study_nature,

    Dumneavoastra afirmati:

    „Spun doar atat: sunt multi adventisti care inca frecventeaza biserica, dar pentru care dogmele ei nu mai au mare valoare.”
    o intrebare:
    si cam cat de multi sunt acestia , domnule „study” … ?
    aveti un studiu sociologic in buzunar in sensul acesta care va tine de cald si va face bine in a continua si a sustine „deconstructivismul”…?
    eu am vizitat de doua ori o comunitate adventista in ro si am fost impresionat de sala plina, oameni tineri, corala impresionantà, discurs coerent etc
    oare m-am inselat ? este o secta in descompunere?
    asa este : timpul bata-l vina… , nu merita domne sa discutati cu … superficialii! dvs sunteti un teolog veritabil si un om de stiinta cam anonim…deocamdatà!

  49. study_nature says:

    Daniel, pe 13 septembrie:

    Vad ca ai citit doar incheierea articolului

    Introducerea si cuprinsul articolului realizeaza o trecere in revista a unor aspecte legate de raportul stiinta-religie din punctul tau crestin de vedere – nimic iesit din comun, sunt bine familiarizat cu astfel de abordari. Pe mine m-a interesat sa vad ce model propui tu.

    Incheierea era adresata specific cititorilor publicatiei Altarul Banatului din anul 2000, si incerca sa-i motiveze sa nu se baricadeze in spatele liturghiei, odajdiilor si (in cel mai bun caz) Scripturii, ci sa vada adevarul in toata complexitatea lui si sa nu se sfiasca sa le vorbeasca enoriasilor pre limba lor, SI despre lucrurile „acestei lumi”, dar din perspectiva crestina. PENTRU ACEASTA AUDIENTA, da, e crucial ca Dumnezeu este creatorul, iar cunoasterea naturii inclusiv prin metode stiintifice este parte din acelasi proces de cunoastere a lui Dumnezeu.

    Adresata categoriei respective de cititori, modelul are circumstante atenuante si poate chiar si merite. Dar asta nu-mi poate suspenda spiritul critic.

    Primatul obiectului cunoasterii in raport cu cunoscatorul e un principiu clar afirmat in articol, si preluat din Michael Polanyi (care intamplator, apropos, nu da deloc indicii ca ar fi fost un credincios crestin!). Vezi sectiunea „Credinta si revelatie in practica stiintifica si in teologie”. Ce te-a facut sa crezi ca n-as subscrie la acest principiu?

    In primul rand sectiunea finala, cea pe care am analizat-o, dar si alte afirmatii de pe parcursul articolului, cum ar fi „În realitate atât ştiinţa cât şi teologia trec prin paşi foarte asemănători în procesul cunoaşterii. Dacă teza aceasta este adevărată, implicaţiile ei se ramifică în multe aspecte ale vieţii creştinului de azi.” Presupun ca tu crezi ca ai demonstrat aceasta teza pe parcursul articolului. Si s-ar putea ca pentru o parte dintre cititorii Altarului Banatului demonstratia ta sa fie suficienta (ii scoatem din ecuatie pe cei care vor considera ca ai comis-o rau de tot coborand teologia atat de jos, pana la nivelul de dispretuit al stiintei).

    Polanyi este respectabil, iar aducerea lui in discutie impotriva pozitivismului este o alegere buna din partea ta. Dar contributia lui prin moderarea unor excese ale oamenilor de stiinta si prin criticarea unor defecte ale lor nu face decat ca taisul, eficacitatea stiintei sa devina si mai ascutite.

    În realitate atât ştiinţa cât şi teologia trec prin paşi foarte asemănători în procesul cunoaşterii.

    Imi pare rau, dar trebuie sa repet: n-ai reusit sa faci ca aceasta teza sa fie mai plauzibila decat era inainte.

    Dupa cum vezi, e vorba de doua pretentii destul de modeste, care sunt descriptive, nu prescriptive in natura lor.

    Nu mi se pare deloc modest sa afirmi: aceasta este structura/natura realitatii!

    Stiinta moderna nu e cu nimic mai respectabila din punct de vedere intelectual decat teologia crestina. This is a fact, oricat se amagesc de-alde Dawkins-ii ca nu e asa.

    Fact pentru teologii crestini si fanii lor. Fiction pentru restul lumii.

    La fel cum unii teologi spun prostii cand se apuca sa vorbeasca despre teorii astrofizice sau mecanica cuantica dupa ce au citit trei randuri din ziar pe tema respectiva, tot asa si unii practicieni ai stiintei se afla in treaba fara ei pe teme de Dumnezeu/credinta, fara sa aprofundeze cu rigoare traditia gandirii teologice.

    Iar ma vad nevoit sa tulbur apele: teologii spun prostii nu doar cand vorbesc despre stiinte, ci si atunci cand vorbesc despre teologie (sunt putine exceptii – Marcus Borg si John Shelby Spong ar fi printre primele care imi vin in minte).
    Te intreb ceva: cat sa tot aprofundezi un volum de Povesti nemuritoare, mai ales cand sunt atatea lucruri importante de studiat?!?
    Inca un lucru: cei care vorbesc in mod neglijent si fac greseli cand se pronunta in privinta unui lucru pe care il considera un text de fictiune au circumstante atenuante, dar nu acelasi lucru se poate spune si despre cei care nu se informeaza in privinta unor discipline si instrumente de cunoastere a caror valoare este incontestabila – stiintele. Chiar si tu te apropii intr-un anumit sens de intelegerea acestui fapt cand scrii:

    stiinta poate functiona practic chiar daca cadrul filosofico-epistemologico-metafizic in care omul de stiinta isi aseaza gandirea este fals

    Dar cand afirmi ca

    teologii aveau tot ce le trebuia pentru a putea sa-i invete pe oameni evanghelia mantuirii prin Hristos, fara sa fie impiedicati de naivitatea lor in materie de cunoastere a lumii

    tu uiti faptul ca evanghelia mantuirii lui Hristos este un concept care are sens doar pentru tine si ceilalti oameni care imbratiseaza aceasta perspectiva crestina. Mantuirea nu este demonstrata in niciun fel. Ea este o realitate doar in imaginatia credinciosilor, care apoi se intreaba de ce sunt considerati caraghiosi cand vorbesc despre „relevanţa credinţei pentru întregul existenţei lor şi pentru societatea în care trăiesc”.

    Primul exemplu de la punctul 4 porneste de la informatii anecdotice. In privinta celui de-al doilea: prin „producerea de mijloace de a produce suferinta umana” banuiesc ca te referi la cercetarile cu aplicatii exclusiv militare, cu care nici eu nu sunt de acord. Dar sunt in favoarea cercetarilor „asupra genelor imbatranirii (motivate de gasirea nemuririi fizice)” si cu incercarea de gasire a unor „metode sustenabile de a produce energie in tarile sarace”. Alegerea prioritatilor in privinta directiilor de cercetare lasa intotdeauna loc imbunatatirilor. Implicarea mintilor orientate spre teologie in trasarea acestora deja se intampla si nu contribuie la cresterea binelui comun.

    este evident ca proiectul modernismului si stiinta moderna nu au raspunsuri la multe intrebari, si mai ales nu mai pot oferi acea metanaratiune integratoare de care omul are nevoie. Asta se vede de indata ce deschizi televizorul si te uiti la cateva reclame. (Reclamele sunt cel mai bun barometru spiritual in lumea de azi.) Asa ca teologia are toate sansele sa gaseasca ecou la omul contemporan.

    Hai sa-ti spun cum arata argumentul tau: dovada ca stiinta moderana nu mai poate oferi „acea metanaratiune integratoare de care omul are nevoie” o constituie reclamele de la TV deoarece acestea din urma reprezinta un instrument foarte sofisticat pentru masurarea spiritualitatii maselor.
    Colega, degeaba invinuiesti stiinta ca nu reuseste sa ajunga la inima cocalarului si a pitzipoancei. Multe sunt cauzele manelismului mioritic, dar tot ai reusit tzintesti pe langa.

    In privinta metanaratiunii integratoare de care omul are nevoie, sa stii ca sunt nenumarate marturiile celor care se au parte de asa ceva pe filiera stiintelor si artelor, fara mijlocirea religiilor – cateva exemple aici, aici, aici, si aici (in special ultimul paragraf de la pagina 7 a pdf-ului – notata cu 955 in revista de specialitate in care a aparut). Lista poate continua, ii invit pe cititorii O2 sa contribuie.

    LE: Alte aspecte ale metanaratiunii integratoare: aici si aici in format audio-video cateva perspective ale unor oameni de stiinta; iar aici aveti o carte aparuta in 2005 la Cambridge University Press, „Value and Virtue in a Godless Universe”.

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: