Dumnezeii unora si altora

In comentariile sale recente, Edi contureaza o viziune asupra dumnezeului sau, ezit sa spun ca acesta este Dumnezeu. El nu este cu siguranta dumnezeul crestinismului istoric si Edi nici nu pretinde ca ar fi vorba de acelasi personaj. Dumnezeul scolasticii reformate si al evanghelicalismului contemporan este descris in termeni peiorativi de Edi,  ca si cum ar fi o hidoasa constructie conceptuala deviata de la mesajul lui Hristos si provenita dintr-o intelegere denaturata a rolului si continutului scripturii.

In opinia mea, un dumnezeu gnostic (in sensul atribuit de Edi acestui termen) este o creatie speculativa, inutila ca dispozitiv explicativ pentru sfera de preocupari pe care Edi o mai permite inca religiei – vezi distinctia sa ontic-ontologic. Sa vedem de ce afirm aceasta.

Edi deplange inflatia de termeni descriptivi folositi despre dumnezeu in teismul clasic doarece acestia pot conduce in mod lejer la idolatrie. In cohorta de atribute divine exista insa unul care arunca mai multa lumina asupra a ceea ce vreau sa discut aici, este vorba despre “incomprhensibilitatea divina”. Prin aceasta sintagma, teologia reformata – via H.Bavinck- C.Van Til-K.S.Oliphint- nu a vrut sa spuna ca dumnezeu este mistic sau inaprehensibil ci ca: 1. cunoasterea noastra este diferita ca modalitate de cea a lui dumnezeu si 2. ca acesta cunoastere este non-exhaustiva. Posibilitatea cunoasterii in acest context este oferita doar in virtutea distinctiei Creator/creatura. Creatura umana avand ea insasi caracter revelator (ca imago Dei) si cunoasterea de care ea este capabila fiind doar una derivata. Nu putem cunoaste nici un aspect al existentei in felul in care dumnezeu o face, altfel am fi dumnezeu si distinctia Creator/creatura ar disparea.

Tinand cont de aceste precizari teologia reformata a produs un discurs “umil, critic si fericit”. Este adevarat ca evanghelicii contemporani au produs o teologie de fast food pentru mase si ca ei vorbesc despre dumnezeu ca si cum tocmai au fost cu el la bere, neglijand astfel faptul ca orice interpretare a revelatiei (naturala sau scrisa) si a caracterului ei este precara si failibila asemenea oricarui demers uman.

Dumnezeul lui Edi permite insa o serie de predicatii care, cred eu, il transforma intr-o divinitate la fel de idolatra precum cele pe care Edi le condamna – dumnezeul lui Moody, dumnezeul  lui Collins etc. Un dumnezeu care geme si se revolta alaturi de creatie impotriva vicisitudinilor limitarii umane este un dumnezeu subcrestin sub raportul comprehensibilitatii si chiar al demnitatii de a merita a fi bagat in seama. Edi ar trebui la acest nivel sa faca niste precizari terminologice pe care era nevoie sa le faca mai demult, asta deoarece:

  1. Dumnezeul sau este o specie diferita de ceea ce intelege vulgul prin dumnezeu;
  2. Hristosul sau este un hristos cu un mesaj social pronuntat;
  3. E un hristos suficient de anistoric pentru ca referintele evanghelice pot fi mereu trunchiate dupa bunul plac  si considerate nedemne de incredre datorita unor interferente ale redactorilor evangheliilor.
  4. Evanghelia sa este o evanghelie seculara a imbunatatirii conditiei umane

Revenind acum la dumnezeul lui Edi, acest dumnezeu pierzand atributele anselmiene (atotperfectiunile) este greu de intrezarit cum ar mai putea sa joace un rol de referential in sfera preocuparilor etice si a celor ultime. In aceste conditii ma intreb la ce bun sa postulam ceva precum “baza oricarei existente”? De unde am ajuns la concluzia  ca aceasta postulare este inevitabila: Din inductie empirica? (Nu cred) Din revelatia scrisa? (Nu cred) Din speculatie? (Posibil).

Si atunci de ce sa cred (da, acesta e cuvantul) ca un astfel de dumnezeu merita atentia mea, doar pentru ca teologia unei denominatii m-a dezamagit? Nota bene, nu e cazul meu personal.

Voi incheia cu un citat vis-a-vis de precizarile terminologice despre care vorbeam la un moment dat si de felul in care ne-am putea eticheta dumnezeii drept crestini:

“Desigur, nici unei conceptii despre lume nu i se confera finalitate. Unele conceptualizari, mai mult decat altele, contin accente asupra carora revelatia iudeo-crestina insista. Dar nicio conceptualizare nu se poate concentra impotriva elementelor de baza ala revelatiei biblice si sa declare totusi ca este ideal sau acceptabil crestina. A elabora o presupusa conceptie crestina pe baza filosofiei seculare prin prezentarea unor puncte de contact inrudite cu teologia biblica, excluzand orice conceptie scripturala care nu este inrudita, constituie o batjocura la adresa revelatiei divine inteligibile” C.F.H. Henry .

Anunțuri

27 Responses to Dumnezeii unora si altora

  1. study_nature says:

    ibrian, dar care este zeul in care tu crezi si pe care il propui in agora secolului al XXI-lea?

    Cred ca ai fi putut gasi un citat de incheiere mai inspirat decat cel al lui Carl Henry. Sa-ti dau citirea mea asupra ultimei sale fraze „A elabora o presupusa conceptie crestina pe baza filosofiei seculare prin prezentarea unor puncte de contact inrudite cu teologia biblica {candva si ea filosofie seculara sau populara, dar crestinata si acceptata ca atare doar pentru ca a trecut suficient de mult timp de atunci iar imprumuturile si interconexiunile au intrat in ceata}, excluzand orice conceptie scripturala {mai degraba prejudecati actuale despre ceea ce este scriptural} care nu este inrudita, constituie o batjocura {chiar recent au avut loc evenimente socante care au avut in centru actiunile credinciosilor intr-o religie monoteista care foloseste termeni asemanatori atunci cand cineva le calca pe coada imaginile religioase favorite; daca Henry si crestinii se limiteaza doar la cuvinte e categoric un progres} la adresa revelatiei divine inteligibile {inteligibila pentru fani}”

  2. emma says:

    Poate nici nu e nevoie de a intelege cu adevarat dumnezeul unuia sau altuia, din moment ce cuvantul inspirat nu e decat o alegorie.
    Alegoria insumeaza si conceptualizeaza trasaturile definitorii ale umanitatii, ideile despre viata, moarte, univers , dandu-le o forma comprehensibila atat timp cat sunt legate de conditia umana. Atunci incomprehensibilitatea divina dispare, omul devine un cautator al acestor sensuri ale existentei, dumnezeu un concept ramas pe buze ca un cosmar iar viziunea creatoare capata esenta in insasi cugetarile omului.
    Nu mai exista notiunea de autoritate, revelatia devine un instrument aflat sub teroarea unei idei, iar omul mereu intrebator si in continua reforma a sinelui.
    Dumnezeu sta batut in loc atat timp cat se aluneca in sfera speculatiilor, in rest orice naratiune poarta iscalitura omului si este o marturie asupra modului in care puterea de abstractizare in orice domeniu a evoluat in timp.
    Etica oricarui dumnezeu stiut a ramas in urma moralitatii umane, iar a vorbi despre vreun dumnezeu este tot o speculatie.
    Orice existenta certa se bazeaza pe ceva concret nu pe idei, ideea in sine nu are valoare atat timp cat nu e pusa in practica. Cat ai imbunatatii o idee , ea ramane la acelasi nivel, al gandirii speculative.
    Nimic din ceea ce „sta scris” nu poarta stampila cercetarii directe si o specie creata careia i se incredinteaza un rebus asociat cu ghicitori, dandu-i-se totusi solutia finala si indicatia de a nu rezolva rebusul , nu poate fi decat creatia unui ins pus probabil pe sotii.
    In fata realitatii, rebusul nu-si gaseste rezolvarea decat in iluzii daca e vorba despre vreun creator sau in insasi gandirea mitologica a unui popor.
    Si totusi specia umana exista ca un rezultat al evolutiei. Oare ce mai trebuie rezolvat ?

  3. ianis says:

    In cohorta de atribute divine exista insa unul care arunca mai multa lumina asupra a ceea ce vreau sa discut aici, este vorba despre “incomprhensibilitatea divina”. Prin aceasta sintagma…

    Vorbim de un un atribut revelat (orice ar insemna asta) sau de unul teoretizat de oameni?
    In cazul al doilea ne invartim in jurul cozii. Niste oameni au creat jocul, tot ei au stabilit regulile.
    De ce ar avea ei copy-right pe asta?

    Pe de alta parte, atributul asta nu ar trebui sa functioneze in ambele sensuri? Daca Dumnezeu e incomprehensibil (cu specificatiile amintite de tine), toata teologia de dupa afirmatia asta e apa de ploaie

    Creatura umana avand ea insasi caracter revelator Asta e un adevar revelat sau o premisa necesara in schema teologica?

  4. baba proasta says:


    Sun, 16 Sep, 2012 ibrian‎
    Edi deplange inflatia de termeni descriptivi folositi despre dumnezeu in teismul clasic doarece ‎acestia pot conduce in mod lejer la idolatrie.‎
    ‎… …‎
    In aceste conditii ma intreb la ce bun sa postulam ceva precum “baza oricarei existente”? De unde ‎am ajuns la concluzia ca aceasta postulare este inevitabila: Din inductie empirica? (Nu cred) Din ‎revelatia scrisa? (Nu cred) Din speculatie? (Posibil).‎


    Hai ca-ti explica baba de unde are Edi ideile astea. Vezi mata, prin evul mediu, filozofii au spus ‎ca Dumnezeu este asa de departe de noi asita, muritorii de rind, incit a folosi aceleasi calificative ‎pe care le folosm pentru a descrie oameni si a descrie pe Dumnezeu inseamna sa-l coborim pe ‎Dumnezeu la nivel de oameni si asta inseamna idolatrie si blasfemie. De xemplu, filozoful evreu ‎Maimonide sustine ca poti spune ca Moise este bun dar daca spui ca Dumnezeu este bun seamna ‎ca l-ai coborit pe Dumnezeu la nivelul unui om si ca atare tu te inchini la un om iar asta este ‎idolatrie. Ca atare nu poti spune ca Dumnezeu este bun si la fel stau lucrurile daca spui ca ‎Dumnezeu ar fi destept, sau sfint, sau tot ce-ti trece prin cap. Ca atare, Maimonide a ajuns la ‎concluzia ca singurul calificativ pe care i-l poti atribui lui Dumnezeu fara ca sa comiti blasfemie si ‎sa devii idolatru este sa spui ca “Dumnezeu exista.” Adica poti sa spui ca mos Gheorge exista si ‎Dumnezeu exista fara sa comiti blasfemie si sa devii idolatru dar nu poti spune ca mos Gheorge e ‎bun si Dumnezeu e bun. Foarte “logic,” nu? Or problema asta a rezolvat-o pentru Edi un alt mare ‎filozof cu gene de neanderthal ca si Nietzche, si anume Heidegger, care a spus ca Dumnezeu nu ‎‎“exista” si este “baza existentei.” Adica poti sa spui despre mos Gheorge ca “exista” dar nu poti ‎spune despre Dumnezeu ca “exista” deoarece asta inseamna blasfemie si idolatrie, dar singurul ‎lucru pe care il poti spune despre Dumnezeu este ca e “baza existentei.” Diferenta este ca ‎‎“existenta” este in timp si spatiu iar “baza existentei” se afla in afara timpului si spatiului. Adica ‎cum poate “existenta” si “baza existentei” sa fie bagate in aceeasi oala pentru ca asta ar insemna ‎sa-l cobori pe Dumnezeu la nivelul lui mos Gheorghe or asta este blasfemie si idolatrie ala Moody ‎si Beni Plesa. Este ca si cum ai amesteca peretii si temelia lor si ridici peretii mai presus de baza ‎lor care este temelia? Chiar nu realizezi absurditatea?! Asa ca “existenta” si “baza existentei” ‎trebuie separate ie “existenta” trebuie scoasa din spatiu si timp deoarece acest dumnezeu al lui ‎Edi este prea mare ca sa-l inghesui mata in vreun spatiu sau in vreun timp deoarece mereu ii va ‎ramine o mina sau un picior pe-afara. Iar ideea asta ca Dumnezeu este in afara timpului si ‎spatiului Edi o are tot de la un mare filozof, si anume de la Augustin, care si el era indragostit de ‎Geneza asta si de interpretarea ei in conformitate cu sensul ei real si nu ala mitologic. Asa ca Edi ‎respinge nu numai tot ce spune Biblia despre Dumnezeu si ce cred atit fundamentalistii cit si ‎crestinii mai liberali ca Beni Plesa, nu pentru ca Edi ar fi ateu, doamne fereste, ci pentru ca el a ‎descoperit un dumnezeu care este mult superior (na! ca am comis blasfemia sa-l calific si sa comit ‎idolatrie) celui in care cred si la care se inchina fundamentalistii si culmea este ca in loc ca Edi sa-i ‎excluda pe ei ca comit blasfemie si idolatrie cind se tot roaga la el ca “tata,” etc., tomai ei vor sa-l ‎excluda pe Edi ca fiind “necredincios” si “ateu.” Adica Edi vrea sa-i scoata pe ei din idolatrie iar ‎ei vor sa-l excluda pe Edi ca eretic!‎


    Revenind acum la dumnezeul lui Edi, acest dumnezeu pierzand atributele anselmiene ‎‎(atotperfectiunile) este greu de intrezarit cum ar mai putea sa joace un rol de referential in sfera ‎preocuparilor etice si a celor ultime.‎


    Pai nu tocmai pentru asta a fost exilat dumnezeul asta care este “baza existentei” in Neverland-ul ‎asta fara timp si spatiu ca sa nu mai aiba nici o tangenta cu “existenta” asta pe care o ducem noi in ‎timpul si spatiul asta care este al nostru, fiind bine izolati de Neverland de catre “tatal nostru care ‎este Big Bang”? Si aici este marea inteligenta a lui Edi ca stie sa-i jongleze pe toti si cind spune ca ‎el crede in dumnezeu care este “baza existentei,” Beni Plesa izbucneste in “aleluia!” ca Edi crede ‎in Dumnezeu si nu este ateu in timp ce ateii ianis si ‎study_revista_nature_ca_fiind_biblia_data_sfintilor_oameni_de_stiinta tot scrisnesc din dintzi ‎chiar la ideia unui dumnezeu undeva aiurea, iar cind Edi ii spune lui Beni Plesa ca dumnezeul lui ‎nu are nimic in comun cu al lui Beni Plesa si ca el este idolatru, atunci ateii incep sa strige “ave!” ‎ca ei nu pot sa spuna “aleluia!” deoarece ei cred in chestia cu “ave cezar imperator morituri te ‎salutant!” Hai ca nu este prost Edi si-i joaca si pe cei ca Beni Plesa si pe atei in timp ce el nu crede ‎nimic ca doar de aia este agnostic si-i crede atit pe Beni Plesa cit si pe un ianis niste prosti. ‎Problema este cind si Beni Plesa si ateii isi dau seama ca Edi ii considera pe toti niste prosti asa ‎cum Clovnul Junglei a priceput smecheria lui Edi demult si i-a ris in nas.‎

  5. ianis says:

    baba proasta

    Vezi mata, prin evul mediu, filozofii au spus ‎ca Dumnezeu este…

    Avem vreo informatie despre Dumnezeu dincolo de ce au spus „filozofii”,incepand cu antichitatea, continuand cu evul mediu si terminand cu contemporanii?

    Daca da, care e aceea? 🙂
    Daca nu, de ce ar fi gresit ca un „filozof” sa fie putin mai creativ, nerepetand wishfull-thinking-urile inaintasilor?
    BTW, am tot repetat ca nu sunt ateu, decat dupa definitia dumnezeului lui Beni Plesa 🙂

  6. study_nature says:

    baba:

    (…) study_revista_nature_ca_fiind_biblia_data_sfintilor_oameni_de_stiinta (…)

    Iarasi, dupa cum i-am spus nu demult si lui altVasile, nu inteleg ce este in mintea unui credincios care atunci cand vrea sa-l ia peste picior pe un agnostic/ateu/evolutionist ii pune etichete din vocabularul credintei si al religiei. E ca si cum ar fi avut un scurt moment de luciditate si si-ar fi dat seama cat de caraghioase si de fantasmagorice sunt acele sintagme din tolba limbajului de lemn biblic. Dar am impresia ca o astfel de citire ar presupune o nadejde prea mare in capacitatea oamenilor de a-si schimba modul de gandire. E mai plauzibil ca exemplul de fata sa fie inca o ipostaza a disonantei cognitive.

  7. Richard says:

    exilarea divinitatii in NeverLand, este efectul faptului ca teologiii si filozofii vorbesc despre d zeu prin concepte (care stim cum functioneaza…) in schimb misticul are vedenii si certitudini (in sensul experientelor sale).

    Nu putem avea nici un discurs cu sens despre divinitate… este imposibil. Ori o dam pe notiuni, ori pe extazuri, ori pe stiinta, ori suntem atei pur si simplu. Nu prea vad o alta posibilitate… dar poate ca sunt eu prea lipsit de fineturi conceptualistice si estetice… Agnosticismul meu rezulta din aceasta dilema.

    Bineinteles ca o falsa rezolvare poate fii acceptarea pt o perioada a unei pozitii pt a merge pe ea pana la limitele sale… insa ce pierdere de timp ar fii… ar inghitii tot timpul si resursele unei vieti… in viata asta mai avem si altceva de facut !

    Religia presupune, adoptarea unei pozitii care ne este mai draga sufletului nostru, mai intima cu modul nostru de a fii fi percepe ceea ce noi suntem in stare sa definim ca realitate. Acelasi lucru se intampla si cu agnosticul, si cu ateul si cu misticul !

  8. baba proasta says:


    ‎#5 | Written by ianis‎
    baba proasta
    Avem vreo informatie despre Dumnezeu dincolo de ce au spus “filozofii”,incepand cu ‎antichitatea, continuand cu evul mediu si terminand cu contemporanii?‎
    ‎… …‎
    BTW, am tot repetat ca nu sunt ateu, decat dupa definitia dumnezeului lui Beni Plesa Smile


    Si daca nu esti ateu ci esti dreptcredincios din asta care crede in dumnezeul asta al lui Edi din ‎Nevland ce este cu mult deasupra dumnezeului bigot al lui Beni Plesa, ce “dovezi” (presupun ‎‎“stiintifice”) ai despre existenta unui asemenea dumnezeu in afara de Edi si filozofii de la care s-a ‎intoxicat el? Vezi de ce Edi te considera un prost ca si pe Beni Plesa decit ca lui Beni Plesa i-o ‎spune-n fata pe cint matale nu ti-o spune? Dar cine stie, poate nu esti chiar asa de prost cum te ‎crede Edi si s-ar putea sa deschizi si mata ochii ca si Clovnul Junglei care este clar ca nu a fost ‎chiar asa prostalau cum il credea Edi pentru ca-i sorbea cuvintele. ‎

  9. ianis says:

    baba proasta
    Te-am pierdut. Poti sa reformulezi intr-o singura propozitie ce ai pe suflet, ca sa vedem cum putem rezolva?

    Cum ramane cu Dumnezeul filozofilor?

  10. baba proasta says:


    ‎#9 | Written by ianis‎
    baba proasta
    Te-am pierdut. Poti sa reformulezi intr-o singura propozitie ce ai pe suflet, ca sa vedem cum ‎putem rezolva?‎
    Cum ramane cu Dumnezeul filozofilor?‎


    Pai Dumnezeul asta al filozofilor, al lui Edi, si al mata este acolo unde spune Edi si folozofii ca ‎este, adica in Neverland si in Nowhereland. Si stim ca este acolo in afara spatiului si timpului si ‎ca el este “baza a existentei” pentru ca Edi si folozofii lui au fost acolo si au verificat folosind ‎metode stiintifice ca Dumnezeu nu are nici un pic de existenta in el ci este numai “baza” 100%. ‎Pai daca spui ca nu esti ateu ci dreptcredincios dar te indoiesti de Edi si de filozofii lui, atunci ‎credinta asta a mata care este mult superioara bigotismului lui Beni Plesa pe ce se bazeaza, ca n-o ‎sa te intorci acum la Bible?‎

  11. ianis says:

    babo
    Te cam fofilezi de la miezul problemei. Intrebarea era:
    Avem vreo informatie despre Dumnezeu dincolo de ce au spus “filozofii”,incepand cu antichitatea, continuand cu evul mediu si terminand cu contemporanii?

    Luptele matale cu edi pastreaza-le pentru picknic sau alte ocazii, nu ne intereseaza.

  12. baba proasta says:


    ‎#12 | Written by ianis‎
    babo
    Te cam fofilezi de la miezul problemei. Intrebarea era:‎
    Avem vreo informatie despre Dumnezeu dincolo de ce au spus “filozofii”,incepand cu ‎antichitatea, continuand cu evul mediu si terminand cu contemporanii?
    Luptele matale cu edi pastreaza-le pentru picknic sau alte ocazii, nu ne intereseaza.‎


    Pai ar mai fi niste informatii prin Biblia aia si fundamentalistii ar mai avea si ei niste surse ale lor ‎de informatii suplimentare, dar conform cu informatiile astea ale lor Dumnezeu ar fi bun, sfint, ‎drept, si chiar incruntat, or Edi si filozofii au demonstrat ca astea sunt blasfemii si idolatrie. Si ‎unde vezi mata ca eu ma lupt cu Edi? Nu vezi ca eu arat la toti, inclusiv matale, ce culmi ale ‎credintei atins el? Chiar nu realizezi ce conceptie mareata are el despre dumnezeu? Adica in timp ‎ce fundamentalistii si-l imagineaza inghesuit intr-un sanctuar buchising prin carti timp de peste ‎‎150 de ani sa vada ce matrapazlicuri au facut oamenii astia traind in spatiul si timpul lor ingust ‎‎(vorba poetului), Edi a inteles ca dumnezeul lui este asa de “baza” (ca nu pot sa spun “mare” ca ‎asta ar fi blasfemie si idolatrie) incit nu-si pierde el timpul ala din afara timpului cu ce fac oamenii ‎astia din interiorul timpului si care fac ceea ce mama evolutie le-a pus in gene. ‎

  13. baba proasta says:


    ‎#8 | Written by aporie‎
    @ Baba
    de unde il scosasi pe Haidagaru ala?‎


    Eu cred ca am spus de unde l-am scos, de la aia desteptii care se trag din neanderthali ca si Edi.‎


    @ riciard
    tu ai inteles ce~ai vrut sa zici?‎


    Hai ca-ti explica baba:‎


    ‎#7 | Written by Richard‎
    Nu putem avea nici un discurs cu sens despre divinitate… este imposibil. Ori o dam pe notiuni, ‎ori pe extazuri, ori pe stiinta, ori suntem atei pur si simplu. Nu prea vad o alta posibilitate… ‎Agnosticismul meu rezulta din aceasta dilema.‎


    Ceea ce vrea Richard sa spuna este ca in capul lui este varza, dar pentru ca expresia capu-‎Varza este deja patentata, ceea ce putem spune este ca el e cu fundul in patru luntrii. ‎

  14. eddieconst says:

    ibrian:

    Multumesc pentru comentariu. Imi permit o obiectie fata de fraza:

    Dumnezeul scolasticii reformate si al evanghelicalismului contemporan este descris in termeni peiorativi de Edi, ca si cum ar fi o hidoasa constructie conceptuala deviata de la mesajul lui Hristos si provenita dintr-o intelegere denaturata a rolului si continutului scripturii.

    Cred ca nu am pus niciodata semnul ergalitatii intre cele doua. Pentru „Dumnezeul scolasticii reformate” am un requiem. Pentru cel al evanghelicilor am groapa comuna.

    Trebuie sa ma explic cu privire la cuvantul gnostic pe care l-am folosit destul de lejer. Prin gnostic nu inteleg nici esoteric si nici speculativ, ci doar ca nu avem nevoie de Dumnezeu ca sa explicam universul, dar am avut si inca avem nevoie sa credem intr-un Dumnezeu care ne ajuta sa-l biruim. Problema ontologica este secundara, si m-am referit la ea mai mult ca argument impotriva vulgarizarii neoprotestantilor. Aceasta froma de „gnosticism” impropriu numita astfel, am descris-o in cartea Ichneumonidae ca fiind baza teologica a revolutieri stiintifice si modernitatii.

    Pozitia mea este ca notiunea de creatie perfecta este defetista, implica acceptarea unei ordini de neschimbat si resemnare pioasa. Ceea ce am numit improrpiu „gnosticism”, mai mult ca o metafora, este conceptul unei divinitati care este de partea omului in revolta lui impotriva ordinii lumii. De exemplu, idea ca Dumnezeu este de partea lui Cain. Fireste ca asta apare impotriva bibliei, mai ales VT, dar, vorba lui parintele Staniloaie: „ehe, aici e o dialectica”.

    In acest context, trebuie sa-mi exprim uimirea fata de afirmatia:

    Un dumnezeu care geme si se revolta alaturi de creatie impotriva vicisitudinilor limitarii umane este un dumnezeu subcrestin sub raportul comprehensibilitatii si chiar al demnitatii de a merita a fi bagat in seama

    Dimpotriva, acesta este chiar Dumnezeul crestin si dealtfel est singurul motiv pentru care merita bagat in seama. Intrucat ne-am maturizat dincolo de nevoia de cauza finala si miscator nemiscat, si stim ca nu exista nici o „complexitate ireductibila” in univers, singurul motiv pentru care Dumnezeu merita sa fie bagat in seama este strigatul de pe cruce.

    In ce priveste biblia si doctrinele ei, o sa fiu eu neo-reformat aici si voi sustine ca „predicarea cuvantului lui Dumnezeu este chiar cuvantul lui Dumnezeu” (Barth). Si in timp ce recunosc ca C.F.H. Henry nu este McJesus, totusi, chiar si evangelicalismul respectabil face din biblie o limitare, cand ar trebuii sa fie de fapt o deschidere.

  15. eddieconst says:

    baba:

    Pana la un punct ai dreptate. Ceea ce nu intelegi este ca partea filosofica este secundara pentru mine. Ceea ce ma interseaza este o predicare in care crestinismul este prezentat ca un umanism radical, si baza valorilor secular-umaniste – nu din oportunism, ci pentru ca cred ca asa si este.

  16. eddieconst says:

    Richard:

    E usor sa vorbesti despre lucruri care nu pot fi verificate si intodeauna vei gasi un public care sa te ia in serios. Contrar celor spuse de baba nebuna, stiinta si logica nu ne ajuta sa-l definim pe Dumnezeu, dar ne arata cat de ieftin este discursul nostru. Nu fac din asta o profesiune de agnosticism, ci de umilinta. Credinta este totusi mai mult decat salata de cuvinte a predicatorilor, si nici nu trebuie lasata pe seama lor.

  17. Richard says:

    edi, se pare ca esti singurul care a inteles ce am spus.

    Babo… vorbesti ca sa nu adormi ! Ai cumva uu mod inteligent de a rezolva dilema care nu a rezolvat-o nimeni ? Hai lumineza-ne si pe noi astia incultii care avem dileme, caci L Wittgenstein nu a reusit !!! Poti debita ceva cu sens in loc sa tot cotcodacesti ca o gaina nebuna in stanga si in dreapta ? Poti avea un discurs inteligibil ???? Insa scrie cu virgula si paragrafe pt ca tot ce scrii sunt enorme paragrafe non-inteligibile pline de paragrafari.

    Uite ma las luminat de tine ! Lumineaza-ma daca capul meu e varza, fa un bine de crestin, ca tot te falesti cu crestinismul tau fetish !

  18. ianis says:

    Babo
    Ma alatur si eu lui Richard: lumineaza-ne

    Pai ar mai fi niste informatii prin Biblia aia
    Te rog sa le prezinti unor atei/”atei” ca noi

    si fundamentalistii ar mai avea si ei niste surse ale lor ‎de informatii suplimentare
    Prin surse de informatii suplimentare te referi la: sfintii parinti, filozofia antica, vise, viziuni, profeti (EG White, Taze Russel, Joseph Smith), intuitii?

  19. baba proasta says:

    ‎<


    Written by eddieconst
    Ceea ce ma interseaza este o predicare in care crestinismul este prezentat ca un umanism radical, ‎si baza valorilor secular-umaniste …‎
    ‎…‎
    Credinta este totusi mai mult decat salata de cuvinte a predicatorilor, si nici nu trebuie lasata pe ‎seama lor.‎


    Si in ce constau “valorile alea secular-umaniste”? Sa readea oamenilor si lui Dumnezeu ‎simtamintele alea pe care le aveau la sumerieni si greci si de care au fost goliti de piosenia ‎ebraica? Deci Noe a fost dezumanizat ca nu a admirat spectacolul de cadavre asa cum au fost ‎fascinati grecii la Toia si Alexandru Macedon iar dumnezeul lui Noe este si el dezumanizat ca nu ‎s-a repezit ca mustele la jertfa lui Noe curgindu-i balele asa cum erau zeii pagini de la care s-a ‎inspirat ala cu Geneza si pe care i-a dezumanizat. Deci Cain a fost civilizat si a descoperit valorile ‎astea secular-umaniste prin faptul ca i-a dat in cap lui frate-su; mai stii si o alta valoare secular-‎umanista in afara de a da in cap si apoi a savura cimpul de cadavre si mirosul de carne umana ‎incinerata in cuptoarele de la Auschwitz? Si pe ce se bazeaza valorile astea secular-umaniste? Pe ‎legea junglei ridicata de Darwin la rang de creator? Spune-ne si noua care sunt valorile astea ca sa ‎le adoptam si noi mai repede.‎
    Si daca inlocuim salata de cuvinte a predicatorilor cu salata de cuvinte ca “baza a existentei,” ‎‎“ontologic,” “ontinc,” “gnostic,” etc., care este cistigul? Daca nici macar tu nu stii ce este aia ‎‎“gnostic” si folosesti cuvintul cum te taie capul, prin ce este mai buna salata ta de cuvinte decit ‎aia a predicatorilor asa cum erai si tu nu cu mult timp in urma?‎

  20. baba proasta says:

    ‎<


    ‎#17 | Written by Richard‎
    Poti debita ceva cu sens in loc sa tot cotcodacesti ca o gaina nebuna in stanga si in dreapta ? ‎‎


    Dar mata poti sa explici este este aia sens ca daca eu incerc sa-ti explic ceva cu sens si mata nu ai ‎habar ce este aia sens cred ca-mi pierd timpul. Si zici ca nu poti sa citesti decit daca paragrafele ‎sunt formate doar dintr-o propozitie iar propozitia nu are mai mult decit subiect si predicat? Pai, ‎muica, eu nu pot sa scriu asa ca asa stiti sa scrieti numai dvs. astia filozofii, nu vezi ca eu sunt o ‎baba proasta?‎

  21. eddieconst says:

    Richard, Ianis:

    La O&P ne-am rugat si noi de IA sa ne explice in ce consta revulutia asta anti-aristoteliana si ne-a lasat cu ochii in soare. In carte prezinta un model de silogism invalid ca fiind o corectare a lui Aristotel, asa ca presupun ca vrea sa schimbe legile silogismului. In rest, cartea tot incepe sa spuna ceva dar nu termina, insa este posibil ca acesta este modul lui de a fi consecvent cu conceptul lui de gandire meta-verbala.

    Ianis, l-am bagat pe mistocarul ala ieftin la spam, nu pentru trolling (mai avem si altii) dar pentru ca a inceput sa insulte de la al trei-lea post.

  22. eddieconst says:

    Aurel:

    Eu sunt inca un predicator, si ma consider relevant si dincolo de betia de cuvinte. Observ insa ca iari imi rastalmacesti cuvintele. Eu am spus ca Noe cel sumero-akkadian a fost mai umanist tocmai pentru ca a plans la vederea cadavrelor si naratiunea sumero-akkadiana vede potopul ca o catstrofa. Nu am spus ca zeii sumero-akkadieni sunt mai umani pentru ca s-au repezit la jertfa ca mustele ci pentru ca cel putin unii au plans la potop. Am mai spus ca chestia cu jertfa si curcubeul sunt clisee verbale imprumutate, nu ca intreaga naratiunea biblica a potopului a fost luata de la babilonieni.

    In ce priveste „solutia finala” si mirosul cadavrelor se pare ca idea origineaza in Vechiul Testament.

  23. study_nature says:

    Edi:

    Ianis, l-am bagat pe mistocarul ala ieftin la spam, nu pentru trolling (mai avem si altii) dar pentru ca a inceput sa insulte de la al trei-lea post.

    Edi, eu nu cred ca este bine sa fie trecut la spam.
    Plus ca insulte sunt in aproape toate comentariile.

  24. baba proasta says:


    ‎#22 | Written by eddieconst
    Nu am spus ca zeii sumero-akkadieni sunt mai umani pentru ca s-au repezit la jertfa ca mustele ci ‎pentru ca cel putin unii au plans la potop.‎
    ‎… …‎
    In ce priveste “solutia finala” si mirosul cadavrelor se pare ca idea origineaza in Vechiul ‎Testament.‎


    Si in ce a constat umanismul lor, in faptul ca au plins de ceea ce au facut? Iar Cain a fost umanist ‎pentru ca niciodata nu a plins dupa Abel? Iar dumnezeul ebraic de ce nu a fost si el umanist, nu i-‎a parut si lui rau dupa aceea de potopul ala despre care tu si fundamentalitii credeti ca el chiar l-a ‎adus? Daca nu vrei ca altii sa-ti rastalmaceasca cuvintele, nu crezi ca este de datoria ta sa exprimi ‎clar ce ai in cap? Iar cu privire la “solutia finala,” ce parere ai de “solutia finala” propusa de ateul ‎tau de serviciu, study_revista_nature_adevaratul_koran:‎


    ‎#23 | Written by study_nature‎
    Edi, eu nu cred ca este bine sa fie trecut la spam.‎
    Plus ca insulte sunt in aproape toate comentariile.‎


    Inainte ca sa-i aduci pe calea cea buna pe fundamentalisti, nu crezi ca ar trebui sa-i “civilizezi” ‎putin pe capcaunii de care esti inconjurat acum? Chiar nu realizezi ca eu ti-am vrut totdeauna ‎binele si sa nu ajungi in situatia ridicola in care esti acum?‎

  25. Richard says:

    babo,

    poate ca am fost cam dur cu tine, insa postingurile tale sunt critice faca a rezolva dileme, sau macar a incerca. Pt mine Sensul este acelasi pe care il gasesti in Tractatus-ul lui Wittegenstein, asta pt ca suntem fiinte vorbitoare si utilizam limbajul, nu numai pumnul ! Uite eu am raspuns la intrebarea ta, fii faire play si rezolva restul dilemei.

    Stiu ca tu ataci orice forma de ateism, de evolutionism si agnosticism, asta o stiim cu toti, ai dreptul matale sa sustii ce vrei, insa trebuie vazut pana la ce limita acest discurs se tine.

    Dupa experientele trecute, nu cred ca vei raspunde cum trebuie, asa ca ma opresc aici…

  26. baba proasta says:


    ‎#25 | Written by Richard‎
    babo,‎
    poate ca am fost cam dur cu tine, insa postingurile tale sunt critice faca a rezolva dileme, sau ‎macar a incerca. Pt mine Sensul este acelasi pe care il gasesti in Tractatus-ul lui Wittegenstein, ‎asta pt ca suntem fiinte vorbitoare si utilizam limbajul, nu numai pumnul !‎


    Pai aici se pot rezolva dileme cu un ianis care nu suporta sa citeasca mai mult de doua rinduri, cu ‎un poli- care nu poate sa citeasca mai mult de doua pagini, si cu un mata care nu poti citi un ‎paragraf mai lung de doua rinduri fara sa te blochezi? Si zici ca dilemele astea trebuie rezolvate ‎folosind Sensul ala al lui Wittgenstein care consta dintr-un fel de ping-pong verbal? Pai daca asa ‎intelegi mata Sensul si rezolvarea dilemelor eu zic sa le rezolvi mata ca eu nu cred intr-un astfel ‎de sens. Si daca postingurile mele sunt critice, ce este rau in asta? Nu ziceti ca acum sunteti ‎ahtiati tocmai dupa critica si vreti sa le-o bagati la toti pe git deoarece critica este sursa de adevar ‎si de lumina? Sau “critica” asta este buna doar cind o bagati voi altora pe git insa va iese pe nas ‎cind altul v-o serveste voua pe tava! Ce dileme vrei ca sa rezolv aici, nu vezi cum ‎study_revista_nature tipa sa mi se aplice “solutia finala” aia care i s-a aplicat si lui Clovnul ‎Junglei? Cind oamenii au sa se sature atit de salata de cuvinte Wittgensteiniene a ‎fundamentalistilor cit si de salata liberala a lui Edi, ei stiu la cine sa gaseasca solutii daca chiar ‎doresc asa ceva. Si mi-e teama ca si mata stii dar ai fugi de asa ceva ca uciga-l toaca de tamiie. ‎Si mi-e teama ca ti-am confirmat din nou „profetia” si nu am raspuns cum trebuie.

  27. @ibrian,
    Abia acum citesc acest post.
    O modalitate de cercetare ar fi poate cea propusă de mine:
    http://tinutinu.wordpress.com/2011/10/26/de-ce-este-important-in-filosofie-stabilirea-unui-raport-intre-cercetator-si-obiectul-cercetat/
    Oare ar putea constitui un început viabil?

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: