Kenosis

139 Responses to Kenosis

1. Ianis says:

   12 septembrie 2014 la 12:45

   Aurel
   Take it slow 🙂

   DH este o ipoteza de lucru si am tratat-o ca atare. Nimeni nu a ridicat-o la rangul de stiinta absoluta, The One.

   Si care este dovada ca Biblia este alcatuita din petice de documente cirpite laolalta la distanta de 500 de ani unele de altele?
   Psalmii (presupusi autori: David, Solomon, Asaf, Moise)
   Proverbe: atribuite lui Solomon, acolo se vede cu ochiul liber ca e vorba de intelepciune populara
   Regi, Cronici: crezi ca au fost compuse de un singur autor, dupa incheierea evenimentelor sau se bazeaza pe acumulari de informatii (regatul lui Iuda aprox 350 de ani )?

   Daca vrei mai multe exemple, vezi cartea amintita recent Alan Dundes – Holy Writ as Oral Lit: The Bible as Folklore

   Cunoasteti dvs. din istorie vreo opera, fie literara, fie muzicala, fie picturala, fie sculturala… basm? – gramezi 🙂
   Arta se bazeaza foarte mult pe imitatie, copiere, plagiatura. Uite niste concerte timpurii de orga ale lui Bach, transpuse si adaptate dupa concerte de orchestra de Vivaldi, mai vezi niste teme de Bach preluate in secolele XIX-XX si transformate in capodopere
   Iar la basme e simplu: temele se plimba de la unii la altii in nesfarsite variatiuni. Alt exemplu n-are rost sa dau in afara de unul proaspat amintit pe aici: The Walled-Up Wife.

   partea finala despre potop … cum a fost “creat” textul din petice.
   Trebuie sa stabilim ce inseamna ipoteza documentara si ce inseamna fragmente. Altfel ne trezim ca dezmembram textul pana la nivel de litere si semne. Situatie paradoxala, literele respective sunt tot „petice” luate din alta parte
   Pana si ideile matale „originale” sunt tot ganduri peticite de pe la altii, nu-i asa?

   Pai aici este sarlatania, ca din momentul in care ai acceptat DH, nu mai exista autor
   Si stiti pe cineva care a putut demonstra ca exista un autor la textele biblice la care atribuim traditional un Moise, Daniel sau Ioan?

   nici nu mai poti vorbi de descifratea “intentiei” vreunui autor din peticele pe care le avem.
   Eeeh, da. Aici te doare pe matale. Teoria asta te arunca in aer cu tot cu bagaje.

   Dar noi stim ca matale ai dreptate, asa ca autorul Bibliei trebuie sa fi scris cu intentie.
2. sonatalunii says:

   12 septembrie 2014 la 12:55

   AI & all

   Îmi cer scuze pentru intârziere. Articolul este postat. Link: http://aionica.com/08_Demythologizing_Mythology.pdf
3. Aurel Ionica says:

   12 septembrie 2014 la 13:04

   gigialuarvinte,
   Cu privire la logica si Aristotel, eu nu pretind ca sunt primul care a spus ca acestea sunt deficitare, ca in introducerea lucrarii de doctorat mentionez pe citiva care sunt considerati principalli „critici” ai logicii, iar Popper nu este considerat un logician asa ca ceea ce a spus el despre logica a fost bagat sub pres fara probleme ca tot ceea ce se spune de cei care nu sunt considerati „specialisti” in domeniu si ca atare vorbesc ca niste habarnamisti. Ceea ce fac eu, si va provoc sa demonstrati ca au facut si altii, sunt urmatoarele:
   1. Eu demonstrez procesul prin care Aristotel a dezvoltat conceptul de logica, si il demonstrez cu lucrari cum sunt „Categoriile” si „On Interpretation,” lucrari pe care toti „invatatii” le iau drepta baza filozofiei lui Aristotel si nu baza teoretica a Organonului lui in care este prezentata teoria silogisticii, chiar daca in toate editiile Organonului, cartuliile alea sunt sunt puse la inceput, ca parte introductiva, deci trebuie sa fie o traditie foarte veche ca aceste carti trebuie sa aiba vreo legatura cu silogistica, traditie ce trebuie sa fie foarte veche deoarece in evul mediu nu se mai stia de asa ceva.
   2. Logica a fost dezvoltata de Aristotel ca sa gaseasca un instrument care explica modul in care functioneaza creerul, adica „organonul” gindirii, ca sa stabileasca adevaruri indiscutabile cu care nu mai puteau sa jongleze sofistii, si asta este ideea de baza pe care este cladita si logica moderna si se studiaza in universitati: adica, sa inveti sa gindesti corect. Eu demonstrez folosind logica si conceptele ei ca ea nu are cum sa stabileasca sensul a ceea ce se spune, si ca atare este inutila pentru a fi folosita ca sa se evalueze vreun „adevar.” Cunoasteti pe cineva care a si demonstrat ca logica este o cacialma folosind propriile-i concepte, si nu doar sa scoata afirmatii din burta ca este inutila, ca asta o poate descoperi oricine studiaza logica deoarece dupa ce s-a incheiat cursul, nimeni nu o mai foloseste.
   3. Eu nu ma limitez doar sa „critic” logica existenta (macar ca si asta ar fi o realizare care nu este la indemina oricui, in special a unui romanas nespalat ca mine), dar dezvolt o alta teorie pe care nu numai ca o explic conceptual pas cu pas, dar apoi o si aplic la o multime de texte, inclusiv la silogismele lui Aristotel, si arat ca functioneaza, si asta nu pe o pagina sau doua, ci pe sute si sute. Stiti pe cineva care a facut asa ceva?

   Dar cred ca anticipez raspunsul: Sunteti mic si nu stiti nimic si veti sti doar atunci cind niste experti in logica, lingvistica, teologie, semiotica, matematica, etc., se vor intruni sa discute lucrarea mea si vor vota in unanimitate ca este solida, iar toti expertii din academie au ca regula sa se intilneasca la Sfintul Asteapta, asa ca pina atunci toti stau linistiti, fiecare „expert” isi preda timpeniile din „domeniul lui” (si mai nou ei) dupa principiul „timpul trece leafa (noastra grasa) merge, toti predam cu spor, noua gindire stiintifica sa infloreasca, religia s-o inlocuiasca.” Iar faptul ca Edi, Ianis, polihronu, etc., si-au dat cu piciorul la carierelor lor pentru ca au fost „luminati” de astfel de timpenii, ce mai conteaza, ca salariile grase ale alora din academie nu sunt afectate dupa cum nici salariile grase ale alora din biserica ce i-au dat pe ei afara ca „eretici” nu sunt afectate. Frumos, nu?
4. Aurel Ionica says:

   12 septembrie 2014 la 13:21

   Ianis spune:
   nici nu mai poti vorbi de descifratea “intentiei” vreunui autor din peticele pe care le avem.
   Eeeh, da. Aici te doare pe matale. Teoria asta te arunca in aer cu tot cu bagaje.

   Eu zic sa nu te repezi cu sarbatorirea asa repede. Daca teoria aia ma arunca-n aer pe mine cu tot cu bagaje sau eu arunc in aer teoria aia cu toate bagajele pline de carti ale invatatilor, eu zic sa stabilim dupa ce cititi articolul pe care sonatalunii l-a publica acum (multumim mult!).

   Trebuie sa stabilim ce inseamna ipoteza documentara si ce inseamna fragmente. Altfel ne trezim ca dezmembram textul pana la nivel de litere si semne. Situatie paradoxala, literele respective sunt tot “petice” luate din alta parte

   Nu, asta nu stabilim noi, ci au stabilit invatatii matale care nu pot sa greseasca. Eu ti-am spus ca am tiparit textul in culori si ti-am dat si sursa de unde am luat ce spun invatatii, ca eu nu vorbesc ca prietenul meu Edi, din amintiri.

   Dar noi stim ca matale ai dreptate, asa ca autorul Bibliei trebuie sa fi scris cu intentie.

   Si de unde stii ca eu am dreptate? Ai citit cumva interpretarea pe care o dau eu Genezei si ai vazut ca nu exista gauri nici unde si ca atare acest text a fost scris de un geniu care a produs o scriere nu numai fara paralela in istorie, dar care prezinta o filozofie ce nici astazi nu poate fi atacata (spre deosebire de Platon si Aristotel)? Sau stii dinainte ca eu sunt gresit si ca atare nu mai trebuie sa citesti decit cel mult doua pagini si dupa aia incepi sa rizi cu gura pina la urechi? Ce zici, ai curajul sa citesti articolul pe care sonatalunii l-a publicat?
5. Aurel Ionica says:

   12 septembrie 2014 la 13:27

   Pentru cei ce deschid „link”-ul postat de sonatalunii, daca se deschide articolul vechi fara partea finala despre potop, apasati pe butonul „refresh” si veti obtine noua versiune.
6. Ianis says:

   12 septembrie 2014 la 13:30

   Sonata
   vezi ca pe la pagina 205 sunt niste probleme cu fonturile
7. sonatalunii says:

   12 septembrie 2014 la 13:32

   Ianis, mersi, am sa verific!

   p.s. Da’ repede ai mai ajuns la pagina 205! 🙂
8. Aurel Ionica says:

   12 septembrie 2014 la 13:39

   Ianis spune:
   Sonata
   vezi ca pe la pagina 205 sunt niste probleme cu fonturile

   Da, am observat si eu ca textul ebraic nu se reproduce, dar textul ebraic este si transliterat, asa ca pentru cei care cunosc ebraica, nu este nici o problema sa identifice textul original.

   sonatalunii,
   Nu cumva inainte de a transforma textul in PDF trebueie sa „embed” fontele?
9. Ianis says:

   12 septembrie 2014 la 13:44

   sonata
   Pentru ca nu am gasit un cuprins / o schita a trebuit sa fac un zbor pe deasupra cuibului de cuci.
   Vezi ca are dreptate cu fonturile. Trebuie sa ii spui programului sa incorporeze fontul astfel incat pdf-ul sa fie ok, indiferent de computerul unde este deschis (aceiasi problema si la pag 202)
10. Ianis says:

    12 septembrie 2014 la 13:47

    Ionica
    Si de unde stii ca eu am dreptate?
    Pai asta e cultura generala ;).
    Peste 30 de ani, ionicienii lui sonata se vor certa cu ionicienii lui arvinte si ai lui paul regretand ca nu le-ai lasat si o „Misna” care sa le confirme credinta in dreptatea matale.
11. Aurel Ionica says:

    12 septembrie 2014 la 14:05

    Ianis spune:
    Peste 30 de ani, ionicienii lui sonata se vor certa cu ionicienii lui arvinte si ai lui paul regretand ca nu le-ai lasat si o “Misna” care sa le confirme credinta in dreptatea matale.

    Ianis,
    Dupa ce ai aruncat „spiritele profetice” la gunoi, eu zic sa nu te repezi la acelasi cos sa apuci si tu vreun „spirit profetic” si sa faci acum profetii. Eu nu prea vad ca exista „ionicieni” care se cearta, si cred ca am spus-o clar de mai multe ori, ca eu nu recunosc nici un ucenic asa ca imi rezerv dreptul sa ma pronunt personal cu privire la ce cred. Faptul ca sonatalunii a afisat textul articolului meu nu inseamna ca este „ionician” si cu atit mai putin Paul. Iar in ceea ce ma priveste, nu stiu sa fi scris vreo „Mishna” la propria mea „Tora” asa cum fac toti filozofii. Eu am spus clar ca lucrarea de doctorat am lasat-o acolo unde au lasat-o si scholarii si nu am nici o intentie sa ma mai ocup de ea. Iar ceea ce fac acum, este „Mishna” la ce?
12. sonatalunii says:

    12 septembrie 2014 la 14:15

    AI,

    Yes sir. Abia ce am instalat ultima versiune de Adobe Pro XI si nu am butoane încă Preferințele. Se rezolva…
13. fraier din mase says:

    12 septembrie 2014 la 15:02

    Ianis,
    Nu este nimic nou in articolul prezentat fata de ceea ce s-a dezbatut deja, daca nu a convins atunci, de ce ar crede ca ar face-o acum cititd inca odata acelasi lucru?
14. Ianis says:

    12 septembrie 2014 la 15:08

    E versiunea colorata, ca sa fie accesibila si pentru oamenii de rand. S-ar putea sa deschid un topic pe tema asta, in functie de timp
15. Paul Csavdari says:

    12 septembrie 2014 la 15:27

    Fraier & Ianis,

    Da mai, ce vreti, nu toti sunt asa destepti ca voi… 🙂
16. sonatalunii says:

    12 septembrie 2014 la 15:40

    AI

    Am repostat articolul cu fontul ebraic correct, insa este o treaba temporara incat am folosit un alt program care in schimb nu contruieste trimiterile la subsol. Trebuie sa mai butonez Adobe Acrobat si dupa ce totul merge bine va anunt din nou.
17. Ianis says:

    12 septembrie 2014 la 15:49

    Paul
    Truismul asta vine de la duhul sau prin puterea patratului?
18. Paul Csavdari says:

    12 septembrie 2014 la 16:40

    Ianis,

    Pai tu inca n-ai inteles? Duhul lucreaza prin patrat!… 🙂

    In ce ma priveste, prefer sa gandesc cu patratul decat cu duhul. Nu de alta, dar am cunoscut destui care sunt plini de duh si am considerat ca locul meu nu e printre prooroci. Asa ca acuma imi caut si eu locul in lume, iar daca asa mi-e scris mie sa gandesc prin patrat, ce pot sa fac? Vrei sa ma opun predestinatiei dupa ce Beni mi-a tinut predica aia plina de dragoste frateasca?… 🙂
19. gigialuarvinte says:

    12 septembrie 2014 la 16:45

    Da’ știu că v-ați întins la vorbă, nu glumă… Pe rând:

    @ AI (11 septembrie 2014 la 20:33)

    Nu știu dacă e vorba de modestie – nu asta a fost intenția – ci de felul în care ești obișnuit să te raportezi la un text. Când spun că nu-s niciun fel de intelectual, spun că nu citesc niște texte pentru a produce altele, ci pentru a-mi lămuri probleme. Când spun că nu-s teolog, spun că nu cred că există vreo teologie corectă care să „ducă la mântuire”, deci nu caut așa ceva.

    Aveți dreptate cu mai buna indexare, dar aia are, la rându-i, un scop: a înțelege ce intenții (ascunse sau nu) au cei care au emis sau cei care propagă anumite idei – ca să știu dacă-mi sunt prieteni sau sunt dușmani ai spiței omenești.

    Când am zis că m-aș recuza dintr-o comisie ce ar trebui să evalueze lucrarea respectivă vizam mai ales felul în care este organizată de stat cunoașterea. Cred că specializarea este folositoare pentru producția de texte, nu pentru înțelegerea a ceea ce se petrece în lume.

    Ba exact că aș fi anarhist ați concluzionat după o discuție despre originea violentă a oricărei forme de stat. Dar cred că se produce mereu o echivocație – eu vorbesc de stat ca eva diferit de societate.

    (12 septembrie 2014 la 11:55)

    Cred că am zis de suficiente ori pe aici ce cred despre DH.

    Pe de altă parte, dacă vreau să-l citesc pe Platon sau pe Milton prefer s-o fac folosind o ediție critică, cu aparat critic, nu doar textul în sine. Asta pentru că nu am nici timpul nici disponibilitatea să citesc tot ce s-a scris, și în ordine cronologică. Atunci, într-adevăr, n-aș avea nevoie. Dar în condițiile date, am.

    Și producerea de texte prin colarea altor texte presupune o la fel de puternică intenție auctorială ca și scrierea simplă. Așa că indiferent că un text este colat din alte texte sau e scris la prima mână, că are un singur autor sau are 27, ăla sau ăia au produs textul pentru a spune ceva cu el. Și asta e ceea ce mă interesează pe mine.

    Dacă prezum că autorul sau colatorul unui text a fost idiot nu-mi pierd vremea cu el.

    (12 septembrie 2014 la 13:04)

    1. I’m in. O să aduc textele.

    2. Idem.

    3. Nu, sau nu în acest sens. Încercări de ieșire de sub vraja lui Aristotel au mai fost. Russel este unul dintre cei mai proeminenți, la fel Frege, și există o grămadă de contemporani (dintre ăia de care mai știu câte ceva: Tarski, Burgess, Kripke, dar mai ales Graham Priest (http://www.findanexpert.unimelb.edu.au/display/person6650#tab-overview) – elevul unui bun amic a studiat cu el).
20. Aurel Ionica says:

    12 septembrie 2014 la 18:11

    gigialuarvinte spune:
    3. Nu, sau nu în acest sens. Încercări de ieșire de sub vraja lui Aristotel au mai fost. Russel este unul dintre cei mai proeminenți, la fel Frege, și există o grămadă de contemporani

    Si cum a incercat Russell, Frege (Frej al lui Edi), Boole, et. co., sa iasa de sub vraja lui Aristotel, prin a prelua conceptele de propozitii adevarate si false pe care le-a formulat el si au incercat sa le aplice formule matematice ca sa poata produce „demonstratii” mai bune decit ale lui Aristotel? Si daca eu doar papagalisesc ceea ce au spus altii mai destepti care au fost pusi in protzap pentru desteptaciunea lor, mie de ce mi s-a taiat capul? Dar eu ma bucur ca si marele logician Russell la care se inchina Edi a recunoscut ca logica inventata de greci si in care a crezut si el este o gogorita si ca atare Edi, care si-a dat cu piciorul la cariera de pastor pentru ca a descoperit acum logica asta si gindirea stiintifica ce se baseza pe ea, el si-a dat cu piciorul la cariera pentru o gogorita la fel de mare ca si aia cu virsta rocilor care au exact 6000 de ani si care nu exista in Geneza dupa cum si potopul ala de care vorbesc atit fundamentalistii cit si Fraerul nu exista in Geneza. Sau poate si faptul ca nu a fost nici o cadere in Geneza si nici un potop au mai spus-o si altii?

    P.S. Ne-am intins la vorba pentru ca nu ne-ati mai onorat cu prezenta si ce altceva puteam sa facem?
21. Aurel Ionica says:

    12 septembrie 2014 la 18:23

    Paul Csavdari spune:
    Vrei sa ma opun predestinatiei dupa ce Beni mi-a tinut predica aia plina de dragoste frateasca?… 🙂

    Paul,
    Lasa-l pe Beni in pace ca s-a dus in Florida la SPOUL al lui ca sa primeasca o doza proaspata de drog doctrinar ca in urma discutiilor lui cu tine despre Pavel se pare ca credinta lui in evanghelia aia vesnica a inceput sa capete fisuri si s-a dus la SPOUL ca nu cumva evanghelia aia sa ramina „nereperata.” Sa vezi dupa ce vine de Florida cu ce nou zel ne ia pe toti in focuri!
22. fraier din mase says:

    12 septembrie 2014 la 18:32

    Acum imi iei si dreptul de a nu crede in potopul Bibliei, pentru ca mata ai spus-o primul !
    Mai mult de atat, prin lentila patratului, Noe si neamul lui, vreo 8 la numar, au plecat cu barca si au cucerit Grecia. 🙂
23. Paul Csavdari says:

    12 septembrie 2014 la 18:50

    Ianis,

    Pai vezi ce simplu e? Acuma si tu si Aurel ziceti ca potopul din Geneza n-a avut loc (ba chiar si fraier zice la fel, din cate stiu) asa ca va puteti felicita reciproc!

    Sau ar mai fi ceva „detalii” pe-acolo de disputat?… 🙂
24. Aurel Ionica says:

    12 septembrie 2014 la 19:17

    fraier din mase spune:
    Acum imi iei si dreptul de a nu crede in potopul Bibliei, pentru ca mata ai spus-o primul !

    Pai nu erai mata ala care spuneai ca si potopul din Ghilgamesh era tot inundatia aia din Geneza si ca pe corabia lui Uta-napishti erau tot leii, elefantii, si girafele de pe corabia lui Noe? Acum nu mai crezi in inundatia din Geneza? Dar de aia din Ghilgamesh mai crezi?
    Si daca in inundatia din Geneza nu ai crezut niciodata si in aia din Ghilgamesh inca mai crezi, cum a copiat Geneza potopul din Ghilgamesh? Ca nu crezi ca potopul din Geneza a avut loc este una, dar ca nu crezi ca Geneza vorbeste despre un potop care a avut loc efectiv este alta? Cunosti pe cineva care sa fi sustinut ca Geneza nu sustine ca un asemenea potop ar fi avut loc vreodata? Daca stii pe cineva, de ce nu ne luminezi si pe noi si am sa-mi scot palaria in fata lui. Hai ca gigialuiarvinte mi-a demonstrat ca Russell si Frege nu au crezut niciodata in logica, dar mata de ce nu-mi demonstrezi ca altii au aratat cum Geneza nu sustine ca acea inundatie ar fi avut loc vreodata sau ca Dumnezeu ar aduce asemenea cataclisme.
25. fraier din mase says:

    12 septembrie 2014 la 20:01

    Acum cand vad ce spui, parca eu sunt Ionica si mata esti din mase, eu merg la esenta, iar mata la suprafata. Inseamna ca atat ai inteles, daca imi atribui o intelegere literala a potopului biblic si cel din Ghilgames. Raspunsul meu este nu. Ceea ce am aparat, este ideea unui potop de inundatii care apare in ambele povestiri si asemanarile care nu pot fi contestate de un om normal. Ca potopul din Ghilgames, a fost un fenomen local real, sau a fost doar o creatie literara, mai putin conteaza. Ideea primara a acestei povestiri, s-a nascut in Sumer, nicidecum in Israel.
26. Ianis says:

    12 septembrie 2014 la 20:27

    Paul
    Atmosfera de sabat ti-a inmuiat vederea si asta te face sa „vezi” afirmatii inexistente. De obicei Beni se ocupa cu inventarea citatelor. Feliz navidad.
27. Paul Csavdari says:

    12 septembrie 2014 la 21:02

    Ianis,

    Da mai, se pare ca imbatranesc si eu si ma lasa vederea… 🙂

    Acuma, ce-i drept, mi-au scapat si mie niste „detalii” din textele voastre. Dar pana la urma sunt doar niste „detalii”, nu? Ce, ne poticmim acuma in detalii? Adica voi aveti voie sa treceti peste detaliile din textele altora fara sa va pierdeti timpul cu ele, dar mie imi cereti sa fiu atent la detaliile voastre?…

    Bine, fie si-asa. Uite, eu imi recunosc greselile, ca asa-mi cere patratul.

    Ferice de voi ca n-aveti motive s-o faceti… 🙂
28. Aurel Ionica says:

    12 septembrie 2014 la 21:42

    fraier din mase spune:
    Ceea ce am aparat, este ideea unui potop de inundatii care apare in ambele povestiri si asemanarile care nu pot fi contestate de un om normal

    Pai tocmai aici este problema ca un potop de inundatii nu apare in nici una dintre povestiri: In Ghilgamesh nu este o inundatie, iar in Geneza este o inundatie care niciodata nu a avut loc si ar fi absurd ca cineva sa-si inchipuie ca Dumnezeu ar aduce asa ceva deindata ce jura ca asa ceva nu face. Iarasi incep sa am impresia sau ca esti fraer, sau ca esti expert la a face pe fraerul.
29. fraier din mase says:

    12 septembrie 2014 la 22:11

    Asta am spus mai inainte , ca cine contesta asta, este dus cu pluta, iar mata imi comfirmi inca o data.
30. fraier din mase says:

    12 septembrie 2014 la 22:40

    Pana una alta, i-a pune mata citatul cu Dumnezeu, care se jura ca el nu aduce potop, stii ca imi place sa vorbesc doar cu dovezi, dar de data asta nu mai spune iarasi ca te-ai suparat pe mine. Cauta bine prin burta, poate mai gasesti ceva.
31. Paul Csavdari says:

    12 septembrie 2014 la 23:34

    Fraier,

    Hai mai, ce mai atata discutii pe niste detalii… 🙂

    Oricum, toata lumea stie ca a fost potop si Dumnezeu n-are cum sa ascunda adevarul asta de oamenii de stiinta care gasesc dovezi peste dovezi ca a fost un potop distructiv prin care Dumnezeu a distrus tot de pe fata pamantului.

    Degeaba incearca Aurel acuma sa ne fraiereasca cum ca potopul n-a existat, ca de-acum, de cand am invatat si eu de la voi sa nu ma mai uit la detalii, nu ma mai poate fraierii nici macar pe mine, darmite pe voi care sunteti deja experti in a nu fi fraieri.

    Bine ca am reusit si eu sa scap de tirania patratului care-mi cerea sa fiu consecvent si corect cu detaliile. Deacuma poate sa-mi zica orice orice, ca pe mine din ideile mele nu ma mai scoate!

    Ce zici, pregatesc de-un gratar sa sarbatorim?…:)
32. gigialuarvinte says:

    13 septembrie 2014 la 06:30

    Ianis,

    O scurta observație (revin după ce ies cu ăla mic afară):

    ziceam pe 1 septembrie așa:

    „ Jocul de cuvinte cu adam și adamah apare în Gen. 2,7 prima oară, nu în Petru, nici în Patristică. Așa că acolo te trimite autorul și acolo te duci. Dacă te uiți apoi mai departe vezi că textul folosește două cuvinte diferite pentru pământ.

    Așa că te mai duci și să vezi dacă vinovăția este pusă pe seama cărnii sau pe seama spiritului. Și citești tot ce scrie înainte, nu după, și anume în Geneza 6.”

    sonata a postat textul doctorului ieri, pe 12 septembrie, iar AI zice:

    „ As those familiar with Genesis remember, the word Adam comes from the word ’ădāmâ that means “earth,” and since in Hebrew there are no capital letters and the word ’ādām can mean any human being, what God sais is that he cannot punish ’ădāmâ/earth because of ’ādām/humans no matter how close the two words may be linguistically or materially taking into account that both ’ādām and ’ădāmâ are made of clay”

    Doctorul e ebraist, eu un diletant, dar amândurora ne-a sărit în ochi jocul ăsta de cuvinte. Nu crezi că orice om care chiar vorbea în limba aia îl vedea?
33. Ianis says:

    13 septembrie 2014 la 07:58

    Arvinte
    Eu nu inteleg cum a sarit discutia inapoi la Geneza, in dialogul nostru recent n-am zis nimic pe tema asta
    E adevarat ca Paul a postat o replica la o afirmatie imaginara de-a mea

    Cat despre jocul de cuvinte, e o pista falsa. Numele evreilor aveau, in general, o semnificatie dar asta nu desfiinta persoana in detrimentul unui sens mai larg. Astfel, jocurile de cuvinte ar trebui analizate peste tot in Biblie, nu doar in cazul lui Adam
34. Aurel Ionica says:

    13 septembrie 2014 la 11:42

    gigialuarvinte,
    Cind ati postat comentariul ala, eu tocmai lucram la partea finala a articolului, si chiar m-am gindit cum veti reactiona cind veti citi cit de bine ati prins ideea din Geneza chiar daca nu v-a interesat analiza povestirii in ansamblu, si in special legatura ei cu Ghilgamesh. De aia v-am spus ca mie imi plac „dilentanti” din astia care sunt mici si nu stiu nimic dar le merge mintea incit adesea o iau inaintea mea.

    Ianis,
    Cuvintul „adam” din povestirea cu Noe nu se poate referi la sotul Evei, ca ala era mort de mult. Sa stii ca noaptea trecuta nu am putut sa dorm cind m-am tot gindit ca imi prebatesti niste bombe sa ma arunci in aer cu bagaje cu tot folosint teoria aia DH a ta (o fi cumva BH, bomba cu hidrogen?). Ma mai terorizezi mult, cind arunci bomba?
35. gigialuarvinte says:

    14 septembrie 2014 la 06:32

    Ianis,

    Arta vizuală a celor vechi este foarte ciudată față de cea a modernilor. Exstă hieratismul, există regulile de scalare și încă o mulțime de reguli. Textele au la fel de multe reguli pe care nu ai voie să le ignori. Indiferent că este un text „popular” sau unul „cult”, figurile retorice și cele de limbaj au o importanță capitală în înțelegerea textului.

    Relevanța coincidenței respective este dată de împrejurarea că, de fiecare dată când citești ceva, indiferent de felul în care respectivul text a fost compus și redactat, indiferent dacă-l spargi în bucăți minuscule sau îl iei ca întreg, găsești elemente ce se pot constitui într-o marcă a unui autor sau a unei filiații „spirituale”. Indiferent este dacă Gen. 1 și 6 au fost compuse sau nu de același autor, indiferent dacă măcar redactorul/compilatorul a cunoscut asta, reluarea unei teme, a unei figuri de limbaj dovedește că avem ori același autor, ori o sucesiune de autori în care succesorii i-au înțeles pe predecesori și le-au preluat ideile și formele de exprimare.
36. Aurel Ionica says:

    14 septembrie 2014 la 12:46

    gigialuarvinte spune:
    Indiferent este dacă Gen. 1 și 6 au fost compuse sau nu de același autor, indiferent dacă măcar redactorul/compilatorul a cunoscut asta, reluarea unei teme, a unei figuri de limbaj dovedește că avem ori același autor, ori o sucesiune de autori în care succesorii i-au înțeles pe predecesori și le-au preluat ideile și formele de exprimare.

    Mda, sunt o gramada de „indiferent”-uri! Si de ce este „indiferent” daca o scriere este compusa de un autor sau de mai multi? Cum pot mai multi scriitori, muzicienti, pictori, sclulptori, etc., sa compuna impreuna o lucrarea si in special cind sunt la 500 de ani unul de altul? Si chiar daca unii ar incerca sa faca asa ceva, cum pot ei sa scrie ceva care are un plan si o dezvoltare a subiectelor atit de etansa cum este Geneza incit nu poti sa ataci nimic? Si chestia asta cu „preluarea ideilor” cum are loc? Ca autorul Genezei „preia” ideea construirii uneci corabii gigantice si a trimiterii unor pasari sa vada ce este afara din Ghilgamesh este incontestabil, dar inseamna ca acum a „copiat” asa cum spun scholarii sau chiar ca autorul Genezei a „preluat” vreo idee din Ghilgamesh? Deci daca Ghilgamesh sustine ideea ca este normal sa ucizi si eventual sa fii ucis deiarece sa fii cit mai mare ucigas este idealul in viata iar Geneza sustine ca un astfel de „ideal” de fapt consta in a fi cel mai mare criminal, Geneza a „preluat ideea”? Problema nu este ca sunteti „diletant,” ci tocmai ca NU SUNTENTI, deoarece ati citit atit de mult despre cum „scholar”-ii cu ochii pe rulmenti blocati ciopirtesc scrierile antice pentru a arata cum toti au pritocit aceleasi idei ala George Frazer pe care fie le-au preluat unii de la altii fie sunt „naturale,” incit nu mai puteti concepe ca scriitori antici putau produce opere originale. Ati facut un pas mare cind ati recunoscut ca autorii antici nu erau iditoti ala Eliade si de aceea sunteti cu un cap deasupra celorlarti scholar-i, dar pina a recunoaste ca atit cel care a scris Ghilgamesh cit si cel care a scris Geneza au fost niste genii inspirate de eminente cenusii diferite, una buna si alta rea, se pare ca mai aveti ceva cale.
37. gigialuarvinte says:

    14 septembrie 2014 la 17:45

    Amin, amin vă zic că mai curând va trece cămila prin urechile acului decât o să mai cred eu în minunata doctrină a inspirației.

    „Cum pot mai multi scriitori, muzicienti, pictori, sclulptori, etc., sa compuna impreuna o lucrarea si in special cind sunt la 500 de ani unul de altul?”

    Nu așa ceva e toată istoria filozofiei?

    „incit nu mai puteti concepe ca scriitori antici putau produce opere originale”

    Dacă n-aș crede asta, de ce mi-aș mai pierde vremea cu ei?
38. Aurel Ionica says:

    14 septembrie 2014 la 19:03

    gigialuarvinte spune:
    Dacă n-aș crede asta, de ce mi-aș mai pierde vremea cu ei?

    Ca credeti ca scriitori antici pot produce opere originale si ca va pierdeti vremea cu ei (si cum ii intelege un scrintit ca mine) eu v-am aplaudat fara rezerve, dar eu vorbeam de acele „indiferent”-uri care mie nu mi se par deloc asa de „indiferente” deoarece acele „indiferent”-uri ii fac pe cei ca prietnul meu Edi si mai putin prieteni ai mei ca Ianis, fraerul, etc., sa fie complet „indiferenti” la ceea ce ar spune astfel de scrieri.
39. noprejudiced says:

    15 noiembrie 2017 la 12:22

    Este mai bună TNIV ca NIV?

Lasă un răspuns:

Scrie un comentariu aici...

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Email (Adresa de email nu va fi publicată.)

Nume

Site web

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

Notifică-mă prin email când sunt publicate comentarii noi.

Notifică-mă prin email când sunt publicate articole noi.

Δ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.