23 Septembrie 2017

8 Responses to 23 Septembrie 2017

1. daimonel says:

   28 septembrie 2017 la 22:32

   Deconstruirea religiei incepe cu analiza contextului cultural-istoric in care ea se naste.Intelegand acest adevar elementar , ca cei din vremea fondarii unei religii „erau oameni supusi acelorasi slabiciuni ca si noi”,suntem obligati sa i analizam cu instrumentele gandirii rationale si nu cu cele ale gandirii mitice.
   Mitologia este o patina care se depune pe imaginile istorice pe masura trecerii timpului ;si mai ales pe acel fond colectiv de imagini care abordeaza teme de interes general si fundamental-originile,tragediile,viitorul omului sau finalul lui.A gandi si a trai mitologic poate fi atragator si salvator, ptr ca ofera oarecare coerenta si sens intr o lume ostila si/sau absurda.Dar vine o vreme cand simti ca trebuie lepadat ce este copilaresc,indepartand aceasta crusta mitulogica de pe faptele realitatii.Ceea ce ti apare apoi in fata ochilor poate fi tulburator ,poate sa necesite o perioada de acomodare si reasezare , dar dupa aceea tonusul vital iese intarit si imbogatit!
2. Sorin Săndulache says:

   29 septembrie 2017 la 03:05

   Magistrală pledoarie pentru luciditate! O îmbinare fericită între sagacitatea și combativitatea lui Edi și profesiunea sa de credință, în defrișarea erorilor istorice, în efortul său de comunicator și educator! Felicitări! Tot respectul!
3. anonymous says:

   29 septembrie 2017 la 08:59

   Acum, si pentru crestini, credinta intr-un sfarsit are sens, nu au inventat acest concept gratuit, ne amintim ca Hristos considerat insusi Dumnezeu, a predicat la greu sfarsitul, ba chiar in generatia aceea, desi stim ca nu s-a sfarsit nimic, s-a amanat apoi pana pe timpul lui Pavel care ai cearta pe niste zabauci ca nu mai cred in vre-un sfarsit. Apoi s-a amanat pe timp nedeterminat, cu explicatia ca pentru Dumnezeu o zi, este o mie de ani. La polul opus sunt adventisti care nu au invatat lectia inca si anunta in fiecare septembrie cate un sfarsit, incepand cu avioneta de Gates, cantaretul acela entusiasmus de la Iasi si vor urma si altii. Intorcandu-ma la Hristos, de ce as crede o persoana care spune despre sine sa s-a nascut intr-un alt fel decat se intampla intr-o lume naturala, de ce as crede-o cand afirma ca a inviat, intr-o lume in care nu inviaza nimic ? Apoi, ce s-a va intampla la sfarsitul acela? Pai Hristos ai va invia si pe ticalosii care nu au crezut in el, ai inviaza doar pentru putin pentru ai umili si a le demonstra ca s-au inselat. Apoi ai va omora, din nou. Unde este logica in aceasta judecata, de ce I-ai demonstra cuiva ca este gresit si apoi sa-l omori? Toata demonstratia ar disparea odata cu moartea. Mai degraba o pedeapsa ar fi sa lasi aceea persoana in viata, dar sa tac mai bine sa nu ai dau idei 🙂
4. anonymous says:

   29 septembrie 2017 la 16:35

   Buna observatia cu pastorii care predica sfarsitul fara sa si creada in el. Fenomenul insa nu se opreste doar la ei, contribuabilii imita si ei. Chiar si fundamentalistii, unuia nu-i lipseste smartphonul, sau contul pe facebook, de bani sau masini nu mai spun, astea vin de la domnu’.
5. Andrei Voiculescu says:

   30 septembrie 2017 la 09:46

   Cred ca nimeni nu a exprimat mai bine decat preotul Alexander Schmemann pozitia autentic crestina fata de viata si moarte :

   „Crestinismul nu este impacare cu moartea. El este revelarea mortii, si el reveleaza moartea intrucat este revelarea Vietii, Hristos este aceasta Viata. Si pentru ca Hristos este Viata, crestinismul vadeste moartea a fi ceea ce este, si anume dusmanul care trebuie distrus, si nu un „mister” care trebuie explicat. Religia si secularismui, explicand moartea, ii acorda un „statut”, o ratiune, o fac „normala”. Doar Crestinismul o proclama a fi anormala si, prin urmare, cu adevarat oribila. La mormantul lui Lazar, Hristos a plans, si atunci cand s-a apropiat ceasul mortii Sale, „S-a intristat si S-a mahnit” si S-a tulburat”. In lumina lui Hristos, aceasta lume, aceasta viata sunt pierdute si se afla dincolo de simplul „ajutor”, nu pentru ca in ele este teama de moarte, ci pentru ca au acceptat si au privit ca fireasca moartea. A accepta lumea lui Dumnezeu ca pe un cimitir cosmic, care va fi desfiintat si inlocuit de o „alta lume”, care si ea este conceputa ca un cimitir („odihna vesnica”) si a numi aceasta religie, a trai intr-un cimitir cosmic, a se „descotorosi” in fiecare zi de mii de cadavre, a se entuziasma in legatura cu o „societate dreapta”, si a fi fericit – aceasta este caderea omului, nu imoralitatea sau faradelegile omului sunt cele care il vadesc ca fiinta cazuta, ci „idealul pozitiv” – religios sau secular – si satisfactia sa cu acest ideal.
   Aceasta cadere insa, poate fi cu adevarat descoperita doar de catre Hristos, pentru ca doar in Hristos ne este revelata deplinatatea vietii, iar moartea devine, deci, ingrozitoare, caderea insasi din viata, dusmanul. Aceasta lume (si nu vreo „alta lume”), aceasta viata (si nu vreo „alta viata”) i-au fost date omului pentru a fi sacrament al prezentei dumnezeiesti, comuniune cu Dumnezeu, si doar prin aceasta lume, prin aceasta viata, prin „transformarea” lor in comuniune cu Dumnezeu, omul devine om. Oroarea fata de moarte, prin urmare, nu decurge din faptul ca ea este „sfarsitul”, distrugerea fizica, ci din faptul ca ea este separare de lume si de viata, separare de Dumnezeu. Mortii nu il pot preamari pe Dumnezeu. Cu alte cuvinte, numai atunci cand Hristos ne reveleaza viata, putem auzi mesajul crestin despre moarte ca dusman al lui Dumnezeu. Atunci cand Viata plange la mormantul prietenului iubit, cand priveste oroarea mortii, atunci isi afla inceputul biruinta asupra mortii.” – Preot Alexander Schmemann
6. Edmond Constantinescu says:

   2 octombrie 2017 la 20:27

   Oscar Cullman in Immortality of the Soul or Resurrection of the Dead? compara moartea serena a lui Socrate cu agonia lui Isus in Ghetemani si atitudinea filozofica „moartea este eliberarea din inchisoarea trupului” cu sintagma pauliciana „ultimul dusman”.
7. Capu-Varzã says:

   4 octombrie 2017 la 00:53

   Toti crestinii, inclusiv adventistii, isi doresc (cel putin in teorie, iar cei mai suferinzi si in practica) ca venirea D-nului sa fie aproape, dar toti stiu ca Isus nu vine inca pentru ca mai sunt profetii care trebuie sa se-nplineasca prima data: decretul duminical, sau reconstruirea templului de la Ierusalim, si ca evanghelia sa ajunga la toate neamurile, etc.
8. Edmond Constantinescu says:

   5 octombrie 2017 la 17:30

   CV,

   Unde i-ai lasat pe negustorii de mantuire? Acestia nu vor ca Isus sa revina pentru ca o duc bine aici, dar pentru a o duce bine aici este nevoia ca fraerii sa transfere ceva bani in banca cerului pentru ca ei sunt brokerii.

Lasă un răspuns:

Scrie un comentariu aici...

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Email (Adresa de email nu va fi publicată.)

Nume

Site web

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

Notifică-mă prin email când sunt publicate comentarii noi.

Notifică-mă prin email când sunt publicate articole noi.

Δ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.