Galileo

Anunțuri

Darwin, Papa, si Presedintele I

images Versiune audio

De la ultimul papă la ultimul om

Cardinalul Ratzinger a comis păcatul care duce la moarte (sau sinucidere profesională): INCORECTITUDINE POLITICĂ. Mai precis, a atacat Islamul și postmodernismul în numele raționalismului apusean. Un alt păcat care poate duce la moarte, în sens mult mai prozaic, este acela de a refuza (spre deosebire de predecesorii săi Pius XII și Ioan-Pul II) să fie agentul unor puteri care se consideră dincolo de bine și rău. Cine are urechi, să înțeleagă.

Din punctul meu de vedere, singurul lui păcat real este acela de a se fi întors împotriva la Vatican II după ce a fost unul din suporterii cei mai articulați ai Connclavei. Un păcat care i se poate ierta în vederea formidabilei competențe intelectuale cu care a făcut-o.

Omul modern a fost învățat să meargă în prima copilărie de către călugări medievali ca Petrarca, Occamus sau Dun Scott. Pentru a duce blasfemia mea până la capăt, voi recunoaște încă odată că Erasmus a avut dreptate și Luther a geșit. Am încheiat comentariul la Marea Luptă.

Gestul ultimului papă nu a fost înțeles de idiocrați. Benedict XVI a caracterizat pontificatul său ca pe un timp în care ”Dumnezeu pare să doarmă”. Este un eufemism. Un mod de a-ți scoate pălăria și a declara cu eleganță clasică ”Sie haben das Spiel gewonnen, meinem Herrn: Gott ist tod.” Cu alte cuvinte, a sosit timpul pentru ultimul om. Spune Zarathustra:

”Nici un păstor, și o turma! Toată lumea vrea același lucru, toată lumea este același om: cine se simte diferit merge de bună voie la casa de nebuni”.

 Sau la mânăstire.

Pentru a fi mai articulat, Benedict XVI și-a întrerupt mandatul pentru a transmite un mesaj: ”Eu sunt ultimul papă”. Ceea ce urmează este repetarea marxist-hegeliană a tragediei ca farsă.

Vale, Magister Petrus Romanus.

A venit decretul duminical

Adventistii pot sa doarma linistiti. Noul papa nu va avea timp de ei.

 Atunci cand fostii mei enoriasi din Atlanta au fugit “la munti”, au aratat lui Big Brother, orcine ar fi acesta, ca Adventistii nu sunt periculosi, ca sunt cobai docili (Operation Whitecoat vine in minte) in experimente sociale sinistre, ca eschtologia lor poate fi un instrument perfect de manipulare in mainile unui evanghelist harismatic.

 Intrucat ne asteptam ca dezastrul sa devina norma intr-o istorie care continua in ciuda predictiilor lui Fukuyama, este important pentru putere sa anticipeze si sa previna reactiile gloatei. Teologiile apocaliptice sunt bune atunci cand nu sunt militante, pentru ca reprezinta mecanismul perfect de panic-control. In era miscarilor “occupy”, “occupy mountains” este diversiunea perfecta.

 Acestea fiind spuse, consider ca ultima miscare a papei este un semn al vremii. Ceea ce vedem in jurul nostru este cristalizarea unei noi forme de putere fara precedent in istorie. Multiculturalismul si dreptul minoritatilor este parte din ideologia noii puteri, asa ca nu va exista nici o persecutie pentru sabat sau criminalizarea unei confesiuni. Religia va juca insa un rol esential, si daca papa va sta in capul mesei alaturi de presedinte, cateii vor putea sa manance farmiturile de sub masa, si sunt multe faramituri delicioase sub masa stapanilor. Vreau sa spun ca liderii minoritatilor isi au locul lor in noua schema.

 Decretul duminical este un mit, dar miturile pot contine adevaruri adanci pentru care nu avem inca un sistem conceptual de referinta. Eschatologia pionerilor contine intuitia unei noi forme de putere in care democratia parlamentara devine instrument represiv si religia este ideologia ei. Din acest punct de vedere raman un admirator al lui John Andrews si Uriah Smith si adeptul unei paradigme demitologizate a Marii Lupte. Geniul pionerilor este viziunea unui viitor in care lagarul de concentrare si asezarea unor clase intregi inafara drepturilor civile, sau a dreptului la viata, este partea umbrita a programelor umanitare, ecologice sau evanghelistice globale. Alegerea noului papa va fi cu siguranta un pas inainte in aceasta directie.

 Pionerii au avut dreptate atunci cand au intuit ca un astfel de sistem i-ar condamna pe unii ca ei la statutul de homo sacer, omul scos inafara societatii care poate fi ucis dar nu adus ca jertfa. Dar pionerii sunt morti. Urmasii lor sunt parte din sistem. Vor exista multi homo sacer si multi inamici publici in secolul care vine, dar Adventistii nu vor fi printre ei.

Vine decretul duminical

Papa Benedict XVII se va pensiona. America va avea un cuvant in alegerea noului papa, prin numarul de cardinali electori americani. Pregatiti-va pentru o noua doza de adrenalina profetica.