Logos 06 – Vulgata

Anunțuri

16 Responses to Logos 06 – Vulgata

  1. i-oana says:

    Cunoscand cauzele.originile ,putem intelege efectele,siptomele a ceea ce azi societatea in general traieste. Nu putem separa biserica de durerile societatii,chiar daca unii precum Ted Wilson&comp. doreste s-o faca cu evidentul scop de a pastra „credinta”.
    EGW a fost de un pragmatism sanatos chiar daca a avut mostenirea religioasa a unei reformatiuni in criza.

    Dece oare pragmatismul adevenit dusmanul spiritualitatii sanatoase?

  2. i-oana says:

    As vrea sa vad ca SDA ofera ceva lumii cu adevarat, nu doar discursuri despre cam cum arata omul ideal care-si pastraza identitatea intr-o lume aflata in criza pastrand „Bilia si Spiritul Profetic” ca norma .

    Cand ai cancer conteaza mai putin ca n-ai mancat sanatos(!?) sau ca vei manca de-acum inainte doar vegetale, decat o interventie chirurgiucala sau chimio facuta la timp.

    Pragmatism vs. „spiritualitate” gen SDA ideology ?

    Prefer pragmatismul,pe bune !!

  3. Pro(-)scris says:

    http://sldsjd.wordpress.com/2009/06/14/de-ce-are-moise-coarne-la-michelangelo/

    Despre ”ebraistul” Ieronim si ”exactitatea” Vulgatei… Edi iarasi minte.

  4. eddieconst says:

    Pro(-)scris:

    Eu nu te fac mincinos, dar iti amintesc ca nu am sustinut ca Vulgata este infailibila. Am spus doar ca a incercat o traducere stiintifica a textului ebraic fara sa se lase influntat de LXX. Faptul ca Ieronim a urmat o traditie iudaica in loc sa consulte LXX confirma ce spun eu. Dealtfel, in afara de faptul ca ideea coarnelor este asociata mai recent cu diavolul si ne repugna, nu exista nici o dovada permtorie de natura lingvistica ca cuvantul coarne este o traducere gresita. Argumentul pentru radianta vine din NT. Faptul ca Ieronim a ignorat NT este iarasi divada de probitate stiintifica, chiar daca a gresit teologic.

  5. Pro(-)scris says:

    Am spus ca minti IARASI pentru ca asta faci de ceva timp incoace: folosesti extrem de partizan-reductionist stiinta drept criteriu hermeneutico-exegetic final al Revelatiei( total absurd din perspectiva Bibliei). Ce altceva decat o minciuna repetata la nesfarsit este obsesia ta de a ”armoniza” Biblia cu stiinta, ajustand-o pe prima dupa a doua – careia i-ai transferat infailibilitatea de la Vatican?
    Oricat de oribil ti-ar suna, crestinismul este prin insasi natura lui mistic si paradoxal si toata nebunia ”explicarii” si ”ajustarii” lui logico-rationalo-stiintifice nu da nota decat de caderea ta.
    Nu doar ca bajbai aiurea, dar ii mai smintesti si pe altii.
    Scopul credintei crestine este salvarea omului si readucerea lui la starea de unde a cazut: sfintirea si partasia cu Dumnezeu:

    „23. Isus i-a răspuns: – Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi Cuvântul Meu; şi Tatăl Meu îl va iubi, iar Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el.” (Ioan 14:23, NTR)

    „22. Însă acum, fiind eliberaţi de păcat şi devenind sclavi ai lui Dumnezeu, aveţi ca rod sfinţirea, iar ca sfârşit viaţa veşnică.” (Romani 6:22, NTR)

    „14. Urmăriţi cu toţii pacea şi sfinţirea, fără de care nimeni nu-L va vedea pe Domnul!”
    (Evrei 12:14, NTR)

    Asta este crestinismul! Nu orbecaiala nebuna dupa ”cai verzi pe pereti”(= ”armonizarea” Bibliei cu stiinta prin amputarea din prima a tot ce dicteaza a doua).

    Revenind la Vulgata, ”pute” de la o posta obsesia ta de proslavire a ”vestului rationalist, stiintific,pragmatic” vs rasaritul ”mistic/incult/expirat”. Vulgata NU este Biblia Bisericii antice/crestinilor; este doar un moft romano-catolic, o razmelita fata de ”Biblia grecilor”=LXX. Vulgata este inferioara ca valoare exegetica atat LXX cat si masoreticului. Daca Ieronim era asa bun exeget si ebraist nu s-ar fi luat dupa basme evreiesti traducand ”coarne”, total ilogic.A tradus ”foarte” ”stiintific” si ”logic”…dupa basme evreiesti 🙂 Faptul ca Ieronim a ignorat NT este dovada nu de probitate stiintifica ci de crasa ignoranta teologica si aversiune(subiectivitate) fata de greci: a preferat sa traduca dupa basmele evreisti, chit sa a iesit o dracie cu coarne, numai sa nu se ia dupa LXX si NT – ambele grecesti! – chit ca erau mult mai logice si se armonizau. Halal obiectivitate. De fapt cred ca ”obiectivitatea”(lui) la ”obiectivitate”( a ta) trage… 🙂

  6. VictorZee says:

    Daca acceptam ca a fost o greseala de traducere sa avem un Moise cu coarne, cum putem sa-i atribuim lui Pavel scrierile cum ar fi: „Despre casatorie”, 1 Corinteni 7, „Despre fetele fecioare”, 1 Corinteni 7, „mantuirea femeii prin nastere de fii”, 1 Timotei 2:15, etc.

    Pavel a inteles ca:

    „Pe Cel ce n’a cunoscut niciun pacat, El L-a facut pacat pentru noi, ca noi sa fim neprihanirea lui Dumnezeu in El.” (2 Corinteni 5:21)

    Acest verset ar fi suficient sa intelegem in ce consta mantuirea si asta este intelepciunea lui Pavel.

    Nu pot sa inteleg cum acelasi Pavel a scris 1 Corinteni 7 sau 1 Timotei 2:15. Eu cred ca si Pavel a fost „incornorat”.

    Cu respect,
    George, Chicago

  7. Pro(-)scris says:

    Pavel a fost mituit de Ieronim si ascetii crestini sa le tina partea… Cand? L-au vizitat intr-o calatorie in timp… :laugh:
    Sau Biserica lui Ieronim a inserat ”mofturile” si ”idealismele” lui Ieronim si ale ascetilor despre virginitate in NT sub numele lui Pavel…

    PS: sper ca e evidenta ironia mea…

  8. Remus11 says:

    E ciudat ca uneori dureaza pana iti gasesti un centru. Care sunt valorile vesnice spre care sa imi canalizez energia? cum ar spune unii: spre litera sau spre spiritul ei?
    litera poate parea sigura pana te lasa in drum. spiritul literii iti da de gandit, trebuie sa il cauti, trebuie sa il intelegi in contextul in care a fost scris pentru contextul in care te aflii. uneori isi schimba pozitia fata de care l’ai intanit si asta iti da uneori nesiguranta.
    dar te face om.

    Gabriel Liiceanu in „Despre Limite” are un capitol „Maladii ale destinului”. Una din ele este „Blocarea in proiect”. Exista un proiect care iti da viata, exista o valoarea care te determina sa lupti, sa creezi. Daca proiectul tau s’a dovedit la un moment dat gresit, fals si intreaga ta existenta sta in asta, ce faci? Poti sa il cureti, vezi ce ramane bun si il inalti pe alta baza (reformatiune) sau ingheti in proiect si incerci sa rationalizezi in favoarea erorii fiecare argument ca sa poti sa traiesti.

  9. Pro(-)scris says:

    Despre ”profesionalismul” lui Ieronim la fabricarea Vulgatei:

    ” Textul LXX a fost abundent comentat de Parinti, atat in Orient, cat si in Occident, unde Vulgata ieronimiana s-a impus destul de tarziu. Dar chiar si Ieronim s-a vazut obligat sa puna intre paranteze principiul hebraica veritas in cazul traducerii Psalmilor, de pilda, carte atat de bine cunoscuta dupa versiunea LXX, mai cu seama in mediile monastice, incit impunerea unei traduceri realizate dupa originalul ebraic a fost practic imposibila.”

    ”Septuaginta si Parintii Bisericii” in ”Septuginta”, Polirom ,2004, p. 29

    Textul grec al Cartii Iuditei se pastreaza in patru sau cinci familii de manuscrise si reprezinta o traducere dupa un original semitic, fie ebraic, fie aramaic.
    Versiunea greaca a stat la baza traducerii in latina, intr-o prima faza (Vetus latina), si in siriaca.
    Versiunea latina din Vulgata a fost intreprinsa de sfantul Ieronim dupa un original aramaic. In prefata cartii, el marturiseste ca a facut traducerea intr-o noapte, dupa un original ,,chaldaic”, procedand mai degraba la o echivalare semantica libera decat la una literala. Asa se explica, poate, si scurtimea versiunii din Vulgata fata de cea din LXX.
    Exista si cateva versiuni ebraice, care reprezinta insa retroversiuni medievale dupa Vulgata.

    ”Introducere la Iudit” in ”Septuaginta”, Polirom, 2005, p. 356

    Ieronim traduce si insereaza Iudit in Vulgata, desi cartea nu figureaza in Biblia ebraica, tocmai pentru ca ,,sinodul de la Niceea a trecut-o in rindul scripturilor sfinte”. Important este si ca Ieronim a tradus-o dupa o versiune chaldaica.

    ”Introducere la Iudit” in ”Septuaginta”, Polirom, 2005 p. 361

    In latina, Cartea lui Tobit este cunoscuta in doua versiuni: l) cea a Vechii latine (Vetus latina) reprezinta o recensiune lunga, dupa modelul
    grec al codicelui sinaitic, dar care se dovedeste uneori mai aproape de textele qumraniene in aramaica si ebraica decit de versiunea greaca si
    2) cea a Vulgatei, care reprezinta o recensiune scurta, foarte apreciata in traditia apuseana. Ieronim marturiseste ca la traducerea din aramaica a Cartii lui Tobit a fost ajutat de un rabin, care i-a talmacit-o initial in ebraica,pentru ca sfantul sa o redea apoi, intr-o singura zi, in latina, in forma cunoscuta. La data respectiva biblistul nu invatase inca aramaica. Diferentele dintre versiunea latina a Vulgatei si cele grecesti sau aramaice qumraniene sunt notabile si au pus pe ganduri generatii de filologi si editori de text.

    ”Introducere la Tobit” in ”Septuaginta”, Polirom, 2005, p. 406

    PS: n-am reusit sa bolduiesc criticile forte dar cu siguranta ca ele vor fi depistate de cititori

  10. sisif says:

    Eddie,
    au existat si in rasarit crestini care au mustrat [pina si familia imperiala] pentru probleme etice. Diferenta fata de apus e ca nu au reusit sa se impuna. De exemplu, lui Ioan Chrysostom de la asta i s-a tras exilul.

    Pro(-)scris,
    argumentele tale ar fi mai digerabile daca nu le-ai „imbraca” in atacuri la persoana si limbaj virulent. Uneori felul CUM spui ceva, sare in ochi mai tare decit ceea CE spui.

  11. i-oana says:

    Pro(-)scris-ule,

    Te vad…priceput in argumente si link-uri de cultura generala gen….internet.
    Eu m-am obisnuit mai mult cu bibliotecile clasice,precum cea a Vaticanului pe care o consider (mistic ,conspirativ !?) VALOROASA,adica de tinuta academica ce se respecta.

    Nu stiu de ce (!?) dar am senzatia ca iezuitii au tinut sus de tot pretentia si rigoarea academica ,chiar daca sunt „dusmanii umanitatii „,ba chiar am cunostinta ca au fost si papi (pluralul de la PAPA ) buni in istorie care au impulsionat rigoarea academica.

    Asta ,asa, ca o paranteza,vis a vis de dizertatia ta cu privire la academicus-science si Biblia despre care ,zici tu, ca nu se armonizeaza de nici un fel.

    Am senzatia(deci poate sa nu fie adevarat !) ca folosesti o dialectica ciudata in felul de a prezenta subiecte la care ,.se pare,te pricepi mai putin.

    De aceea incerc sa inteleg nickname-ul tau in semnificatie,adica esti in favoarea …scrisului sau te consideri …proscris ?

    Nu-i nevoie sa-mi raspunzi,e de-ajuns c-o faci cu Edi.

  12. phil says:

    Edi, foarte pertinent efortul tau de a matura bucataria teologica de tot felul de lucruri inutile, si incercarea de a ne face sa intelegem cum am ajuns unde a ajuns. Chiar daca ne exprimam rar, nu inseamna ca nu suntem multi interesati de acest proiect.
    Pro-scrisule, si alti carturari si profesori… Trebuie sa intelegi un lucru simplu: ce spui tu este pe alocurea valabil , per ansamblu, plictisitor. Orice ai zice, nu vei avea niciodata audienta pe care Edi o are nu de curand, ci de foarte multi ani. Mi-e teama ca niciodata nu veti pricepe de ce el reuseste sa trezeasca interesul, si voi nu… Desi, evident, nu are mereu dreptate, poate fi contrazis uneori cu succes, nu este un bun orator… si or mai fi si alte minusuri. Se dovedesc toate a fi minore. Il acuzi de minciuna, dar nu poti dovedi nicicum intentia de a ascunde adevarul sau de a induce in eroare. Nu toti care sustin idei opuse celor pe care le consideram adevarate sunt mincinosi. Asta e o simpla calomnie. Iar daca la calomnie ti se raspunde cu argumente, este o lectie pe care nu o poti pricepe. Dincolo de dezbatere, dragostea de adevar nu poate decat sa ne aproprie, nicidecum sa ne dezbine…

  13. fidel carstic says:

    reply to proscris
    nu ai vizionat emisiunea, or nu ai inteles, ori esti pur si simplu orbit de partizanianism

    Proscris

    Ceea ce Ieronim a propus este impotriva a ceea ce Dumnezeu a legiferat daca admitem ca El e cel ce da legea pentru noi: Familia si procreerea sint primele institutii.
    Si daca sint exercitate in Iubire pasionala sint Dumnezeiesti.
    Intreaba-ti sotia.
    Acum o sa fac ceea ce dispretiuesc cel mai mult. In loc sa pun cuvintele pe care Dumnezeu mi le-a inspirat sa le folosesc voi pune doua versete :Geneza 1:28 si Geneza 2:24.
    Orice altceva despre dragoste si perpetuare este bilbiala.
    Citeodata la virsta senectutii sau a impotentieri incepem sa deviem.
    Daca e altfel sintem anormali.
    Pina si homosexualii (de ambela genuri) au instinctul paternitatii respectiv maternitatii.
    Cel putin dupa realitatile lumii 1-a din secolul 21.

  14. fidel carstic says:

    sisif
    Ai dreptate!
    dar in apus Biserica a fost suprastatala
    iar
    in rasarit a fost dependenta de stat (tzar, voievod, cneaz).
    In apus exista teama excomunicarii iar in rasarit teama pierderii inaltimii (un cap).
    In rasarit a persistat pina la inceputul anilor ’90.

  15. VictorZee says:

    Domnule fidel carstic #13,

    „Acum o sa fac ceea ce dispretiuesc cel mai mult. In loc sa pun cuvintele pe care Dumnezeu mi le-a inspirat sa le folosesc voi pune doua versete :Geneza 1:28 si Geneza 2:24.
    Orice altceva despre dragoste si perpetuare este bilbiala.”

    AMIN, (si la scrisoarea #30, #31 din Secole de Confuzie.)

    Dar cum abordam 1 Corinteni 7: Revelatie sau „balbaiala”?

    Eu cunosc multi oameni (dragi mie) care sufera si au suferit din cauza acestiu gen de invataturi din NT.

    Cu respect,
    George, Chicago

  16. maria says:

    E posibil, ca in loc de invatatura,biblia sa ne ofere sminteala, mai ales atunci cand o punem undeva, la coada extazului spiritual, influentat de o sfanta traditie, care satisface si ortodoxia si catolicismul.
    Cartea lui Tobie,e tocmai potrivita, pentru a sustine traditia conform careia,in lupta cu dracul poti fi ajutat de legiuni ingeresti,lasand la o parte pe dumnezeul care sta pe un tron cu foc, numai spumegand si fulgerand.De unde si expresia aceea ca pana la dumnezeu ,te mananca sfintii.
    Ideea centrala a vechiului si noului testament, e salvarea omului, si existenta Mantuitorului, a faptului ca Dumnezeu e Mantuitorul.
    Numai prin Jertfa Lui, putem fi mantuiti.A face din istorioare cu iz pedagogic, o stare de fapt, a trai experienta spirituala,nu prin prisma realitatii mantuirii, ci prin traditii si datini, te face rob al trairilor desarte.
    Verticalitatea crestinului , sta tocmai in credinta intr-un Mantuitor,si nicidecum in robia fata de multitudinea de obiceiuri, si de ritualuri magice.
    O astfel de religie, degradeaza, si ajungi sa-ti cauti vesnicia ,tinand o serie de posturi impuse de legi omenesti,sau facand pelerinaje, pentru a cauta mijlocirea unui pustnic, care sa-ti ierte pacatele,sau pupand ramasite umane, resturi ale unei mumii frumos mirositoare, cu deodorant de racla.
    Daca biblia nu este suportul care sa te indrume catre Dumnezeul Adevarului, ci spre neliniste, spre frica,atunci mai bine sa nu o citesti.Se pare ca, totusi, ea invata omul ceva deosebit, numai asa se explica de ce asa-zisii preoti indeamna enoriasii sa nu o citeasca,sau de ce a fost pusa pe pozitia a doua , in urma sfantei traditii.
    Dar , nici protestantii ,nu stau mai bine, si experienta a demonstrat, ca se poate, ca pornind de la un text biblic, sa se nasca o biserica.
    Dumnezeu, sa ne ajute sa intelegem ,ca mantuirea e oferita de Dumnezeu, ca a curs Sange dumnezeesc pentru noi,ca putem veni la Dumnezeu asa cum santem,ca pocainta adevarata e cea care ne arata drumul,ca Dumnezeu inseamna adevar si viata si stiinta, doar El a creat tot ce se vede.
    E atata frumusete in simplitate !
    O cugetare a lui Clement Alexandrinul despre simplitate:
    „Ceea ce este simplu, nu iese din marginile sale,nici nu se ingamfa, nici nu innebuneste dupa ceva,ci totul este statornic,limpede si acelasi si nu-i de prisos nimic.”
    O astfel de viata ne ofera Domnul, si totusi e atat de complicat sa o traiesti in aceasta „jungla”, vorba clovnului.

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: