Vanatoarea de marxisti culturali

O noua fantoma bantuie, nu doar Europa, si de data asta este doar o fantoma. Este teoria conspirativa a infiltrarii Marxismului Cultural.

Ce este Marxismul Cultural? In masura in care termenul este folosit corect, este vorba despre reprezentanti ai Scolii din Frankfurt, care au aplicat critica marxista a economiei politice la cultura de consum.

Comodificarea culturii si productia in masa de carti, filme, discuri, stiri, arta, se supune, conform acestora, la legile productiei de marfuri analizate in Das Capital. Productia de cultura si stiri este subordonata profitului. Valorile sunt determinate pe baza relatiei intre cerere si oferta.

Aspectele spirituale ale capitalismului observate de Marx: reificarea omului, fetisismul marfii, alienarea, sunt cu atat mai mult amplificate atunci cand informatia sau creatia artistica devin marfa. Efectele negative se vad in estetica kitch, comodificarea fanteziiilor sexuale sau distructive, superficialitatea spectacolului, si, nu in ultimul rand, pozitivismul vulgar.

Termenul Marxism Cultural a fost descoperit de paleoconservatorii americani in contextul reinventarii razboiului cultural in decada ‘90. Fara sa incerce (sau sa fie capabili) sa inteleaga preocuparile academice ale Scolii din Frankfurt, paleoconservatorii s-au lasat sedusi de cuvantul “marxism” interpretat dupa filozofia lui Marge Simpson: “Am auzit ca voi in URSS nu aveati voie sa serbati Craciunul si m-am intristat. Ce fericita sunt ca m-am nascut in America”.

Paleoconservatorii reprezinta vocea Americii rurale, cea cu ferme si biserici de lemn, impotriva culturii urbane. Fara sa stie, au multe lucruri in comun cu critica culturii de masa a Scolii din Frankfurt. Diferenta este ca in timp ce marxistii vad in degenerarea culturala efectele impunerii profitului deasupra valorilor, paleoconservatorii, si o mare parte din AltRight, o explica prin infiltrarea Marxismului in cultura. Pentru ei, salvarea este intoarcerea la timpurile bune ale ‘50.

Ironia consta in faptul ca sotiile care stateau acasa si sotii care castigau destul pentru o viata decenta si educatia copiilor, plus un concediu anual, au disparut tocmai din cauza capitalismului financiar. La fel de ironic este ca imigratia fortei de munca ieftina, dezertarea industriei si joburilor, ckeckul de welfare, ghetoul, sunt aspecte inerente ale acestuia. Daca Marxismul are solutii utopice, cel putin vede bine cauzele structurale. Paleoconservatorii si Alt-Right vaneaza fantome.

Susan Jacobi considera ca obscurantismul religios si cultura de consum sunt doua fete ale aceleiasi monede numita “the age of American unreason”. Cauza principala, spune autoarea, este educatia precara. Solutia ar fi deci educatia buna. Insa in imperiul oligarhic-financiar in care traim pe toate meridianele, se crede ca problema educatiei se rezolva aruncand mai multi bani in sistem. Daca Marxismul Cultural are aici un argument, este acela ca banul este mai degraba o parte a problemei.

Cineva a postat nu de mult pe Reddit doua fotografii, luate la interval de o jumatate de secol, intr-un magazin de cumparaturi. Prima, in alb & negru, arata un grup de cumparatori zvelti si imbracati destul de elegant pentru cumparaturi. A doua prezinta in prim plan fesele imense ale unei femei in ciorap-pantalon strans pe trup. Alaturi se vede burta la fel de mare sub un t-shirt cu “Go Braves” ale sotului. De ce s-a schimbat fata Americii?

“Din cauza Marxismului Cultural”, a fost primul raspuns. Marxismul este egalitarian, deci condamna “body-shaming” si tinuta clasei de mijloc. Alt post sustine ca din cauza aceluiasi Marxism Cultural, (citeste „din cauza evreilor”), rasa alba si-a pierdut instinctele atletice. Mai mult, marxistii ne-au invatat sa mancam fulgi de cereale cu zahar ca sa nu ucidem animale.

Nimeni nu a mentionat profiturile fabuloase ale industriei de corn-syrup, soda drinks, fast-food, chips. Nimeni nu face legatura intre hainele ieftine si muncitorul reificat: marfa ieftina in ambalaj ieftin. Aspectul de gunoi uman ar fi rezultatul egalitarianismului, nu al inegalitatii.

In concluzie, exista Marxism Cultural? Exista, dar nu este o conspiratie. Are un argument valabil? Fara indoiala. Are solutii? Aici sunt inclinat sa dau dreptate conservatorilor. Nu putem sa ne debarasam de capitalism la fel cum nu putem sa ne debarasam de darwinismul social. Lumea-i cum este si ca dansa suntem noi. Insa, contrazicand teza lui Marx, rolul filozofului nu este sa schimbe lumea ci sa o interpreteze. Aici este contributia Scolii din Frankfurt.

Anunțuri

6 Responses to Vanatoarea de marxisti culturali

  1. Garbage Day says:

    > La fel de ironic este ca imigratia fortei de munca ieftina, dezertarea industriei si joburilor, ckeckul de welfare, ghetoul, sunt aspecte inerente ale acestuia.

    Conservatorii v-ar raspunde că este vorba de neoliberalism și globalism. In esență, încalcă statul vreo axiomă a capitalismului dacă, nu știu, protejează granițele de ilegali și înăsprește protecționismul vamal, lucru care previne mica burghezie să fie strivită sub globalismul corporat?

    Ironic este că extrema stângă este cea mai favorabilă imigrației masive și globalismului în SUA (și în tot Vestul).

  2. Garbage Day says:

    > Diferenta este ca in timp ce marxistii vad in degenerarea culturala efectele impunerii profitului deasupra valorilor, paleoconservatorii, si o mare parte din AltRight, o explica prin infiltrarea Marxismului in cultura.

    As spune ca amandoua au un sambure de adevar. Luati arta cinematografica drept exemplu. Impunerea profitului deasupra valorilor produce monstri. Ma gandesc aici la atatea filme cu super-eroi, la scenariul deja batatorit de repetate filme ca o sursa low-risk de profit, la dialogurile insipide, la scene prea lungi de catfeli CGI umflate cu pompa de un buget obscen. Regasim asta si in nerusinata plasare de produse. Recent, am întâlnit-o în hituri pop de anii ’80 interpuse in noul horror It, o notă discordantă la atmosfera de angoasă construită atât de atent până atunci.

    Din partea cealaltă ne vine propaganda ideologică. Socialiștii de șampanie nu s-au simțit bine până nu și-au băgat ideologia în cinema. Îmi vin în minte figuri de stil deja banale, precum corporatistul gurmand care suge sângele poporului, redneckul porcos care oprimă toate minoritățile din câmpul vizual până când este pedepsit năprasnic pentru obrăznicia sa (adesea rezultând într-o baie de sânge care le face pe fete în cinema să își ferească privirea). Lista continuă mult aici, de la scenarii întregi care glorifica în mod ostentativ cuplurile LGBTQXYZ+, până la o presă stângistă delirantă care vânează vrăjitoare în lupte anti-X-fobice cu ocazia oricărei noi producții. Îmi aduc aminte aici de comuniștii care îl luau pe Blaga la interogări să îl „convingă” să nu mai abordeze teme metafizice în poezie, ci să se reprofileze pe proletcultism.

    Poate ar fi cazul să se facă o sinteză între cele 2 critici. Dvs vedeți vreo soluție aici, sau vă mențineți detașamentul din articol?

  3. Garbage Day,

    Nu vad o diferenta intre liberalii stil Hilary/Obama si corporatismul global. E doar un joc good cop/bad cop. Aspectul de care m-am legat este doar confuzia de termeni. Nu mi-asi dori sa mai traiesc intr-un stat marxist dar marxismul este altceva decat cred americanii.

    Daca ma intrebi eu am venit in US sperand sa gasesc America individualismului rogue inca vie, indiferent daca este reprezentata de redneci, black panthers, predicatori, atei radicali sau hippi. Am gasit o natiune de grasani degenerati si prosti.

  4. polihronu says:

    „o natiune de grasani degenerati si prosti”

    Situatia e mai maro decit atit. Pentru ca, daca e sa generalizam, America e „o natiune de grasani degenerati si prosti” care se cred „rogue individualists”, mai ales atunci cind pun un grasan degenerat si prost presedinte.

  5. Poli, did you wtach ”Breaking bad” ?

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: