O salata de cuvinte greu de digerat

20 iunie 2020 de 22 comentarii

Martin Luther a scris candva o scrisoare adresată lui Erasmus din Rotterdam în care îl asigura ca a așezat tratatul lui despre liberul arbitru la loc de cinste pe peretele latrinei și va citi cu atenție fiecare pagina înainte de a o folosi. Asta explica de ce răspunsul lui Luther a fost neobișnuit de metodic și calculat pentru temperamentul său. Lectura și răspunsul au fost moderate de ciclul digestiei.

M-am aflat într-o situație identică vizionand emisiunea Punctul Critic – Invazia spiritualistă” – Sinuciderea protestantismului (VII), moderata de Dragoș Turturica, cu Valentin Danaiata și Elvis Dengel ca invitați. Mi-am pus mana la nas și am vizionat toata emisiunea, însă răspunsul este moderat de ciclul digestiei. O asemenea salată de vorbe goale și concepte pseudo filozofice e greu de digerat și pentru a păstra puțină substanță din ceea ce își are locul acolo unde conform Mantuitorului se curata toate bucatele sunt obligat sa consum salată de cuvinte cu lingurița. Mă voi ocupa deocamdată doar de primele 8 minute care reprezinta “partea introductiva” a emisiunii.

Spune Turturica:

Pentru a înțelege ce se intampla cu protestantismul astăzi am discutat despre modul în care Scoala din Frankfurt a produs un declin cultural care a reprezentat fundamentul pentru o atitudine poate mai contagioasa decat virusul din aceste zile și anume o atitudine de victimizare…

Nu știu ce au discutat amicii noștri despre Scoala din Frankfurt dar se vede ce nu au pus mîna pe un singur autor al Școlii din Frankfurt și în cazul improbabil ca au facut-o nu au înțeles ce au citit. Numitorul comun în spectrul larg și de multe ori contradictoriu al acestor autori il reprezinta tocmai analiza critica a unei culturi în declin din cauza ca criteriul pieței se substituie valorilor spirituale.

Theodor Adorno, exponentul cel mai influent al curentului, acuză cultura de masa ca oferă iluzia libertății de alegere în faptul că poți alege între mai multe branduri de consum material, cultural, de știri și comentarii politice, dar, mai ales, pentru ca ai acces liber la aproape toate fanteziile sexuale ca marfa.

Exista aici o zona de intersecție între preocupările SDF și ale teologilor protestanti. De fapt, a existat și încă exista un dialog fructuos între cele doua clase. Motivul pentru care mișcarea evanghelica – penticostala ignora acest dialog este pentru ca este ea insasi o cultura de consum și o economie de himera nu lipsita în secret de hipersexualizarea pe care SDF o găsește inevitabilă în astfel de piețe.

Idea că politicile de identitate/victimizare vin din SDF da pe fata aceeași ignoranță pretentioasa. Dacă cineva chiar vrea să găsească o baza filosofică pentru ele aceasta este mai degrabă ceea ce se numește destul de vag poststructuralism și este opusă marxismului. Însă aici avem cu adevărat ceea ce Turturica numește “o atitudine poate mai contagioasa decat virusul din aceste zile”, teoria conspirației marxismului cultural pe care prietenii nostrii au inghitit-o în ignoranță, cu carlig și undita.

Mai departe:

Aceasta atitudine de victimizare… duce individul la un punct foarte critic de vulnerabilitate, o zona în care este susceptibil la niște primejdii care îi vor afecta modul de gandire și înțelegere a realității.

În principiu sunt de acord, însă trebuie sa recunoastem ca negrii, femeile, și homosexualii măcar au motive sa se considere victime. Întrebarea este cum de nu pricep amicii nostrii ca ei reprezinta tot o atitudine de victimizare însă pe baza imaginare. Ce altceva este teoria conspirației marxismului cultural decât victimizarea imaginara a dreptei creștine? Însă amicii noștri merg mai departe, ei se considera victimele speciale ale fantomei protestantismului sinugigas si a unei conspiratii spiritiste globale.

Aceste pericole, unul dintre ele, poate cel mai important dintre ele este subiectul emisiunii de astăzi: spiritismul.

Are dreptate moderatorul că complexul victimizării “va afecta modul de gandire și înțelegere a realității”. Danaiata și Dengel ne oferă cele mai absurde și fanteziste scenarii ale metamorfozei unei școli de gândire materialiste într-un cult care invoca spiritele.

Prima problema, explica Danaiata, sunt liber cugetatorii. Un liber cugetător este cineva care își formează opiniile numai pe baza de logica, rațiune, și empirism. De aceea liber-cugetatorii nu apelează la explicații supranaturale. Asta duce inevitabil la spiritism, adică la credința în supranatural. Dacă nu pricepeți cum înseamnă ca nu sunt singurul.

Mai departe. SDF a combinat marxismul, o teorie materialista a societății, cu freudismul, o teorie materialista a psihicului uman. Asta duce la dualism, adică la neoplatonism, și de aici la spiritism.

Simțământul comunitar duce la neoplatonism, probabil pentru că Platon a scris Republica. Republica este un manifest elitist, anti-egalitarian. Asta duce la egalitarianism și ca atare protestatarii de astăzi sunt platonistii de maine deci spiritistii de poimaine.

Teologia liberarii s-a împotrivit bananizarii Americii Latine de către corporații străine și regimuri de war-lords deci sunt împotriva legii și ordinii și inspiră pe cei care se dedau la acte de vandalism în protestele recente. Protestatarii vor ca poliția să nu fie deasupra legii, deci sunt împotriva legii. Concluzialui Danaiata este ca protestele vor degenera in ședințe de spiritism.

Elvis Dengel ne explica cum infiltrarea neo-marxismului in US incearca sa elimine religia din spațiul public “cum s-a întâmplat și în Europa”. Entschuldigen Sie dar a făcut-o Constituția acum peste doua secole și Europa s-a luat după America.

Politicile de identitate, continua el, duc la credinta absoluta in stiinta. Sorry, dar parte a politicii de identitate este denunțarea științei ca eurocentrism și imperialism vestic. Elvis, ai auzit vreodată de decolonizarea științei? E din aceeași familie cu creaționismul științific adică susține ca stiinta e relativa.

Spune Dengel mai departe: „aceasta incredere absoluta in stiinta este poartea prin care va intra spiritismul și va cucerii stiinta si religiozitatea moderna”. Presupun ca Dengel știe ca în știința se considera ca orice ipoteza sau teorie este provizorie. Increderea absoluta in stiinta este increderea absoluta in metodologia naturalista. Adică excluderea supranaturalului în explicația lumii. Aceasta este poarta prin care spiritismul, adică credința în supranatural, va intra în stiinta, dupa logica lui Dengel. Caile Diavolului sunt întortocheate.

În concluzie, spune Danaiata, spiritismul are trei ramuri: „stiinta, filosofie, și religie. În toate trei aspectele este captivant pentru clasa de oameni despre care vorbim”, adică pentru liber-cugetatori, marxiștii culturali, protestatari, evolutionisti, egalitarieni, comunitari, umanisti, oameni de stiinta, sinugicasi protestanți, atei, și, last but not least, membrii bisericii care resping autoritatea pastorului asupra minții.

Va las deocamdată sa digerati introducerea.

Va urma.

Filed under Editorial Tagged with , , ,

Vanatoarea de marxisti culturali

19 septembrie 2017 de 6 comentarii

O noua fantoma bantuie, nu doar Europa, si de data asta este doar o fantoma. Este teoria conspirativa a infiltrarii Marxismului Cultural.

Ce este Marxismul Cultural? In masura in care termenul este folosit corect, este vorba despre reprezentanti ai Scolii din Frankfurt, care au aplicat critica marxista a economiei politice la cultura de consum.

Comodificarea culturii si productia in masa de carti, filme, discuri, stiri, arta, se supune, conform acestora, la legile productiei de marfuri analizate in Das Capital. Productia de cultura si stiri este subordonata profitului. Valorile sunt determinate pe baza relatiei intre cerere si oferta.

Aspectele spirituale ale capitalismului observate de Marx: reificarea omului, fetisismul marfii, alienarea, sunt cu atat mai mult amplificate atunci cand informatia sau creatia artistica devin marfa. Efectele negative se vad in estetica kitch, comodificarea fanteziiilor sexuale sau distructive, superficialitatea spectacolului, si, nu in ultimul rand, pozitivismul vulgar.

Termenul Marxism Cultural a fost descoperit de paleoconservatorii americani in contextul reinventarii razboiului cultural in decada ‘90. Fara sa incerce (sau sa fie capabili) sa inteleaga preocuparile academice ale Scolii din Frankfurt, paleoconservatorii s-au lasat sedusi de cuvantul “marxism” interpretat dupa filozofia lui Marge Simpson: “Am auzit ca voi in URSS nu aveati voie sa serbati Craciunul si m-am intristat. Ce fericita sunt ca m-am nascut in America”.

Paleoconservatorii reprezinta vocea Americii rurale, cea cu ferme si biserici de lemn, impotriva culturii urbane. Fara sa stie, au multe lucruri in comun cu critica culturii de masa a Scolii din Frankfurt. Diferenta este ca in timp ce marxistii vad in degenerarea culturala efectele impunerii profitului deasupra valorilor, paleoconservatorii, si o mare parte din AltRight, o explica prin infiltrarea Marxismului in cultura. Pentru ei, salvarea este intoarcerea la timpurile bune ale ‘50.

Ironia consta in faptul ca sotiile care stateau acasa si sotii care castigau destul pentru o viata decenta si educatia copiilor, plus un concediu anual, au disparut tocmai din cauza capitalismului financiar. La fel de ironic este ca imigratia fortei de munca ieftina, dezertarea industriei si joburilor, ckeckul de welfare, ghetoul, sunt aspecte inerente ale acestuia. Daca Marxismul are solutii utopice, cel putin vede bine cauzele structurale. Paleoconservatorii si Alt-Right vaneaza fantome.

Susan Jacobi considera ca obscurantismul religios si cultura de consum sunt doua fete ale aceleiasi monede numita “the age of American unreason”. Cauza principala, spune autoarea, este educatia precara. Solutia ar fi deci educatia buna. Insa in imperiul oligarhic-financiar in care traim pe toate meridianele, se crede ca problema educatiei se rezolva aruncand mai multi bani in sistem. Daca Marxismul Cultural are aici un argument, este acela ca banul este mai degraba o parte a problemei.

Cineva a postat nu de mult pe Reddit doua fotografii, luate la interval de o jumatate de secol, intr-un magazin de cumparaturi. Prima, in alb & negru, arata un grup de cumparatori zvelti si imbracati destul de elegant pentru cumparaturi. A doua prezinta in prim plan fesele imense ale unei femei in ciorap-pantalon strans pe trup. Alaturi se vede burta la fel de mare sub un t-shirt cu “Go Braves” ale sotului. De ce s-a schimbat fata Americii?

“Din cauza Marxismului Cultural”, a fost primul raspuns. Marxismul este egalitarian, deci condamna “body-shaming” si tinuta clasei de mijloc. Alt post sustine ca din cauza aceluiasi Marxism Cultural, (citeste „din cauza evreilor”), rasa alba si-a pierdut instinctele atletice. Mai mult, marxistii ne-au invatat sa mancam fulgi de cereale cu zahar ca sa nu ucidem animale.

Nimeni nu a mentionat profiturile fabuloase ale industriei de corn-syrup, soda drinks, fast-food, chips. Nimeni nu face legatura intre hainele ieftine si muncitorul reificat: marfa ieftina in ambalaj ieftin. Aspectul de gunoi uman ar fi rezultatul egalitarianismului, nu al inegalitatii.

In concluzie, exista Marxism Cultural? Exista, dar nu este o conspiratie. Are un argument valabil? Fara indoiala. Are solutii? Aici sunt inclinat sa dau dreptate conservatorilor. Nu putem sa ne debarasam de capitalism la fel cum nu putem sa ne debarasam de darwinismul social. Lumea-i cum este si ca dansa suntem noi. Insa, contrazicand teza lui Marx, rolul filozofului nu este sa schimbe lumea ci sa o interpreteze. Aici este contributia Scolii din Frankfurt.

Filed under Editorial Tagged with , ,

Ce este lumina care se apropie de la capatul tunelului?

3 decembrie 2016 de 2 comentarii

Polihronu m-a prins bine cu Frankfurt School.

Cineva ar trebui sa scrie Dialectica Scolii din Frankfurt. Exista o teza fundamentala cu care nu pot sa nu fiu de acord. Este ceea ce a postat Ianis din Monty Python : marxismul clasic este neutralizat de cultura de consum. Pizza et circenses. In US putem adauga mass media evanghelica la cultura de consum.

Dialectica postmoderna a asa-numitului „marxism cultural” este o mutatie in legea lui Godwin: orice conversatie despre problema „privilegiului alb”, a „tavanului de sticla”, si a zidului de despartire in WC-urile publice, (comparat cu cel din WC-urile din Sud in era Jim Crow), va ajunge in mod obligatoriu la o comparatie cu Hitler.

Naratiunea conform careia germanul de rand este raspunzatorul principal pentru Holocaust este baza naratiunii conform careia albul fara college din US este purtatorul aceluiasi tip de ura etnica/homofobica/misoginista care, prin Trump, pregateste steaua galbena pentru musulmani si genocid pentru minoritati. Efectul este ca, atunci cand muncitorul american se plange ca face trei joburi si nu-i ajung banii, i se aminteste ca el se plange de fapt impotriva impartasirii unor privilegii obtinute prin furt si exploatare cu cei pe care i-a jefuit timp de cateva secole. La fel cum aliatii au spus berlinezei violate de Armata Rosie „you had it coming, bitch”. Legea lui Godwin 102: orice justificare a coruptiei si status-quo-ului va apela la argumentul pericolului neo-nazist.

Dialectica Iluminismului este este probabil mai bine exprimata de Peter Sloterdijk:

Cynicism is enlightened false consciousness. It is that modernized, unhappy consciousness, on which enlightenment has laboured both successfully and unsuccessfully. It has learned its lessons in enlightenment, but it has not and probably been not able to, put them into practice.

Sloterdijk sustine ca, impotriva cinismului iluminat al elitelor, strada raspunde cu cinismul plebeian, care parodiaza cu obscenitati sloganurile “iluminate” in spatele carora recunoaste jocul puterii. In timpul nostru, obscenitatea plebeiana se manifesta prin incalcarea normelor de corectitudine politica si epitete rasiale, folosite cu scopul exclusiv de a ofensa sensibilitatile liberale. Mesajul nu este rasismul, ci refuzul autoritatii morale a elitelor liberale.

Americanii nu l-au votat pe Trump ci limbajul lui. Asta nu inteleg mamele disperate care intreaba: „cum voi explica fetitei mele ca presedintele nostru trage femeile de pussy”. Simplu. Explica-i ca „virtutea pentru dansii ea nu exista, insa, vi-o predica… minciuni si fraza-i totul ce statele sustine”. Acesta este adevaratul mesaj al electoratului. La data asta, conservatorii si liberalii sunt la fel de putini credibili pentru majoritatea care nu a fost spalata la creier intr-un campus studentesc sau intr-o biserica fundamentalista.

Anul 2016 a fost anul mirabilis in America, cand ceva incredibil s-a intamplat: majoritatea americanilor au fost gata sa voteze pentru Socialism. Tradarea democratilor i-a facut sa voteze impotriva sistemului pur si simplu. Votul pentru Trump nu a fost un vot pentru conservatori ci pentru Revolutie. Sa nu uitam ca arhitectul victoriei lui Trump, (si, spre deosebire de el, cel care are cu adevarat o filozofie politica), Steve Bannon, s-a autodeclarat “un leninist” (Daily Beast, 2102) care intentioneaza sa distruga sistemul cu orice pret, si il citeaza pe Marx atunci cand critica corporatismul de stat american. Ciudat conservator.

Hegel interpreteaza revolutia ca o cascada de negatii-a-negatiei. Asta inseamna ca prima negatie, cea a sistemului, este si prima sa ajunga la ghilotina. Sinteza finala este impredictibila.

Deocamdata, americanii vad o lumina la capatul tunelului. Jumatate din ei cred ca este soarele. Cealalta jumatate cred ca este un alt tren care se apropie in viteza pe aceiasi linie. Om vedea.

Filed under Editorial Tagged with , , ,

Vânătoarea de Hitleri

1 decembrie 2016 de 6 comentarii

Filed under Video Tagged with , , , , , ,