Bicentenarul lui Marx si „Marxismul Cultural”

Richard Nixon promovand societatea de consum la expozitia americana din Moscova, 1959. Hrușciov: „Aveti si o masina pentru bagat mancarea in gura”?

Cu ocazia bicentenarului lui Karl Marx vreau sa ridic o intrebare: exista marxism cultural?

Raspunsul este da si nu. Voi incepe cu nu.

Marxismul cultural este o teorie conspirativa care sustine ca URSS, vazand fericirea muncitorului in capitalism, a decis sa inlocuiasca lupta de clasa cu lupta pentru drepturile minoritatilor, animalelor, pamantului, etc. Scoala din Frankfurt si Deconstructionismul francez, cele doua tentacole ale comunistilor (citeste evreii), au inceput sa infiltreze cultura Apusului  bazata pe Crestinism. Infiltrarea s-a facut la nivelul academiei, mai intai in Franta si Germania, apoi a trecut Atlanticul. (In mod ironic, tara cea mai ne-infiltrata academic pare sa fie Rusia). Scopul final este gulagul.

In primul rand, atat Scoala din Frankfurt cat si francezi ca Foucault si Derrida erau (si inca sunt) anatema in toate tarile comuniste. Atat dosarele KGB si cat si ale Agentiei, declasificate dupa razboiul rece, arata ca Euro-Comunismul a fost un instrument favorit de propaganda americana in tarile comuniste. Securitatea stia bine cine este inamicul. Puteai sa il pomenesti pe Nae Ionescu dar deveneai suspect daca te laudai cu marxisti ca Lukacs, Garody, Althusser, Marcuse. Nae era roman verde. Ceilalti erau auslenderi.

Mai mult, deconstructionismul francez, mai ales Derrida, Lacan, si Foucault, pare sa fi fost fost instrumnetalizat (uitati stereotipul americanului semi-literat) pentru deturnarea stangii de la agenda economica la una culturala. Cum credeti ca a ajuns dascalul ala frantzuz la Vanderbilt sa sminteasca romani inocenti?

Doi, daca definim cultura Apusului ca fiind curentul care s-a dezvoltat in Europa, incepand cu Renasterea si ajungand la maturitate in Iluminism, Marxismul este parte din ea. Marxismul este universalist.

Trei, Marx a sustinut abolirea cultural-religioasa a Iudaismului, a crezut in avantajul evolutionar al rasei albe, si a fost un entuziast al civilizatiei industriale, adica nu a fost de loc verde. Cine este acum marxist? 

Sa trecem la da. Exista un sambure de rationalitate in teoria marxismului cultural. Contrar predictiilor lui Marx, proletariatul european nu a aratat prea mult interes pentru revolutie (cu exceptia celui spaniol, care a fost tradat de Stalin inainte de a fi martirizat de Franco). Scoala din Frankfurt a apelat la psihanaliza pentru a intelege atasamentul sclavului fata de lanturi. Concluzia lor a fost ca acest atasament este o forma de fetisism libidinal, care lucreaza impreuna cu fetisismul ideologic explicat de Marx. Pe scurt, ca consumul este asociat cu erosul in inconstientul consumatorului. Este un fapt pe care industria de reclame il cunoaste bine.

In consecinta, atacurile Scolii din Frankfurt au fost in primul rand la adresa hiper-sexualizarii vietii, culturii, si consumului, in societatile apusene. Nu e nevoie sa amintesc faptul ca aceasta hiper-sexualizare a fost exportata in tarile comuniste ca un instrument de destabilizare. Intrebati-o pe Margareta Nistor.

Pe scurt, marxismul cultural, la propriu, desi a sustinut liberteta sexuala, mai degraba in stilul Renasterii, a fost impotriva sexului de consum si a decadentei culturale a Apusului, in care vedea un veritabil opium pentru popor.

Aici apare un aspect interesant cu privire la fostele tari comuniste. Orice imigrant roman mediu educat este socat de ignoranta publica cu privire la canonul cultural occidental in Europa de Apus si, mai ales, in America.

Pentru majoritatea liberalilor, cultura Apusului este doar o istorie de expropiere si apropiere coloniala a altor culturi. Pana si revolutia stiintifica este interpretata ca o forma de distrugere a mitologiilor indigene, vitala pentru identitatea tribala. Singura universalitate acceptata este cea a dolarului si a electoratului. Universalitatea adevarului rational sau a formelor estetice este vazuta ca o forma de colonialism.

Pentru conservatori, cultura Apusului este traditia locala si, bineinteles, religia. In America, dreapta si stanga sunt de acord ca Apusul inseamna patriarhalismul biblic (care este oriental) si autoritarianism. Diferenta este de atitudine pro sau contra.

Paradoxul dictaturilor comuniste este ca ne-au protejat in spatele cortinii de fier de acesta nebunie. Am continuat sa mergem la concerte si sa citim clasicii, uitandu-ne cu invidie la cei care puteau sa asculte, vizioneze, citeasca, tot ce voiau. Dupa caderea cortinii de fier, ne-am intrebat ce au facut cu libertatile lor. Raspunsul ni l-a dat Scoala din Frankfurt.

Vanatoarea de marxisti culturali

O noua fantoma bantuie, nu doar Europa, si de data asta este doar o fantoma. Este teoria conspirativa a infiltrarii Marxismului Cultural.

Ce este Marxismul Cultural? In masura in care termenul este folosit corect, este vorba despre reprezentanti ai Scolii din Frankfurt, care au aplicat critica marxista a economiei politice la cultura de consum.

Comodificarea culturii si productia in masa de carti, filme, discuri, stiri, arta, se supune, conform acestora, la legile productiei de marfuri analizate in Das Capital. Productia de cultura si stiri este subordonata profitului. Valorile sunt determinate pe baza relatiei intre cerere si oferta.

Aspectele spirituale ale capitalismului observate de Marx: reificarea omului, fetisismul marfii, alienarea, sunt cu atat mai mult amplificate atunci cand informatia sau creatia artistica devin marfa. Efectele negative se vad in estetica kitch, comodificarea fanteziiilor sexuale sau distructive, superficialitatea spectacolului, si, nu in ultimul rand, pozitivismul vulgar.

Termenul Marxism Cultural a fost descoperit de paleoconservatorii americani in contextul reinventarii razboiului cultural in decada ‘90. Fara sa incerce (sau sa fie capabili) sa inteleaga preocuparile academice ale Scolii din Frankfurt, paleoconservatorii s-au lasat sedusi de cuvantul “marxism” interpretat dupa filozofia lui Marge Simpson: “Am auzit ca voi in URSS nu aveati voie sa serbati Craciunul si m-am intristat. Ce fericita sunt ca m-am nascut in America”.

Paleoconservatorii reprezinta vocea Americii rurale, cea cu ferme si biserici de lemn, impotriva culturii urbane. Fara sa stie, au multe lucruri in comun cu critica culturii de masa a Scolii din Frankfurt. Diferenta este ca in timp ce marxistii vad in degenerarea culturala efectele impunerii profitului deasupra valorilor, paleoconservatorii, si o mare parte din AltRight, o explica prin infiltrarea Marxismului in cultura. Pentru ei, salvarea este intoarcerea la timpurile bune ale ‘50.

Ironia consta in faptul ca sotiile care stateau acasa si sotii care castigau destul pentru o viata decenta si educatia copiilor, plus un concediu anual, au disparut tocmai din cauza capitalismului financiar. La fel de ironic este ca imigratia fortei de munca ieftina, dezertarea industriei si joburilor, ckeckul de welfare, ghetoul, sunt aspecte inerente ale acestuia. Daca Marxismul are solutii utopice, cel putin vede bine cauzele structurale. Paleoconservatorii si Alt-Right vaneaza fantome.

Susan Jacobi considera ca obscurantismul religios si cultura de consum sunt doua fete ale aceleiasi monede numita “the age of American unreason”. Cauza principala, spune autoarea, este educatia precara. Solutia ar fi deci educatia buna. Insa in imperiul oligarhic-financiar in care traim pe toate meridianele, se crede ca problema educatiei se rezolva aruncand mai multi bani in sistem. Daca Marxismul Cultural are aici un argument, este acela ca banul este mai degraba o parte a problemei.

Cineva a postat nu de mult pe Reddit doua fotografii, luate la interval de o jumatate de secol, intr-un magazin de cumparaturi. Prima, in alb & negru, arata un grup de cumparatori zvelti si imbracati destul de elegant pentru cumparaturi. A doua prezinta in prim plan fesele imense ale unei femei in ciorap-pantalon strans pe trup. Alaturi se vede burta la fel de mare sub un t-shirt cu “Go Braves” ale sotului. De ce s-a schimbat fata Americii?

“Din cauza Marxismului Cultural”, a fost primul raspuns. Marxismul este egalitarian, deci condamna “body-shaming” si tinuta clasei de mijloc. Alt post sustine ca din cauza aceluiasi Marxism Cultural, (citeste „din cauza evreilor”), rasa alba si-a pierdut instinctele atletice. Mai mult, marxistii ne-au invatat sa mancam fulgi de cereale cu zahar ca sa nu ucidem animale.

Nimeni nu a mentionat profiturile fabuloase ale industriei de corn-syrup, soda drinks, fast-food, chips. Nimeni nu face legatura intre hainele ieftine si muncitorul reificat: marfa ieftina in ambalaj ieftin. Aspectul de gunoi uman ar fi rezultatul egalitarianismului, nu al inegalitatii.

In concluzie, exista Marxism Cultural? Exista, dar nu este o conspiratie. Are un argument valabil? Fara indoiala. Are solutii? Aici sunt inclinat sa dau dreptate conservatorilor. Nu putem sa ne debarasam de capitalism la fel cum nu putem sa ne debarasam de darwinismul social. Lumea-i cum este si ca dansa suntem noi. Insa, contrazicand teza lui Marx, rolul filozofului nu este sa schimbe lumea ci sa o interpreteze. Aici este contributia Scolii din Frankfurt.

Homosexualitatea și lupta de clasă

Vânătoarea de Hitleri