Zbor deasupra unui cuib de cuci

7 martie 2019 de Edmond Constantinescu 30 comentarii

Filed under Video Tagged with abuz religios, Amy Owen, Andrew Newberg, Neuroteologie

30 Responses to Zbor deasupra unui cuib de cuci

Sorin Săndulache says:

8 martie 2019 la 03:21

Apreciez mult caracterul informat și capacitatea de analiză, prezentarea nuanțată. Desigur, există mult adevăr și dă de gândit. Afecțiunile neuropsihice sunt plurifactoriale și mediația etiologică este deosebit de complexă. Cu siguranță, neuroplasticitatea este fascinantă, atât în aspectele sale pozitive, cât și în cele negative. În urmă cu câțiva ani s-a luat Nobelul pt medicină pt studiile în domeniu. Neuroteologia este o disciplină în stare născândă, Andrew Nurbeg face o treabă excelentă, dar rămâne puțin cam prea vizibil și, oarecum controversat. Se revine acum tot mai insistent pe caracterul infecțios și autoimun al afecțiunilor neurodegenerative. Asta nu exclude ceilalți factori. Întrebarea care se ridică este: câți dintre credincioși trăiesc suficient de intens și o durată suficient de lungă astfel de experiențe exaltate? Probabil este vorba despre extreme, fanatism și fundamentalism. Și iarăși, ne întrebăm: oare acești oameni predispuși spre astfel de fixații, nu vin oare cu structuri cerebrale și personalități premorbide, care nu fac decât să închidă un cerc vicios? Mulțumesc! Prezentarea este excelentă!
Edmond Constantinescu says:

8 martie 2019 la 06:56

Thank you Doc. Ai mila de robul tau.
polihronu says:

8 martie 2019 la 07:19

Din unghiul analizei critice, nu face nicio diferenta ca o teologie atrage sau produce lobotomizati.
ge2oana says:

8 martie 2019 la 08:05

Meningita,purulenta /seroasa, lasa urme. Doctorul are dreptate.
Dar, daca ai „norocul” sa dai peste SDA in perioada ai cu meningita, frate, ai pus-o …….!!

Pe langa ca nu esti in stare cu neuronii, vine si teologia& EGW si-ti „explica sensul vietii, binele plus raul, Dumnezeu si dracu´.

Esti mancat de vulpe !!
ge2oana says:

8 martie 2019 la 08:09

Dar, ce dracu´ sa faci, boala NU intreaba, infectia meningelui e data dracului in efecte , omul e la „vointa” sortii….
Pot sa injur de mama !!??
ge2oana says:

8 martie 2019 la 08:15

Asa ca , alora din SDA care-i stiu eu, le doresc o meningita seroasa, cu muuuulte elemente,uramata de o nevroza CN (ne)stopata, plus , ca desert, o depresie pe masura !!

Pai da´nu !!??
ge2oana says:

8 martie 2019 la 08:21

Si, Edi,

De acord cu tine, religia prosteste, mai ales aia de a saptea zi !

E probat, masurat, confirmat …..
Fara injuraturi , doar cu evidente si victime.
Edmond Constantinescu says:

8 martie 2019 la 22:49

ge,

May I, ori, can I?

Cred ca, din punctul de vedere al diferentelor sugerate de AN si AO, AZS este, traditional, mai aproape de catolicism si protestantismul istoric. Este loc pentru o critica rationala dinlauntru. De aici si respingerea la „holiness movement” si suspiciunea de „spiritism” la adresa glossolalia. Vezi aici alt studiu al lui Newberg. „The frontal lobes, parietal lobes, and left caudate were most affected”. Articolul este citat in Wikipedia la Caudate nucleus:

A neurological study of glossolalia showed a significant reduction in activity in the left caudate nucleus during glossolalia compared to singing in English.[27]

Threshold control
The brain contains large collections of neurons reciprocally connected by excitatory synapses, thus forming large network of elements with positive feedback. It is difficult to see how such a system can operate without some mechanism to prevent explosive activation. There is some indirect evidence[28] that the caudate may perform this regulatory role by measuring the general activity of cerebral cortex and controlling the threshold potential.

Explosive activation. Hmm. Am inchiriat candva biserica unui split group frustrat ca in biserica mama nu se mai staruieste la miezul noptii. Copii pareau normali si se jucau in subsol in timp ce parintii staruiau. Intr-o noapte am asistat, din cabina tehnica, la botezul cu duhul al unei puberte care a tinut cateva ore. In cele din urma duhul, aleluia, a facut big-bangul. Pretenul Adi Vlad a vrut sa cheme politia pentru abuz de copii dar i-am amintiti de primul amendament. Banuisec ca fata nu mai este ceea ce unii inca numim un copil normal.

Vreau sa spun ca religiile nu sunt la fel.

Ma voi ferii de speculatii intr-un domeniu care imi este strain dar ridic sprancenele si ma intreb cu privire la intuitii confirmate.

In alta ordine, AZS si catolici sunt asaltati de un curent harismatic puternic care, in AZS, vine in numele „umplerii cu duhul” si a „ploii tarzii”. Daca candidati la clubul Alzheimers sunt atrasi sau produsi de o astfel de teologie este o alta intrebare, care, vorba lui Poli, este relevanta doar pentru expert.
ge2oana says:

9 martie 2019 la 04:07

E doar o opinie, poate o intuitie, cine stie….
ge2oana says:

9 martie 2019 la 04:29

Domn´ Wilsion senior, s-o fost murit de Alzheimer, destul de in varsta si cu „staruiniti” de la colaboratori ( a se vedea si Bocaneanu citire…) cum ca cel mare Dumnezeu sa faca ceva ….
Eh, Dumnezeu nu prea, banii si Loma Linda medical center , da.
OK, daca stiu eu bine , Wilson sr. o fost sa fie TOATA viata lui ,trup si suflet SDA.
Ba inca , cand cu istoria lui Folkenberg (saracul naiv….) junghiu´ asta de Wilson era sef comisie SDA cu banii lipsa sau trimisi aiurea ,spre pustiile catolice.

Dom´le, ce ti-e si cu Dumnezeu asta (alt naiv, saracul….) , ca, adica , nu-l scapa pe junghi de Alzheimer dupe cat a facut junghiul pt Domnul , adica pt SDA !!

Mirare mare !

Si , ca sa vezi dracie, Kelogg-dracul, traieste muuult si bine ,si-l doare fixinpix de sponsorul EGW si descoperirile doamnei, ba inca face si o afacere buna cu fulgi de ovaz&compania !!

Acuma , sa ma ierte si Dumnezeu si restul, dar ….in care logica si spirit profetic SDA, incape asta !?
Eu nu cumpar marfa asta, uite-asa, de-a dracului ce sunt !!

Insa ramane valabila chestia cu neuronii, sinapsele si neuroteologia.

Nu ma pricep, intuiesc doar cu neuroni lipsa.
ge2oana says:

9 martie 2019 la 04:59

Edi,

Nu mi-am propus sa fac o analiza ,fac doar legaturi logice intre ce zici tu si ce zice doctorul (sa traiti, domn´ doctor…) .

Insa , recunosc, am o slabiciune pt ceea ce inseamna creier.

Ma cufuresc pe mine de uimire si resemnare in fata complexitatii umane,mai ales cand vine vorba de creier.

Geniu , slabiciune si vulnerabilitate la un loc !!

Futu-i mama ei de viata, ca nu ma pot abtine, versus divinitatea asta care ma scoate din sarite !!

Adica ma intriga la culme, Dumnezeu asta , la dracu´ !!
ge2oana says:

9 martie 2019 la 05:01

I-a sa vezi acuma caldura dracului si comentarii la ce-am scris aicea…..

Asta e ! Mama ma-sii !!
Edmond Constantinescu says:

9 martie 2019 la 06:41

ge,

LOL
Alise Fekete says:

9 martie 2019 la 11:31

‘’Probabil este vorba despre extreme, fanatism și fundamentalism. Și iarăși, ne întrebăm: oare acești oameni predispuși spre astfel de fixații, nu vin oare cu structuri cerebrale și personalități premorbide, care nu fac decât să închidă un cerc vicios?’’

Mai demult am scris un articol (Atunci cand mintea ta este propriul tau dusman) care cred ca se leaga bine de prezentarea de fata. Una dintre cartile pe care m-am bazat se numeste ‘’Sindromul Perfectionist’’ scrisa de un medic (Manuel Alvarez Romero) si un psiholog (Domingo Garcia-Villamisar). Sunt multe de spus despre sindromul acesta dar ideea originii este ca exista o baza genetica si ca este necesar un mediu care sa duca la exprimarea acestor gene. In carte se vorbeste si despre cum practicarea religiei poate sa fie destructiva si dezadaptativa pentru o mare parte dintre perfectionisti pentru ca in loc sa ii ajute, trairea lor spirituala este plina de anxietate, teama, obsesie, rigiditate, radicalitate, gandire alb-negru, necesitate de control, etc. care cred ca se aplica destul de bine in cazul musulmanului din prezentare.
Capu-Varzã says:

10 martie 2019 la 02:12

Si eu m-am gandit de multe ori daca „alegerea” de a crede (sau nu crede) ceva este o alegere reala sau o predispozitie. Un (scurt) video care cred ca ajuta la aceasta intrebare:
Edmond Constantinescu says:

10 martie 2019 la 16:32

Alise,

care cred ca se aplica destul de bine in cazul musulmanului din prezentare.

Islamul fiind aci o paradigmă. La bază este noțiunea legării lui Isac care s-a transmis în toate religiile abrahamice.
Alise Fekete says:

11 martie 2019 la 18:02

Multumesc Edi…mi-am dat seama ca m-am exprimat stangace :). Da, as putea spune ”cred ca se aplica destul de bine in cazul fundamentalistului religios fie el musulman, adventist, etc.”. Oricum, desi cu siguranta ca sunt si alte explicatii psihologice si neurologice la problema fundamentalismului religios, cred ca trasaturile cognitive si de personalitate a unui perfectionist (pe langa alti factori individuali, ambientali, etc.) il fac candidatul ideal pentru o teologie radicala in alb-negru.
Edmond Constantinescu says:

13 martie 2019 la 04:14

Alise,

Nu sunt corect politic. E naiv sa crezi ca religiile sau culturile sunt egale. Islamul este mai egal decat altele.
Amaranthine Sophia says:

13 martie 2019 la 06:57

O sa dezvolt un pic legatura dintre experiența religioasa si cea psihedelică. Nu ma refer la DMT sau ayahuasca, despre care se spune ca dau experintele cele mai profunde, pentru ca nu am acces la ele. Dar cu metoda potrivita se pot obtine rezultate si din psihedelice mai usoare. Pe langa plante, experienta poate aparea si spontan, indusa constient sau inconstient prin alte metode, pe care le știm de la Eliade de ex. . In mediul religios, din experinta mea, am ajuns la concluzia ca catalizatorul este preponderent emotia. O emotie puternica duce la stari modificate de conștiință. Am experimentat in perioada adolescenței cu emotiile puternice. Pe atunci nu stiam nimic de droguri ,ca nu era net ci doar o biblioteca săracă de oraș mic. Asta duce la epuizare emoțională. Acum incerc sa aplic metoda științifică la studierea starilor modificate de conștiință. Am cateva cocluzii legate de subiect. O experiență religioasa, care apare spontan, are doua caracteristici care il fac pe om sa intre adanc in religie. Frecvența rară a apariției experintei si necunoașterea cauzei ei. Fiind rară, il bulversează, nici nu știe ce l-a lovit. E ca prima experiență cu psihedelicele. Dacă ar aparea fregvent, omul s-ar obisnui, s-ar detașa, ar putea sa analizeze critic experinta, asa cum se poate face folosind substanțe. Nestiindu-se cauza, cel afectat ii da o interpretare culturala la indemana. Daca- i umblat pe la biserica, e de la Dumnezeu sau diavol, daca nu, se poate „intoarce la credința”. O drama puternica in viata poate avea efectul unui trip. La utima mea experinta mi-am mai dat seama de ceva. Experintele mele fiind preponderent pozitive ( lumina, dragoste, unitate, frumusete la greu, etc. ) mi-am dat seama ca nu ajung nicăieri batand pasul pe loc in zona asta a spectrului, asa ca am schimbat registrul și am mers in partea cealalta. Pentru asta am folosit influențe externe. Dupa ce am trecut prin tot spectrul cultural istoric legat de demoni and stuff, am intrat in locuri mai profunde unde incepeam sa ma pierd in experinta. Adica experinta nu mai era ceva exterior, pe care sa o observ obiectiv ,ci se unea cu obervatorul. Din cand in cand trebuia sa ma recentrez cu efort de concentrare. Lucru pe care, la experintele pozitive ,il faceam fara greutate pt ca eram obisnuit cu ele. De aici concluzia ca o experiență religioasa, o nastere din nou, il ia pe subiect pe nepregatite si nu are uneltele interioare de a-si studia detasat experinta. Eu daca m-as fi pierdut in ultimul trip ieșeam un pic schimbat din el, chiar stiind care a fost cauza lui si avand ceva experiență. Am mers in zone f intunecate din mintea mea. Trebuie sa ramai treaz, asa cum si eroii din basme trebuie sa ramana treji atunci cand apare principiul haosului care ii adoarme. Iar daca nu ramai treaz nu reușești sa aduci nimic din „taramul celalalt”. Oricum o parte se pierde pt ca i formatia e prea multa si experinta e vasta. Dar fara pastrarea atentiei de-a lungul procesului, te trezesti ca dupa un vis in care stii ca a fost ceva intens si profund dar nu ti mai aduci aminte. Ramaii doar cu emotia si sentimentul a ceea ce ai experimentat in vis. La fel ca in nasterea din nou, e generata de emotie si ramai doar cu emotia. Emotia trece in timp pt ca te epuizeaza si te lupti disperat sa o pastrezi. Daca o pierzi, crezi ca e din cauza pacatelor. Urmeaza o viata de tortura si ne autoamagire si se lasa cu probleme la mansardă.
Ianis says:

13 martie 2019 la 07:48

AS
Vezi si documentarul asta:
https://cinepub.ro/movie/iubitii-domnului/
Amaranthine Sophia says:

13 martie 2019 la 08:11

o sa ma uit. Dintr o experiență religioasa, mistica, psihedelica scoți cat de duce capul. Daca asculti oameni destepti care au bagat psihedelice o sa to spun chestii destepte. Un cretin care fumeaza iarba toata ziua si crede ca e cool, o sa ti zica niste clisee cretine despre droguri. De aceea parerea mea despre subiect se va trata cu precautie, asa cum o tratez si eu pt ca eu ” isi iubea meseria, deși n-o cunoștea”.
Amaranthine Sophia says:

13 martie 2019 la 08:35

Eliade, influențat de scoala „puritana” germană de antropologie, considera utilizarea plantelor ca o degradare a samanismului, as cum este considerata si in prezent de religii. Celelalte metode fiind apreciate (rugaciune, meditatie, post, lipsa de somn,etc.). Azi părerea generala este ca e invers. Din cauza schimbarilor climatice samanismul a devenit treptat religie. De ce cred ca religiile preferă alte metode decat substantele ingerate din exterior? Pentru ca plantele sunt democratice, ca sa le zic asa. Oricine de la vlădica pana la opinca poate avea experinta si poate decide ce sa faca cu ea. A doua chestie, experinta subiectiva nu mai poate fi influentata de cultura si religia in cadrul careia o au. Adica dupa cativa ani de ascetism pe muntele Athos, o sa ai o rapire in duh, in duhul ortodox trimis de dumnezeul ortodox. Daca ce vezi nu i in acord cu dogma, e duhul celalalt si nu iei in seama viziunea. Pe cand, cu o doza suficienta de DMT de ex. , si asta o zic din experinta altora, se duce la vale orice dogma, influenta culturala, trece de orice limita a imaginatiei. Sistemul nu mai are nicio putere in fata unei experinte atat de puternice. Ca o paranteza, putini din cei care vb despre subiect au luat o doza suficienta. La o doza suficienta nu mai e distractie, iti cam tremura picioarele. Plus ca, pentru a avea un trip pe alta cale decat cea din exterior necesita munca si pregatire îndelungată, care te va si schimba. Poate iti va slabi ratiunea, logica, poate te va pregati pentru o anumita interpretate a ceea ce o sa experimentezi, etc. Daca oricine are acces la „dumnezeu” prin plante si ciuperci, ce nevoie mai ai de o elită religioasa care sa ducă vorba la Dumnezeu? Eu prefer sa fiu odihnit, sanatos si hrănit bine inainte sa bag. Cred ca dupa saptamani de post si nesomn nu ar fi bine. Cum zicea unu’ din zona budismului zen catre cineva care postea: daca e greu sa atingi iluminarea cand ești odihnit si satul, de ce crezi ca ar fi mai usor pe stomacul gol?
Amaranthine Sophia says:

13 martie 2019 la 08:36

scuze de greseli, ma chinui cu telefonul asta!
dysangeliumm says:

13 martie 2019 la 10:36

AS
(din maneca)

Sam Harris in Waking Up:

„A few years after my first painful encounter with solitude, in the winter of 1987, I took the drug 3,4-methylenedioxy-N-methylamphetamine (MDMA), commonly known as Ecstasy, and my sense of the human mind’s potential shifted profoundly. Although MDMA would become ubiquitous at dance clubs and “raves” in the 1990s, at that time I didn’t know anyone of my generation who had tried it. One evening, a few months before my twentieth birthday, a close friend and I decided to take the drug.
The setting of our experiment bore little resemblance to the conditions of Dionysian abandon under which MDMA is now often consumed. We were alone in a house, seated across from each other on opposite ends of a couch, and engaged in quiet conversation as the chemical worked its way into our heads. Unlike other drugs with which we were by then familiar (marijuana and alcohol), MDMA produced no feeling of distortion in our senses. Our minds seemed completely clear.In the midst of this ordinariness, however, I was suddenly struck by the knowledge that I loved my friend. This shouldn’t have surprised me—he was, after all, one of my best friends. However, at that age I was not in the habit of dwelling on how much I loved the men in my life. Now I could feel that I loved him, and this feeling had ethical implications that suddenly seemed as profound as they now sound pedestrian on the page: I wanted him to be happy.
That conviction came crashing down with such force that something seemed to give way inside me. In fact, the insight appeared to restructure my mind. My capacity for envy, for instance—the sense of being diminished by the happiness or success of another person—seemed like a symptom of mental illness that had vanished without a trace. I could no more have felt envy at that moment than I could have wanted to poke out my own eyes. What did I care if my friend was better looking or a better athlete than I was? If I could have bestowed those gifts on him, I would have. Truly wanting him to be happy made his happiness my own.”
dysangeliumm says:

13 martie 2019 la 11:10

experienta religioasa viguroasa:

At the trial, the complainant, now 35, said he and the another 13-year-old choirboy separated from the choir procession as it exited the church building. He and the other boy sneaked back into the church corridors and entered the priest’s sacristy, a place they knew they should not be. There they found some sacramental wine and began to drink. The complainant alleged that Pell had walked in on them.

Pell then manoeuvred his robes to expose his penis. He stepped forward, grabbed the other boy by the back of his head and lowered the boy’s head towards his penis, the complainant told the court. Pell then did the same thing to the complainant, orally raping him. Once he had finished, he ordered the complainant to remove his pants, before fondling the complainant’s penis and masturbating himself.

https://www.theguardian.com/australia-news/2019/mar/13/cardinal-george-pell-to-spend-nearly-four-years-in-jail-for-child-sexual-assault
Amaranthine Sophia says:

13 martie 2019 la 12:04

Nu vreau sa par un apologet al psihedelicelor. Sunt oameni luminati care vin din zona religiei, rari ce i drept si destui care sunt distruși de droguri, mai ales cele din categoria narcoticelor, de care nu ma apropii. Se găsesc in textul de lege al substantelor interzise in Romania. Categoria narcoticelor nu e ok, cea a psihotropelor merita explorata si incercata. In mare e ca in exemplele date de tine mai sus. Cand trag linie, nu cred ca am devenit nici mai bun, nici mai deștept, dar ca orice calatorie, fizica sau doar mentala, aduce un plus. Am trait ceva ce exista doar ca potențial, cum ajungem acolo nu stiu. Dar prin metodele actuale, pana ajungem sa ne trezim o sa fie prea tarziu. Cred ca interventia chimica la un numar suficient de oameni ( se aleg ei singuri), ramane singura solutie in starea in care planeta se duce repede pl. Sigur, ratiunea si ceestinismul luminat pe care l am auzit la Edmond e o solutie mai sigura decat drogarea inasa a populatiei :)), dar cere timp si nu mai avem. Si la cum ii vad pe oameni mai degraba ne intoarcem la evul mediu decat se progresam. Macar aia in evul mediu mai aveau paduri, apa curata gratis si alte beneficii. Un creștin batut in cap o sa respinga tot ce zice de ex. Edmond, oricat i ar explica, da o doza de ceva bun care sa l loveasca in cap si sa l reseteze, sa l faca sa si puna intrebari, sa se indoaiasca, sa i zguduie certitudinile, sa vada alta ealitate decat cea pe care o ceede singura posibila si reala, sau macar sa vada o iluzie dar o iluzie poate fi o creatie mentala care poate fi mai frumoasa si mai luminata decat realitatea actuala. Vezi o planeta in care stiinta, tehnologia si natura se dezvolta in armonie si planeta devine un paradis. E o halucinatie dar o carte buna nu e tot produsul mintii? E ceva oreal dar care poate influenta pozitiv un om. El va munci sa aduca la realitate fizica acel vis frumos, acea iluzie. Drogurile, alea bune, sunt un catalizator pentru imaginatie. Intai trebuie sa ne imaginam o lume mai buna si apoi putem s o punem in practica. In general pentru oameni o lume mai buna inseamna o masina mai buna, o casa mai buna si din astea. Atata le permite structurile interne sa isi imagineze. Alea trebuie daramate printr o inteventie chimica. Prin vorbe nu merge ca au anticorpi si bariere de protectie si poti sa i mai naști odata ca o sa le moștenească. Creierul e chimie printre altele si tot ce bagam in noi, mancare, aer, ne influenteaza cum gandim si ce decizii luam. Calea asta e prea putin explorata si e vremea in care suntem destul de stransi cu usa si presati de timp incat sa trecem peste frica si tabuuri culturale si sa o incercam. Nu vad sa fie alta solutie.
Amaranthine Sophia says:

13 martie 2019 la 12:23

Abia dupa o terapie șoc o sa aiba efect la nivel de masa informatii ca cele de aici si din alte locuri. Nu in sensul ca omul o sa devina o tabula rasa si o sa accepte ce zice cineva ca Jeff Lawton de ex. asa cum pana acuma accepta ce i zice popa. Dar va avea deschiderea sa vada, sa intre in dialog. Eu vorbesc cu oamenii despre chestii practice, usor observabile, concrete despre cum ar fi un alt mod de a produce mancarea in armonie cu natura si ma privesc de zici ca le vand ideologie gen martorii lui Iehova. Adevarul e ca nici eu nu s vreo capacitate da si cat is capabil sa axplic merge ca nuca n perete de zici ca s cretini, deși in mai intelgenti si mai descurcăreți ca mine in toate domeniile.
Amaranthine Sophia says:

13 martie 2019 la 12:32

Zicea odata Edmond ca trebuie sa supunem natura nevoilor noastre si sa i smulgem secretele. Iubesc mult natura dar nu sunt un mistic al naturii. Sunt de acord. Dar cred ca nevoile noastre sunt in armonie cu cele ale naturii. Nu cred ca momentan am supus natura nevoilor noastre ci poate lacomiei sau ideologiei noastre.
dysangeliumm says:

13 martie 2019 la 12:34

AS-culta pe Sam mai bine:

Our minds are all we have. They are all we have ever had. And they are all we can offer others. This might not be obvious, especially when there are aspects of your life that seem in need of improvement—when your goals are unrealized, or you are struggling to find a career, or you have relationships that need repairing. But it’s the truth. Every experience you have ever had has been shaped by your mind. Every relationship is as good or as bad as it is because of the minds involved. If you are perpetually angry, depressed, confused, and unloving, or your attention is elsewhere, it won’t matter how successful you become or who is in your life—you won’t enjoy any of it.
dysangeliumm says:

13 martie 2019 la 12:50

אחד מי יודע