Evoluția oamenilor și șobolanilor în societatea neo-liberală

65 Responses to Evoluția oamenilor și șobolanilor în societatea neo-liberală

  1. Preotul crede ca minte spre binele oamenilor. Cineva trebuie sa chituiasca peretele.

  2. Reinholz Nik says:

    Domnule Edi,

    Acesta este cel mai adevărat,frumos și profund răspuns posibil la întrebările mele.Este răspunsul pe care mi-l doream.Vă mulțumesc!

  3. Reinholz Nik says:

    Domnule Edi,

    Întradevăr, pilda samariteanului milos și pilda fiului risipitor cuprind în ele toate răspunsurile care contează.Ele m-au determinat să-mi îndrept atenția spre persoana și învățăturile lui Isus Hristos.

  4. Reinholz Nik says:

    Pentru mine ,în cele două pilde este cuprinsă întreaga teologie ce mă interesează.De aceea răspunsul dumneavoastră s-a potrivit atât de perfect cu așteptările mele.

  5. Amaranthine Sophia says:

    Dacă nihilismul e o etapa necesară spre altceva și spiritualitatea e un pas în spate pt cei ce nu dus asta pana la capăt? Încearcă și teatrul absurdului, începând cu Martin Esslin ca introducere. În „lumea fără Satana” de Edmond, înțeleg ca Isus a găsit o soluție la o lume absurdă, la nihilism. E o soluție ca opțiune, e arbitrara. Alegem noi sa fim buni, nu exista bunătate în sine, nu e ceva ontologic, metafizic, asa cum nu e alegerea mea sa mănânc cireșe în loc de struguri la cină.

  6. Reinholz Nik says:

    Amaranthine Sophia

    ,, Alegem noi sa fim buni, nu exista bunătate în sine, nu e ceva ontologic, metafizic ”
    Sunt perfect de acord cu afirmația ta.Este doar alegerea noastră să fim buni,această stare nu ne cade din cer.

  7. Amaranthine Sophia says:

    Nihilismul nu e o poziție filozofica, e o durere psihică și organică. La fel și absurdul. Dacă doare, atunci teatrul absurd va deveni un univers paralel. Durerea e cheia spre el. Dacă nu doare, va fi literatură, filosofie, ce vrei tu, poate pierdere de vreme. Fuga de nihilism cred că e o condicționare culturală. Dacă pt. a ieși din el trebuie sa intri mai adânc, dacă trebuie sa bei paharul pana la fund? Pentru mine, fac o distincție între nihilism filosofic și organic. La cel filosofic ajungi prin discurs interior, prin dialectica, contemplație, rațiune, etc., cu cel organic te trezești ca o iluminare bruscă în sens invers de cea budista și apoi încerci să traduci în concepte și idei ce s-a întâmplat.

  8. Reinholz Nik says:

    Amaranthine Sophia

    Scufundarea în abisul nihilismului se poate transforma ușor într-un drum fără întoarcere spre suprafață spre lumină.Am simțit acea presiune uriașă pe care o exercită el asupra sufletului.Drumul spre suprafață pentru mine e un drum împreună cu Isus Hristos.Altfel aș fi rămas doar o ființă a abisului.

  9. Edi,pot intelege ca a existat o evolutie asa cum stiinta a descifrat in crearea Universului si a vietii.Prin aceasta descoper un Dumnezeu mult mai mare si complex pe care Il pot studia toata vesnicia,decat Acel Dumnezeu care zice si se face automat fara nici o explicatie(decat prin puterea Lui infinita).Dumnezeu a creat legile care guverneaza Universul in opinia ta?
    Cum ramane cu constiinta totusi?Are ea vreo explicatie evolutiva?S a dezvoltat in urma unor mecanisme evolutive sau de alta natura sau acolo intervine Dumnezeu fara anumite explicatii stiintifice?
    Daca acceptam evolutia cum ramane cu rascoala din cer?cum ramane cu Satana?cum ramane cu caderea in pacat?cum ramane cu toata aceasta latura a jertfei si manturii oferite de Isus?
    Cum putem privi toate astea in contextul aparitiei umane si dezvoltarii ei integrale in urma unor mecanisme evolutive?

  10. arta,

    Ca sa raspunzi la intrebare trebuie sa te intrebi mai intai cum am ajuns sa credem ca a existat o rascoala, mai exact o revolutie, a lui Lucifer (un nume inventat de parintii bisericii pentru Satana, desi in NT este numele lui Isus) in „cer”. Ideea apartine lui John Milton in Paradise Lost care este o capodopera literara, dar doar literatura. Milton a fost el insusi un revolutionar, a fost intelectualul lui Cromwell, de unde simpatia pentru Lucifer care este vazut mai degraba ca un erou tragic: „Decat sclav in cer mai bine rege in iad.” E clara influenta lui Shaekspeare. Insa ce stie puritanul/pocaitul ingramadit de teatru si literatura? Puritanii americani au luat istoria pe bune, si EGW a plagiat-o cu succes, de unde conceptul marii lupte. Este ca si cum ai face teologie pe Razboiul Stelelor. De fapt mi se pare ca escrocul de Roger Morneau chiar a facut-o cu succes, inclusiv financiar.

    In privinta caderii, trebuie sa intelegem ce este acela un mit. Mitul este un adevar existential comunicat in forma unor arhetipuri: femeia, sarpele, omul gol, pomul cunoasterii, blestemul. Este tragedia conditiei umane care se repeta in viata fiecaruia.

    Crucea este identificarea lui Dumnezeu cu conditia umana cazuta, iar invierea reprezinta intrarea lui Dumnezeu in istorie, adica promisiunea mesianica. O simpla citire a textelor mesianice din VT este suficienta sa arate ca Mesia reprezinta mantuirea in istorie, nu intr-o lume viitoare. Pe scurt, ce e scris, cum citesti.

  11. Nihilismul nu e o poziție filozofica, e o durere psihică și organică.</blockquot

    https://www.youtube.com/watch?v=zAGVQLHvwOY

  12. Crucea este identificarea lui Dumnezeu cu conditia umana cazuta, iar invierea reprezinta intrarea lui Dumnezeu in istorie, adica promisiunea mesianica. O simpla citire a textelor mesianice din VT este suficienta sa arate ca Mesia reprezinta mantuirea in istorie, nu intr-o lume viitoare.

    Edi,le iau pe rand…
    1.Crucea este identificarea lui Dumnezeu cu conditia umana
    Aici tu vb metaforic?adica a existat in mod literal moartea lui ISUS pe cruce pentru a putea fi noi mantuiti?
    2.Invierea reprezinta o realitate sau tot o metafora este?Care este speranta omului de azi pt viitor?
    3.Legat de Satana,eu inteleg de la tine ca nu exista…(sau inteleg gresit eu…)Daca este asa,atunci in Evanghelii apar situatii cand Isus chiar vb de Satana(vezi scena Ispitirii in pustie etc)

  13. arta,

    Incep cu punctul 3. Iau evangheliile ca text. Textul implica intertextul. Cand e vorba de Satana, intertextul este literatura apocaliptica intertestamentara, care nu face parte din canon si ca atare este ignorata. Satana a intrat in evanghelii din texte apocrife, ca de altfel si alte parti. De exemplu, Luca 27 despre care s-a mai discutat aici, chestia cu tarina olarului, vine, conform lui Ieronim, din o Ieremia apocrifa.

    Cu privire la I si II iti raspund simplu ca atunci cand discuti cu cei „din lume” e bine sa ramai la idea abstracta. Prefer sa nu folosesc cuvantul metafora ca inelegem altceva. Ispasirea si invierea erau evenimente reale pentru autorii NT si sunt la fel pentru crestinii conservatori. Idea este, cred, cea care am spus-o. Ceea ce resping este nevoia de dogma. Percepem realitatea fragmentat si nu am nevoie de cineva sa imi spuna ce sa vad. Credinta este o problema personala si nu poate fi comunicata decat intr-o comunitate de credinta. Fac asta la amvon, dar nu aici. Aici vorbesc cu lumea si criteriile sunt obiective.

  14. Total de acord Edi cu tine ca nu avem nevoie de dogma(in sensul ca nu avem asa zisele puncte de mantuire mai ales sa le creeze altii pentru noi),dar cred ca este nevoie de stabilirea catorva piloni teologici(daca ii pot numi asa) care sa ne descrie practic credinta.
    Cum este cu speranta omului de astazi?Avem argumente sa credem cu convingere in viata vesnica?

  15. Cum este cu speranta omului de astazi?Avem argumente sa credem cu convingere in viata vesnica?

    Intrebarea implica modernismul naiv al fundamentalismului american, care crede ca credinta „cu convingere” se bazeaza pe argumente istorice sau stiintifice pe care necrediciosii le resping din motive perverse. Un alt aspect naiv este confuzia „vesniciei” cu infinitul matematic care insemana de fapt o valoare nedefinita. Isus spune „a si trecut din moarte la viata”. Probabil ar trebuii sa definim mai intai in ce consta aceasta trecere. Credinta este un vector launtric. Aspiratia spre un orizont infinit este in genele noastre. Pe de alta parte, stiinta lucreaza numai pe serii finite, daca tot vrem sa facem apel la infinitul matematic. Nu avem aici o problema cu credinta ci cu argumentele de doi bani.

    Teologia au inventat-o grecii, ca si coloanele din temple. Daca vrem piloni, ce zici de fericiri? Sau de purtarea crucii? Teama e ca nu poti sprijinii tavanul bisericii pe ele.

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: