Cum este Dumnezeu?
13 aprilie 2021 119 comentarii
omul va supravietui, mai mult, va invinge
13 aprilie 2021 de Edmond Constantinescu 119 comentarii
Înregistrat sub Video Tagged with Teilhard de Chardin
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
La final Șestov face pace cu Spinoza…
Aha, si acum omul nou este aia pe cruce cu ţîţe. Eu sunt convins ca cu evanghelia asta a ta cu ţîţe pe cruce dai lovitura. Si te-ai gindit cum sa numesti crucea asta cu ţîţe a ta? Sper ca nu ai sa lasi ca vreun bou de la Harvard sa o numeasca “cucea gheorghiţiana” sau “crucea polihroniana.”
Aiurica, uita-te mai atent la pozele din cartea de colorat. Crucea mea are deja renume: nazista. Si isi incepe istoria in scrierile unor evrei.
Unii dintre noi sintem mai putin impacati – cu Baruch sau te-miri-cine 🙂
@poli
Ești sigur că nu are originea undeva în textele antice egiptene?
🙂 Ca de obicei, evreii nu-s musai originali, da’ problema mintuirii lui Dumnezeu prin Cruce e formulata ca niciunde altundeva la niste evrei.
Suntem deacord😅
Nazismul nu incepe nici cu Deut 8, ( să nimicești idolii, să nu te încuscrești cu popoarele acestea) , nici cu Esra, deși o vreme, predicatori isteți ( am vrut sa zic „evrei”) au confundat lejer crima rituală ca semn de înaltă supușenie oferita zeului citește ideologiei utile. Plus grijă mare pentru „calitatea seminței”. Să fim serioși. Nu evreii sunt primii care fac asta. Au fost egiptenii și înaintea lor sumerienii.
Crima rituală este semnul crucii pe care stăpânul îl marchează pe rob. Este locul unde robul a câștigat.
Despre taina de veacuri
Omul cel din vechimea vechimii este omul cel nou. Acele sclipiri de absolut ce răzbat prin țărână…
Taina aceasta ce se cere asasinată de spiritul geometric …
Iar unii se plâng sau se bucură -da igual- de lipsa de sens.
Iată sensul.
Omul cel vechi era dintotdeauna dar umbla deghizat 😅
(Vezi la greci admirația pentru înțelepciunea celor bătrâni – din vechime care venea de la zei. Protorevelația sau ar zice evreul revelația de la dracul.
Iar Eliade dă exemple de la hinduși – înțelepciunea mirabilica a vedelor)
Unii se cearta cu Baruch alții cu cetățeanul din Tars…
“ dar umbla deghizat “
Cu conditia sa nu cadem in philosophia perennis a traditionalistilor fascisti. Ca atunci ne-am muscat de coada.
Adica lasa-l pe Eliade. Uita-te la furnica 🙂
Dă clic pentru a accesa 2104.03902.pdf
https://iopscience.iop.org/article/10.3847/2041-8213/abef71
https://stackoverflow.blog/2021/04/14/understanding-quantum-computing-through-drunken-walks/
Toate cele trei link-uri de mai sus sint de la Google. Da’ nu pentru ca le-am cautat eu, ci pentru ca algoritmul de siliciu al Google deja stie ce-mi place sa citesc. Ingerul meu specializat in bibliografie se intrupeaza.
O altă cheie pentru „cum” este revolta împotriva tatălui. Dezvoltarea lui „cum” se petrece pe culmile unui război patricid.
Nietzsche și Șestov sunt frați deși se ceartă destul de des. Au ceva in comun. Lupta cu tatăl.
Revolta asta nu-i musai sa fie paricida. E suficient sa intelegem ca si copiii isi cresc parintii 🙂
Nu asta face Isus? Il ajuta pe Tata sa se coaca.
Dar da, daca tatal e tumoral, rezectie totala – ca sa ma citez.
Șestov, este un pseudonim ales ca frondă împotriva tatălui. Numele lui real este Omul’ Negru , Negriciosul, Ciornîie, pe acte Schwartzmann…
Încă din adolescență puștiul cocheta cu idei revoluționare concepute ca rebeliune împotriva tatălui…Până în 20 de ani i-a placut să provoace Imperiul țarist iar după 1915 i-a plăcut să critice intelighenția europeană…Bergson spunea că e singurul in stare să-i aducă obiecții fertile…Și-a înscenat propria răpire la 14 ani pentru că sa facă rost de biștari de la babacul pentru amicii mai subțiri financiar.
Ulterior se afla tărășenia și este exmatriculat din liceu. Lucru care desigur îl ridică pe puști in ochii proprii/tuturor. Scânteia care i-a pornit motorul luptei paricide a fost morala cazonă ipocrită aplicată unui suflet sensibil cu întrebări și neliniști firești unui tânăr idealist.
Altii poate ca mostenim rebeliunea tocmai de la parinti 🙂
Despre renașterea lui „Cum” ( cum este zeul ?)
sau
(Duhul Sfânt sunt eu)
Religiosul a stat prea multă vreme „la cutie”.
De fapt a fost dus acolo, istoric vorbind, nu doar geometric.
Mulți se înșeală crezând că în ultimele secole (de la Luther încoace ) religiosul a mai spus ceva lumii.
Dar de când Nitzsche ne-a spus că totul nu-i decât o metaforă ,inclusiv discursul geometric, religiosul a găsit pricină că ar putea fi relevant. Dar este relevant nu ca zeu.
Este relevant ca Anti-Zeu.
Dacă e sa luăm sensul primar al grecescului „anti” care nu este ” împotriva” ci „în locul”. Am pus ceva/pe cineva „în locul” zeului decedat/ umilit. Este singurul mod prin care se dezvoltă „cum”.(daca ar fi să acceptăm că există o dezvoltare ((modernista;?!!? ))a unui concept metafizic)
In realitate dezvoltarea este o înlocuire.
Ciudat ,am putea spune ,
privind spre Anti-Zeu el este tot antropomorfic deși i-am pus niste aripi mai mari citește cuantice.
(Și atunci ce mare ispravă am făcut!!)
Si aici sint taine: zeul si antizeul, hristul si antihristul una sint. 🙂
Pe de alta parte, nu cred deloc in stingerea religiosului in noi. N-am incetat sa traim din povesti. Dar conteaza ce povesti spunem si cum ne agatam de ele.
„trăim din povești”
Motivul „povestirii” este un capitol în plus în umilirea zeului .
scriitură ca necesitate ontologică -ăsta ești, asta suntem, keep writing
Asta îmi aduce aminte de Cioran care scria să își aline furia că exista.
„Dar contează ….cum ne agățăm de ele…”
Să fie viața doar o simplă ”agățare”?
Omul poate depăși această puținătate.
Oare?
“Oare?”
Amin! 🙂
Tot despre „agățare” –
suntem „agățați „- ca stare , plan de ființare…
Și
Dacă aceasta ar fi ,totuși, mult prea puțin!!
Iată de ce trebuia urcat zeul pe cruce. Am zis că ne minte pentru un ceva mai mult decât puținul cu care ne mulțumim. Trebuia pedepsit pentru această deschidere. Mă rog , e doar poveste…
Am zis că ne minte despre un ceva mai mult decât puținul cu care ne mulțumim.
Cred că e mai corect „despre”.
Ne minte cu vectorul caruia i-a dedicat Edi o society 🙂
Apoi, cine esti tu sa stabilesti ce-i mult si ce-i putin? 😛
Asa ar zice Dumnezeul lui Iov, si te-ar lauda ca-ti plingi nemultumirea 😀
„Diferența între ”
A sta pe coji de nuci sau a adormi ascultând pe Rachmaninoff conc 2
Deși starea de a fi „agățati” e datul nostru.
Despre zeul lui Iov
Tare și cumplit de tiran e zeul care apreciază pe cel urlă la el și își trimite la penitență avocații vocali…
Pe cel ce urlă la el
Știința voiasă
„Nu mai credem
că adevărul mai rămîne adevăr dacă i se scoate vălul, am trăit destul pentru a crede aceasta.
Astăzi ni se pare o problemă de bună-cuviinţă să nu vrei să vezi totul gol, să nu vrei să
participi la toate, să nu vrei să înţelegi şi să „ştii” totul. „Este adevărat că bunul Dumnezeu e
prezent pretutindeni? şi-a întrebat o fetiţă mama, dar găsesc că este ceva necuviincios” — o
aluzie pentru filozofi! Ar trebui onorată mai mult pudoarea cu care natura s-a ascuns în
spatele unor taine şi felurite incertitudini. Poate că adevărul este o femeie care are motive să
nu-şi arate motivele! Poate că numele ei, pentru a vorbi greceşte, este Baubo?… Oh, grecii
aceştia! Ştiau să trăiască; pentru asta e nevoie să te opreşti vitejeşte la suprafaţă, la rid, la
piele, să te închini aparenţei, să crezi în forme, în sunete, în cuvinte, în întregul Olimp al
aparenţei! Grecii aceştia erau superficiali — din profunzime! ”
„Friedrich Nietzsche – Stiinta Voioasa”
Poate că adevărul este o femeie care are motive să nu-și arate toate motivele.
Ca sa nu ramina nimeni neservit 🙂
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Baubo
Te mai miri ca eu predic de doua decenii suficienta mastii?
“zeul care”
amin
““agățați””
Zorzoane ale norilor.
Oare toți pot îmbrăca pielea lui Iov?
Vocea lui ,
spiritul lui
preluat de actori inepți…
Într-o viață anterioară Baubo fusese președinte de congregație neo-protestantă
Unii barbati au duh de vrajitoare 🙂
https://www.panegyria.com/the-mystery-of-baubo
Ceea ce-ar trebui sa ne aduca aminte ca Bohu (din tohuvavohu) e o zeita al carei sot e vintul, Duhul.
Yahweh e un mare pervers inca de pe prima pagina a Bibliei – tine sa asiste, ba chiar sa dirijeze impreunarea duhului cu muma – prima incarnare.
Ma rog, daca acceptam ca Yahweh si Elohim una sint. Sa mai aud vreun idiot spunind ca nu-s mai multe mituri in Genesa.
Just gorgeous
https://www.haaretz.com/israel-news/israeli-archaeologists-crack-mystery-of-cave-paintings-done-in-the-dark-1.9686181
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/1751696X.2021.1903177
It makes sense. Sintem scafandri si pe uscat.
A fi vetust iată păcatul de neiertat azi
O alta cheie pentru dezvoltarea lui „Cum”
În cheie nitzschenianã
„Deșertul crește, se extinde ” – „Așa grăit-a Zarathustra”
Pe vremuri, visam sa fac o emisiune de “inactualitati” (a publicat intre timp Anca Manolescu un “Jurnal de inactualitati”).
Noroc ca avem poeti ai desertului – Edmond Jabès de pilda (alt evreu inspirat de secol XX).
Inutil sa mai spun – nu? – ca tot Nietzsche, clasicistul, a facut actuala problema inactualitatii: Unzeitgemässe Betrachtungen – o carte care l-ar face fericit pina si pe Aiurica 🙂
Apropo, tocmai am descoperit ca ce faceam eu anul trecut in ciclul Zbor in bataia sagetii facuse deja, in alt registru, Eugen Negrici (pe care il stiam ca demistificator din Romania Literara si Iluziile literaturii romane). Iata: http://suplimentuldecultura.ro/9812/eugen-negrici-emanciparea-privirii-despre-binefacerile-infidelitatii/