Contagiu

Una dintre cărțile pe care Einstein spune că le-a citit pe la 13 ani a fost Kraft und Stoff (1855) a doctorului Ludwig Büchner (fratele lui Georg, în numele căruia, de un secol, se decernează anual un premiu literar în Germania). Kraft – forță. Stoff – materie. Un filozof amator (profesionist exeget al trupurilor pacienților săi) a anticipat cu jumătate de secol E=mc². Pentru că Büchner era materialist – punea semnul egal între forță și materie. Lui Einstein nu i-a rămas decît să adauge soarele.

Un alt filozof amator a fost Vasile Conta (jurist de profesie), considerat azi întemeietorul filosofiei românești. Drept pentru care sînt încă români care se cabrează amenințător la sugestia că Vasile Conta ar fi fost armean. Idioți naționaliști susțin că n-ar fi putut fi decît ortodox, de vreme ce avusese cel puțin trei generații de preoți în arborele genealogic, iar Moldova secolului al XVIII-lea fusese curat ortodoxă. De parcă Alexandru cel Bun nu instalase încă de la începutul secolului al XV-lea un episcop armean la Suceava. Iar Cantemir nu lăudase pe la 1700 și ceva bisericile armenești (și catolice) din Moldova.

Dar să-l lăsăm pe Vasile Conta fiu de popă ortodox, nepot de popă ortodox, strănepot de popă ortodox. Punem astfel și mai bine în relief faptul că acest amator, întemeietor de școală național(ist)ă, a fost materialist și evoluționist. Ludwig Büchner i-a recenzat elogios eseul de metafizică. Ba chiar i-a prefațat versiunea pariziană a Ondulațiunii. Și lăsăm astfel neștirbită românitatea antisemitismului lui Vasile Conta (nu, Ludwig Büchner nu i-a împărtășit și antisemitismul).

Nu doar Einstein le-a dat dreptate amatorilor acestora. Soarele care răsare în „Moartea” lui Baluschek e tăiat de linia unui orizont marin. Așa se face că discul lui plin e de fapt din două bucăți – una materială, și una spirituală. Vă las pe voi să decideți care-i care.