Draga Christine…

Scrisoarea lui Karl Barth catre nepoata lui privitor la dilema creatie/evolutie.

Basel, 18 februarie 1965

Draga Christine,

Ai avut de așteptat teribil de mult pentru un răspuns la scrisoarea ta din 13 decembrie – nu din cauza indiferenței, pentru că sunt sincer interesat de bunăstarea ta, a mamei si a surorilor tale, și sunt mereu bucuros să primesc o veste bună din Zollikofen [aproape de Berna, Elvetia].

Nu ti-a a explicat nimeni la seminar ca nu poti compara saga creației biblice cu o teorie știintifică ca cea a evoluției, asa cum nu poti compara, să spunem, o orga cu un aspirator, ca nu se poate vorbi aici de armonie, dar nici de de contradicție?

Istoria creației este o marturie a inceputului sau al devenirii oricarei realitati distincte de Dumnezeu, în lumina cuvintelor si faptelor lui Dumnezeu mai târziu, fapte și cuvinte referitoare la poporul Sau Israel, în mod natural, sub forma unei saga sau poem. Teoria evoluției este o încercare de a explica aceeasi realitate în conexiunile ei interne, fireste, sub forma unei ipoteze științifice.

Saga creației se ocupă numai cu devenirea a tot ce exista, și prin urmare cu Revelatia lui Dumnezeu, care este inaccesibila știintei ca atare. Teoria evolutiei se ocupa cu ceea ce a devenit, așa cum apare observatiei, cercetarii si interpretarii umane. Asadar, atitudinea ta față de saga creației și teoria evoluției poate lua forma unui ori/ori numai daca te inchizi complet fata de credința în revelația lui Dumnezeu sau fata de preocuparea (sau ocazia) pentru înțelegerea științifică.

Asadar, spune-i profesoarei respective sa faca diferenta intre ce este diferit si sa nu fie inchisa complet la ambele părți.

Răspunsul meu vine atât de târziu, deoarece chiar în ziua în care ai scris, 13 decembrie, am avut un accident vascular cerebral și a trebuit sa petrec mai multe săptămâni în spital.

Cu salutări sincere pe care poti sa le dai mai departe mamei și surorilor tale,

Al tau,
unchiul Karl

Noaptea din jungla

Judecand dupa farfuria din fata lui, batranul uitase ca este vegetarian. Nu era singura lui problema. Uitase sa-si faca rugaciunea inainte de masa. Probabil ca uitase sa se roage cu totul. Uitase texte din Biblie si Cartea de Cantari. Dar nimeni nu s-ar fi asteptat sa-si uite ideea cea mai obstinata.

Era o teologie in alb si negru. Acum sase mii de ani Dumnezeu a creat o lume perfecta in care nu exista moarte. Omului i s-a poruncit sa manance doar vegetale. Caderea a adus moartea dar boala este urmarea neascultarii. Intoarcerea la alimentatia originara, impreuna cu ascultarea stricta de prescriptii levitice alese prin metoda bufetului, inseamna “nici una din aceste boli”. Convingerile biblice erau suplinite cu argumente quasi-medicale sau pseudo-stiinta creationista dintr-o biblioteca ramasa doar pentru decor. O proteina straina bruia reteaua de neuroni si o alta memorie, cea a genelor, revendica acum adevarul ca omul a evoluat mancand vanat in jurul focului. In carne veritas.

Cum a cotropit intunericul mintea in care a stralucit lumina Edenului?

“Daca asa a vrut Dumnezeu?” spune sotia fara convingere. Citesc printre randuri frustrarea sotiei lui Iov: “Daca Dumnezeu nu se tine de cuvant?”. Ciolanul interzis este felul ei de a se razbuna pe o divinitate care ori nu vrea ori nu poate.

Cativa ani mai tarziu.

Steven M Goodman sta in spatele unei mese pe care se afla cativa lemuri impaiati din specia care-i poarta numele. Arata ca in fotografia de pe Wikipedia dar a albit. Ma intreaba de accent si aflu ca familia lui are radacini in Transilvania. De la Transilvania trecem la radacini mai adanci.

“Lemurii acestia ne ofera cheia pentru a intelege Alzheimer’s”.

“Alzheimer’s?” Imi vine in minte batranul creationist-vegetarian (tot ardelean) si realizez ironia situatiei. Un primatolog evolutionist gaseste cheia pe care batranul nu a gasit-o in gradina Eden.

“Lemurii fac Alzheimer’s in captivitate” – (“aha, din cauza captivitatii”) – “nu-i din cauza captivitatii” – continua Goodman intuindu-mi gandul – e din cauza selectiei naturale”. Intru in pielea elevului care si-a invatat lectia: “Adica selectia naturala elimina lemurii in sabaticie inainte de a imbatrani”. “Exact” – raspunde el – “si ca atare gena de Alzheimer’s nu este selectata afara din ADN-ul speciei. Captivitatea joaca acelasi rol pe care civilizatia il joaca la om: blocheaza selectia naturala. De fapt nu este vorba de o gena ci de un retrovirus”.

“Hold on. Alzheimer’s este o infectie retrovirala?”

“Nu. Este vorba despre un retrovirus inserat in ADN care la batranete modifica expresia genelor in cortex, cu efectul ca se codeaza o proteina care interfereaza cu mecanismul memoriei. Toate primatele au acest retrovirus.”

Incerc sa inteleg unde bate.

“Cu alte cuvinte” – intreb – “stramosul comun al primatelor a fost infectat de un retrovirus care s-a inserat in ADN si a fost transmis pana la noi din cauza ca selectia naturala nu actioneaza la batranete”?

“Exact. De unde impresia gresita ca Alzheimer’s este o boala a civilizatiei. Nu este, la fel cum nu este o boala a captivitatii la lemuri. Simptomul apare acolo unde viata se extinde mult peste varsta de reproducere. Si de aici importanta lemurilor pe care i-am descoperit”.

“De ce lemurul si nu cimpanzeul’?

“Madagascar este un laborator natural al evolutiei”

Reintru in pielea elevului silitor:

“Da. Din cauza izolarii. La fel ca Galapagos.”

“Corect” – ma rasplateste profesorul – “si datorita izolarii lemurii mei au ADN-ul foarte apropiat de al stramosului comun”.

Ma grabesc sa mai impusc un zece: “Nu arata acest lemur ca fosila aia descoperita acum cativa ani in Africa”?

“Ba da. Cam asa arata stramosul primatelor. Si ADN-ul este apropiat. De aceea avem ocazia sa investigam mecanismul Alzheimer’s chiar la origine si sa-i gasim leacul”.

Spun „thank you for your time” si pasesc mai departe cu gandul la batranul care credea ca se protesteaza intru gradina Edenului de bolile (si accesoriile) civilizatiei. Si daca le avem din jungla? Nu ma indoiesc ca vegetarianismul si moderatia i-au prins bine, la fel si credinta. Insa Edenul nu are leac pentru noaptea mintii. Trebuie sa ne intoarcem la izvoarele noptii, adica in jungla Madagascarului, acolo unde Darwin a deschis drumul acum 180 de ani.

Cu Diavolul pe Beagle V

images Versiune audio

Cu Diavolul pe Beagle IV

images Versiune audio

Scamul Nigerian si Declaratia de Credinta #6

images Versiune audio

Cu Diavolul pe Beagle

images Versiune audio

Geneza dupa Michael Crichton

images Versiune audio

Deus-(S)ex-Machina

images Versiune audio

Problema vegetarianismului

images Versiune audio

Problema Mortii

images Versiune audio