Alicia Johnston în Țara Minunilor

Sigmund Freud ne învață în Civilization and Its Discontentsomul, acest ”zeu pe prostetice”, nu își poate ierta faptul că ”picioroangele care îl ridică deasupra celorlalte viețuitioare nu au crescut natural din el”. Cu alte cuvinte, omul nu pot accepta faptul că civilizația și morala socială nu exprimă fanteziile lui secrete ci contrariul lor.

Toți nevroticii, și nu numai ei, vor să facă excepție de la faptul că ”inter urinas et faeces nascimur”.

”Excepția” despre care vorbește Freud are două fețe. Unii spun că am căzut din perfecțiunea edenică în ”urinas et faeces” iar alții că ””urinas et faeces” reprezintă chiar Edenul în care trebuie să ne întoarcem.

Alicia Johnston face în mod clar parte din a doua categorie. Păstorița adventistă și-a dat demisia atunci când a aflat cu stupoare că biserica are probleme cu homosexualii. Pastor Johnston, care deține un master în teologie la universitatea Andrews, nu înțelege cum este posibil așa ceva de vreme ce Biblia este în mod clar și explicit pro-LGBT. Alice crede că mâna iubitoare a lui Yahweh a făcut-o bisexuală, deci Domnului îi place. Deși este bi, Alice a ales să se căsătorească cu o persoană de același sex, pentru că adventiștii merg pe calea îngustă. Cu alte cuvinte, asemenea eroinei cu același nume din poveste, Alice a căzut în gaura de iepure a fanteziilor care protejează mintea infantilă de o realitate prea dură.

Spune Freud mai departe:

Majoritatea oamenilor nu doresc cu adevărat libertatea, pentru că libertatea implică responsabilitate, și majoritatea oamenilor se tem de responsabilitate.

Contrar aparențelor, Alicia Johnston nu și-a asumat responsabilitatea pentru decizia ei. Păstorița se refugiază într-o lume imaginară în care Yahweh a creat diverse genuri și orientări sexuale și Jeezas alege pentru ea cu cine și cum să facă sex. Apărătorii ei împărtășesc această iluzie și salută decizia lui Alicia ca pe un act de curaj menit să întoarcă biserica la adevărul evangheliei. Detractorii, dimpotrivă, o acuză că nu respectă porunca și planul lui Dumnezeu pentru ea. Ambele clase și-au învățat lecția în aceiași biserică: Dumnezeu este singurul care are libertatea să aleagă.

Furtuna de pro și contra pe care a provocat-o mărturia lui Alice Johnston în această lume ruptă de realitate este la fel de incoerentă ca reacția tribunalului din povestea lui Lewis Caroll la mărturia lui Alice (traducere Popescu Bogdan):

„Juriul să-şi dea verdictul” spuse Regele pentru cam a douăzecea oară în acea zi. „Nu, nu!” spuse Regina „Întâi sentinţa, apoi verdictul”. „Ce tâmpenie!” spuse Alice cu voce tare „Să dai întâi sentinţa!…”. „Ţine-ţi gura!” spuse Regina înroşindu-se. „Nu vreau!” răspunse Alice. „Tăiaţi-i capul!” urlă Regina cât o ţinu gura. Nimeni nu mişcă. „Cui îi pasă de voi?” spuse Alice (crescuse la înălţimea ei normală între timp) „Nu sunteţi decât un pachet de cărţi!”. La asta întregul pachet se ridică în aer şi se năpusti căzând asupra ei; ea dete un ţipăt scurt, jumătate de frică, jumătate de furie şi încercă să le gonească lovindu-le cu mâinile dar se trezi întinsă pe bancă cu capul în poala surorii sale care, cu blândeţe, îi dete la o parte câteva frunze care căzuseră din copaci pe faţa ei. „Trezeşte-te, Alice, dragă!” îi spuse sora ei „Ce mult ai dormit!”.

Și noi îi dorim lui Alice Johnston să crească și să se trezească din vis. Până atunci va continua să se bată cu cărțile de joc.

Talmacirea Viselor

Baia Kuhne nu este o cura ci un simptom

Am citit urmatorul post pe Troparul | Facebook:

Editura Viata si Sanatate si Librariile Sola Scriptura ne anunta cu deosebita bucurie cateva aparitii editoriale si media de exceptie. Astfel chiar in prag de sarbatori, numai bun pentru cadouri gasim pe raft in editie limitata, de colectie, volumul „Nici una din aceste boli”, dactilografiat pe hirtie pelur, cu coperti de panza acril. De asemenea nu ratati cartea „Baile lui Kuhne” care in premiera este insotit de un DVD „Sora Jana”. Chiar daca aceste titluri sunt doar reeditari, ele reprezinta raspunsul la nenumaratele solicitari din partea cititorilor nostri si nu numai. Un alt DVD deosebit este „Viata, Sanatate si Aerobic Raw cu Chef Ligia Vegan” care aproape s-a epuizat inainte de a ajunge pe rafturi. Fanii il pot comanda online direct pe site-ul autoarei.

Chiar daca este o parodie, anuntul contine, ca in orice parodie, un adevar. Publicul editurii VS este un mediu prielnic pentru reproducerea complexului de meme reprezentat prin cele trei titluri. Si daca diagrama Venn a obsesiilor detox indica un domeniu vast de conexiune cu idei new age si pseudo-stiinta popularizata ca: bai de colon, eneme cu cafea, bai galvanice, apa restructurata, alimentatie raw, etc., baia lui Kuhne cade apropae exclusiv in afara zonei hasurate.

Ce este baia lui Kuhne?

Este un panaceu bazat pe idea ca toate bolile reale sau posible sunt cauzate de acumularea “impuritatilor” in organism.Tratamentul consta in manipularea mecanica a “impuritatilor” in afara. Baia de abdomen efectueaza eliminarea “impuritatilor” prin hidro-masaj aplicat la zona pelviana. Asa zisa baie mica elimina nu doar impuritatile, ci si tumorile canceroase sau infectiile de orice natura, prin masajul zonei genitale cu o carpa uda. Totodata, sustine Kuhne, baia mica stimuleaza “energia vitala”, intrucat toti nervii se intalnesc in zona respectiva. Stimularea energiei vitale duce la regenerarea organelor distruse prin boala. Entuziastii lui Kuhne sustin ca li se inchide parul si incep sa le creasca dintii. Daca tratamentul nu functioneaza, este din cauza ca pacientul a consumat carne, zahar sau sare.

Oricat de ciudata ar parea baia lui Kuhne, mai ciudata este promovarea ei in timpul nostru. Mai ales cand alaturi de arhetipalele “femeiuste” (gynaikaria) “cari învaţă întotdeauna şi nu pot ajunge niciodată la deplina cunoştinţă a adevăruluii” (2 Tim 3: 7), se afla si medicul. Cum se explica acest paradox?

Raspunsul este acela ca VS si publicul lor reprezinta o enclava in care s-au pastrat neschimbate preocuparile, obsesiile si prejedecatile lumii in care a trait Louis Kuhne, canonizate via E.G. White. Este vorba despre acel segment al clasei de mijloc, semi-educat si reactionar, pe care Goethe l-a numit “philistine”. In ce constau aceste prejudecati, obsesii si preocupari?

Crestinismul a respins cultura greco-romana a corpului, careia i-a substituit cultul morbid al bolii, mizeriei si mortificarii ascetice. In sec XVIII, Iluminsimul a redescoperit corpul ca element definitoriu al naturii umane. Corpul define obiectul principal al stiintelor despre om si al politicii publice (bio-politica). Viata sanatoasa si igiena, mai ales igiena sexuala, devin subiect de educatie a publicului larg. Tot iluminismul a generat si reactia “filistina” in clasa de mijloc.

In acest context, obsesia iudeo-crestina a pacatului si purificarii este fetisizata in practici de sanatate si igiena. Boala este urmarea pacatului, redefinit ca calcare a legilor naturii. Cauza oricarei boli se reduce in cele din urma la: 1. acumularea de impuritati prin practici alimentare gresite, si 2. risipa de energie vitala. Cea dintai este rezultatul pacatului in alimentatie. A doua este rezutatul pacatului sexual, intemperanta in casatorie, adulter, si, mai ales, “viciul ascuns”. Procesul are loc atat la scara istoriei (6000 de ani de degenerare progresiva), cat si a individului.

Regenerarea este sinonima cu mantuirea. Isus devine “Marele Medic”, nu ca autor de vindecari miraculoase, ci ca un fel de director de spital, care delega autoritatea sa medicului “reformator”, si cere o disciplina stricta din partea pacientilor. Ellen White este un exemplu familiar.

Dincolo de diferentele in teorie si tratament, exista un consens care uneste pe profetii, evanghelistii si apostolii evangheliei sanatatii:

1. Curatirea corpului de impuritati necesita renuntarea la carne, condimente, zahar, alcool si stimulente.

2. Risipa de energie vitala trebuie oprita prin limitarea activitatii sexuale la reproducere si, bineinteles, abtinerea de la “vicul ascuns”.

3. Punctul 2 este conditionat de punctul 1.

Desi ne desparte putin peste un secol de aceasta lume, accelerarea istoriei face ca distanta sa fie echivalentul unei ere geologice. VS si publicul lor reprezinta un “lost world” in care supravietuiesc urmasii dinozaurilor care au facut candva sa tremure pamantul sub picioarele lor: James Caleb Jackson, Sylvester Graham, John Harvey Kellogg si Louis Kuhne.

Sa-i comparam pe ultimii doi. Kellog a fost ingrijorat de risipa de “energie vitala” prin “viciul ascuns”. Din acest motiv a propus cateva masuri radicale: circumcizia (la varsta pubertatii pentru ca durerea sa fie asoicata cu viciul), coaserea penisului cu un fir de argint pentru necircumcisi, electrocutarea clitorisului, etc. Kuhne, dimpotriva, ne spune ca stimularea zonei genitale are ca efect stimularea “energiei vitale”.

Amandoi sunt absurzi in substanta, si amandoi au o obsesie cu rolul genitalelor in risipa/stimularea “energiei vitale”. Ce explica aceasta obsesie comuna in ciuda “tratamentelor” in directie opusa?

Voi cauta raspunsul la acel psihiatru si psiholog care a facut din lumea lui Kuhne si Kellog obiectul unei stiinte noi: Sigmund Freud. Atat tratamentul Kellog, cat si tratamentul Kuhne, nu sunt tratamente ci simptome.

Simptomul este pentru Freud instinctul reprimat care se intoarce sub forma unei anomalii corporale sau a unui ritual compulsiv si care devine astfel substitutul “acceptabil” al dorintei reprimate.

Simptomul banal in lumea lui Kuhne/Kellog/Ellen White/Freud era isteria. Lucrul interesant este ca isteria a cam disparut in timpul nostru. Se pare ca o lume in care fetele participa la competitii sportive, poarta pantaloni, se tund scurt, urmaresc cariere profesionale, inoata, conduc masina, beau o cafea cu colegul de servici, etc., nu este mediul potrivit pentru anomaliile descrise de Freud.

Aici ne intoarcem la intrebarea despre cauzele supravietuirii memei Kuhne in timpul nostru. Lumea lui VS este o lume care a rezistat si inca rezista acestor schimbari. Uitati-va la titlurile de familie. De exemplu: kitchul sinistru “Minciuni pe care le cred femeile”.

Tocmai din acest motiv, Kuhne ramane. Lumea lui VS este lumea in care femeile inca au crize de isterie. Pe vremea mea, semnul distinctiv al femeii isterice tematoare de Dumnezeu era cocul. Fantezia secreta a acestor femei era sa-si taie parul, un secret atat de adanc incat nici ele insile nu-l cunosteau. Simptomul nu consta doar in farfurii sparte si crize de plans, sau, pe partea luminoasa, teatrul religios la biserica, ci si in simptome psihosomatice tratate prin terapii naturiste.

Cat despre medicul care sustine cauza lui Kuhne, el este probabil produsul unei asemenea mame sau bunici.

Inapoi la Freud:

For certain reasons, however, I shall draw my instances not from hysteria, but from another fundamentally related and very curious neurosis… compulsion neurosis is not so popular as the widely known hysteria; it is, if I may use the expression, not so noisily ostentatious, behaves more as a private concern of the patient, renounces bodily manifestations almost entirely and creates all its symptoms psychologically.

The chief manifestations of compulsion neurosis are these: the patient is occupied by thoughts that in reality do not interest him, is moved by impulses that appear alien to him, and is impelled to actions which, to be sure, afford him no pleasure, but the performance of which he cannot possibly resist. The thoughts may be absurd in themselves or thoroughly indifferent to the individual, often they are absolutely childish and in all cases they are the result of strained thinking, which exhausts the patient, who surrenders himself to them most unwillingly. Against his will he is forced to brood and speculate as though it were a matter of life or death to him. The impulses, which the patient feels within himself, may also give a childish or ridiculous impression, but for the most part they bear the terrifying aspect of temptations to fearful crimes, so that the patient not only denies them, but flees from them in horror and protects himself from actual execution of his desires through inhibitory renunciations and restrictions upon his personal liberty. As a matter of fact he never, not a single time, carries any of these impulses into effect; the result is always that his evasion and precaution triumph. The patient really carries out only very harmless trivial acts, so-called compulsive acts, for the most part repetitions and ceremonious additions to the occupations of every-day life…

Ergo: ritualurile de detoxificare, ritualul curei de sucuri, ritualul bucatariei raw, ritualul enemei si al bailor de colon, ritualul impachetarilor, last but not least, baile lui Kuhne, nu sunt tratamente ci doar simptome.