Despre viespi, flori si Dumnezeu

Ichneumonidae e un soi de eseu de istorie intelectuala. Are aspectul acut al unei harte launtrice si respiratia larga a universului insusi. Dumnezeu inca se cauta pe sine.

Nu va propun tocmai o recenzie. Am selectat din carte o serie de pasaje carora le contrapun gindul meu razlet. Am sa las citatele netraduse.

The modern opposition of Evangelical fundamentalism against evolutionary models is rooted in the historical rejection of Christian humanism by the Reformation, rather than in anti-scientific sentiments. Situatia e mai complicata. Adventismul insusi, una dintre cele mai vehemente enclave creationiste, ii datoreaza teologic mai multe lui Erasmus (via arminianism si metodism) decit lui Luther. Edi are insa dreptate daca vedem in „the historical rejection of Christian humanism by the Reformation” o chestiune de hermeneutica biblica. Umanismul crestin (ramas in viata chiar printre descendentii directi ai Reformei) l-a dat pe Schleiermacher; literalismul milenarist al Reformei (reinviat ca niciunde in revivalismul american de secol XIX) a dat-o pe Ellen White.

Faith is not another theory of reality. It is rather a new hermeneutics of existing theory and facts. Asta e totuna cu a spune ca orice text teologic e mitic. Eu as putea fi de acord. Ma indoiesc insa ca vreun credincios ar achiesa (cu exceptia lui K). Pentru cei mai multi, credinta nu e o lectura optimista a realitatii, ci pariul incapatinat pe o alta realitate.

Modern science is a Christian heresy. Banuiesc ca aici e miezul tare al cartii. Edi pariaza pe heterodoxie, adica fix pe stiinta ca erezie crestina. Nu e deloc singurul in crestinism, dar e aproape singurul in adventism.

The non-Euclidian intelligibility of the universe is much beyond what could be expected from simian brain adaptation. Si totusi, We landed on the Moon prompted by the same brain reactions that pushed the Devonian fish to land on the shore about 400 million years ago. We still have the Devonian fish inside us (Shubin). This is perhaps why there’s something fishy in our loftiest ideals. E colosala diferenta dintre Moise si Einstein, la o ipotetica distanta de vreo trei mii de ani. E mai mica distanta dintre Homo erectus si Moise, la vreun milion de ani.

When humanity itself is a cultural illusion, salvation becomes only the ultimate illusion. Ceea ce e perfect normal. Daca ne inventam pe noi, cu tot cu pacatul aferent, de ce nu ne-am inventa si mintuirea? We must turn to the Veiled Being for our salvation. Cum e „the Veiled Being” altceva decit o iluzie? Si n-a rupt Isus catapeteasma? Templul lui Moise (ma rog, Irod) e gol. Templul lui Platon (ma rog, Plotin) asisderea. Si daca nu era de ajuns, a mai venit si Derrida sa desire povestile toate.

Flowers and Ichneumonidae, symbiosis and parasitism, are only examples of using another species to enhance reproductive success. Whether the chosen method is exploitation or cooperation, it matters not to evolution. Nature is blind to our values. Binele si raul sint in ochii privitorului, vorba lui K(ant). L-am inventat pe Dumnezeu ca sa eludam povara de a fi inventat binele si raul.

Fiat creation and cultist eschatology are the two ends of a theology of defection. Ceea ce n-ar trebui sa ne mire. Man spent most of his evolutionary history crawling at the bottom of the food chain in Africa. His mind was shaped in fear. A se vedea splendida carte a lui Erich Fromm despre autoritarism si dogmatism, Escape from Freedom.

There is no free will without evolution. Propozitia asta merita o carte intreaga.

Flat materialism is a form of religious fundamentalism. They cohabit and dispute the same territory extraneous to the historical core of modernity. They are contingent upon the demise of metaphysical Christianity… In other words, did science find God missing because Christianity failed to grasp and communicate his true nature? Am putea la fel de bine intreba: Did science find God missing because… it went looking for him? Crestinismul ar fi trebuit sa stie (si sa comunice) ca Dumnezeu nu e decit un mod de a privi, teleologic, realitatea. O hermeneutica, nu?

So, here we are, naked in a blizzard, no mammalian fur or metaphysical illusions to protect us.

Well, I’m ok with that. Let the Spirit blow!

Anunțuri

54 Responses to Despre viespi, flori si Dumnezeu

  1. poli-flame says:

    Abia acum am remarcat ca Ginzberg, in nota, trimite si la Gn 1:22 ca argument pentru „limba pasarilor”. E interesant – nu? – paralelismul dintre versetele 22 si 28. Inainte de a binecuvinta omul si a i se adresa, Dumnezeu vorbeste animalelor (pesti si pasari). E prima instanta din TNK in care Dumnezeu se adreseaza la modul personal creatiei.

  2. K-troll says:

    Asa este, Poli. Si cand preotul binecuvanteaza painea si vinul vorbeste paineasca si vineasca.

    Cat de complicate sunt limbile astea ‘ontologice’, cu pietreasca si copaceasca si pasareasca si toate celelalte. Babelul e joc de copii. Ceea ce e si mai interesant este ca Dumnezeu vorbeste si nefiinteasca, si nefiinta il intelege si se conformeaza.

    A sti si a rosti numele a ceva e un mod de posedare si stapanire pana in zilele noastre. N’are nimic de’a face cu comunicarea, insa. Nu e nicio limba pasareasca, nicaieri. Nici serpeasca.

    Altminteri, Ginzberg e absolut fascinant. Doar ca tu nu vrei sa vezi nici ca mitul central e una si legendele ce se tes in jurul lui sunt altceva. Nici ca toate legendele sunt din vremea exilului sau mai tarzii. Si ca multe dintre ele nu mai sunt defel monoteiste, ba mai cred si in sufletul nemuritor si calatoria lui spre Eden. Pe vremea lui Solomon, inca, mortii nu stiau nimic.

    In rest, sunt din ce in ce mai convins ca in maniera ‘ta’, cu siguranta, n’o sa inteleg niciodata nimic din Biblie. O sa stiu, in schimb, o multime de amanunte despre ceea ce a crescut pe langa ea. Ceea ce ma intereseaza de asemenea, dar fara legatura cu intelegerea Bibliei.

    Stiu ca esti fascinat de masina timpului. Da’ n’o include, rogu’te, printre metodele de a decripta ‘enciclopedia’ autorului si cititorului Bibliei. Nici a celor empirici, ca ajungem la amintiri din viitor, nici a celor ideali, ca mitul nu’i legenda.

  3. poli-flame says:

    „fara legatura cu intelegerea Bibliei.”

    Parca tu scriai despre cum „Spiritul uman (cultura) nu are astfel de discontinuitati.” Rationalismul ingineresc al hermeneuticii tale face spiritul sa te ocoleasca. Ascute-ti auzul. Goleste-ti mintea 😀

  4. K-troll says:

    Ai inteles exact ce’am zis cu discontinuitatile. Cred ca pot sa inteleg Biblia, asa cum pot sa inteleg si Talmudul si legendele evreiesti. Ca nu exista vreo ruptura care sa mi le faca inaccesibile.

    Lipsa de legatura din citat se refera la un ‘ante hoc, propter hoc’ si la o diferenta de gen literar. Hiatusul il vezi doar tu, nu’l afirm eu.

    Daca sunt sau nu excesiv de rationalist, dezbate cu Ianis, care ma intreba deunazi cum stau cu zelul si cu dragostea :rotfl:

    Fa’te mentalist…

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: